João 2

Ri C'ac'a Trato ri Xuben ri Dios Quiq'uin ri Vinek (CAKCNT) vs NTLH

Sair da comparação
NTLH Nova Tradução na Linguagem de Hoje 2000
1 Y pa rox k'ij, ri chiri' pa tinamit rubini'an Caná ri chiri' pa Galilea, c'o c'a jun c'ulubic xbanatej. Y ri María ri rute' ri Jesús, can c'o c'a chuka' chiri' chupan ri c'ulubic ri'.
1 Dois dias depois, houve um casamento no povoado de Caná, na região da Galileia, e a mãe de Jesus estava ali.
2 Y ri Jesús e rachibilan ri rutijoxela', xe'oyox c'a chuka' chupan ri c'ulubic ri'.
2 Jesus e os seus discípulos também tinham sido convidados para o casamento.
3 Jac'a ri ruya'al-uva xa xq'uis yan chanin chupan ri c'ulubic ri'. Y ri María ri rute' ri Jesús, xapon c'a apo riq'uin ri Jesús y xberubij chire: Man jun chic tz'uj ruya'al-uva quiq'uin.
3 Quando acabou o vinho, a mãe de Jesus lhe disse: — O vinho acabou.
4 Pero ri Jesús xubij c'a chire: ¿Achique c'a ri navajo'? Roma ri nu-hora xa c'a man jani tapon, xcha' rija'.
4 Jesus respondeu:
5 Y ri rute' ri Jesús xubij c'a chique ri ajic'a': Vi c'o ri xtubij ri Jesús chive, can tibana' c'a, xcha' chique.
5 Então ela disse aos empregados: — Façam o que ele mandar.
6 Y ri chiri' ec'o c'a vaki' nima'k tak cucu' (k'e'l), e banon riq'uin abej. Ri israelitas yalan yecucusaj cucu' (k'e'l) que tak ri', roma chupan cucu' (k'e'l) que tak ri' niquiya-vi ya' ri nic'atzin chique richin ri ch'ajch'ojirisanic, can achi'el c'a ri nichilabex chique roma ri qui-ley. Y ri cucu' ri' (ri k'e'l ri'), cajquej ciento vasos ya' quipan.
6 Ali perto estavam seis potes de pedra; em cada um cabiam entre oitenta e cento e vinte litros de água. Os judeus usavam a água que guardavam nesses potes nas suas cerimônias de purificação .
7 Y ri Jesús xubij chique ri ajic'a': Que'inojisaj chi ya' re cucu' re' (re k'e'l re'), xcha' chique:
7 Jesus disse aos empregados: E eles os encheram até a boca.
8 C'ari' ri Jesús xubij c'a chique ri ajic'a': Vacami tipaja-el juba' y tic'uaj chire ri pa'el chuvech re nimak'ij re', richin tuna'.
8 Em seguida Jesus mandou: E eles levaram.
9 Y ri pa'el chuvech ri nimak'ij ri', tok runa'on chic ka chi yalan jebel ri ruya'al-uva ri', xroyoj c'a ri achijlonel chupan ri c'ulubic ri'. Ri pa'el c'a chuvech ri nimak'ij ri', man c'a retaman ta acuchi petenek-vi ri ruya'al-uva ri'. Xa can xe c'a ri ajic'a' ri xepajon ri e etamayon.
9 Então o dirigente da festa provou a água, e a água tinha virado vinho. Ele não sabia de onde tinha vindo aquele vinho, mas os empregados sabiam. Por isso ele chamou o noivo
10 Y tok ri achijlonel xapon c'a, ri pa'el chuvech ri nimak'ij richin ri c'ulubic ri' xubij c'a chire: Tok c'o jun nimak'ij quere', conojel c'a vinek ja ri ruya'al-uva ri utz niquiya' nabey, y tok xa yojtajinek chic ri pa quichi' ri ec'o pa nimak'ij, roma q'uiy chic ri quikumun, niquiya' c'a jun ruya'al-uva ri man can ta utz. Pero rat xa man que ta ri' xaben. Rat xa c'a ri' xabevelesaj-pe ri ruya'al-uva ri utz, xcha'.
10 e disse: — Todos costumam servir primeiro o vinho bom e, depois que os convidados já beberam muito, servem o vinho comum. Mas você guardou até agora o melhor vinho.
11 Re xuben c'a ri Jesús chi xuben ruya'al-uva chire ri ya' ri pa c'ulubic pa Caná ri chiri' pa Galilea, jac'ari' ri nabey milagro ri xuben. Y re jun milagro re', can xuc'ut c'a chi rija' can c'o-vi ruk'ij-ruc'ojlen. Y ri e rutijoxela' can xquicukuba' c'a quic'u'x riq'uin.
11 Jesus fez esse seu primeiro milagre em Caná da Galileia. Assim ele revelou a sua natureza divina, e os seus discípulos creram nele.
12 Tok can c'achojinek chic c'a can ri c'ulubic, ri Jesús rachibilan ri rute', ri e rach'alal y ri rutijoxela' xebe pa tinamit Capernaum. Y xec'oje' c'a ca'i-oxi' k'ij chiri'.
12 Depois disso, Jesus, a sua mãe, os seus irmãos e os seus discípulos foram para a cidade de Cafarnaum e ficaram alguns dias ali.
13 Y can nakaj chic c'a ri k'ij richin ri quinimak'ij ri israelitas, ri rubini'an pascua, k'ij tok yecamisex ri tak carne'l. Romari' ri Jesús can xbe c'a pa tinamit Jerusalem, richin ri nimak'ij ri'.
13 Alguns dias antes da Páscoa dos judeus, Jesus foi até a cidade de Jerusalém.
14 Y ri chiri' chuva-rachoch ri Dios ri c'o pa Jerusalem, ri Jesús xeberila' c'a c'ayil tak váquix, c'ayil tak carne'l, y c'ayil tak palomas. Y xeberila' chuka' jaloy-ruvech mero e tz'uyul ri chiri'.
14 No pátio do Templo encontrou pessoas vendendo bois, ovelhas e pombas; e viu também os que, sentados às suas mesas, trocavam dinheiro para o povo.
15 Ri Jesús, can xe c'a xerutz'et, xuben c'a jun ruch'aybal riq'uin colo' y xerokotaj-pe conojel. Xerokotaj c'a pe cachibilan ri quicarne'l y ri quiváquix ri chiri' chuva-rachoch ri Dios. Y chique ri jaloy-ruvech mero, xuc'akala' c'a can ri qui-mero chiquivech y xerutec'mayila' can ri qui-mesas.
15 Então ele fez um chicote de cordas e expulsou toda aquela gente dali e também as ovelhas e os bois. Virou as mesas dos que trocavam dinheiro, e as moedas se espalharam pelo chão.
16 Y chique ri c'ayil tak palomas xubij c'a: Que'ivelesaj-el re' vave'. Y man tiben chire ri rachoch ri Nata' Dios, jun c'ayibel, xcha' ri Jesús.
16 E disse aos que vendiam pombas:
17 Romari' ri rutijoxela', can chanin c'a xoka' chiquic'u'x ri jun tzij tz'ibatel chupan ri ruch'abel ri Dios. Ri tzij c'a ri' nubij: Nupaxij vánima ri itzel ye'ajin chubanic ri vinek chupan ri avachoch, nicha'.
17 Então os discípulos dele lembraram das palavras das Escrituras Sagradas que dizem: “O meu amor pela tua casa, ó Deus, queima dentro de mim como fogo.”
18 Y jari' tok ri achi'a' ri can c'o-vi quik'ij chiquicojol ri israelitas, xquibij chire ri Jesús: ¿Achique c'a ri yatiquir nac'ut chikavech richin chi can niketamaj chi c'o uchuk'a' pan ak'a' richin xe'avokotaj-el ri vinek vave'? xecha'.
18 Aí os líderes judeus perguntaram: — Que milagre você pode fazer para nos provar que tem autoridade para fazer isso?
19 Y ri Jesús xubij c'a chique: Tikasaj c'a pan ulef re jun jay re', ri can richin ri Dios, y yin pan oxi' k'ij xtinyec chic jun bey, xcha'.
19 Jesus respondeu:
20 Y jac'ari' tok ri achi'a' ri can c'o-vi quik'ij chiquicojol ri israelitas, xquibij chire ri Jesús: Re jun jay re', cavinek-vaki' juna' xquiben ri kate-katata' chirij richin xquipaba'. ¿Yatiquir cami c'a rat napaba' pan oxi' k'ij? xecha' chire.
20 Eles disseram: — A construção deste Templo levou quarenta e seis anos, e você diz que vai construí-lo de novo em três dias?
21 Pero ri jay ri xubij ri Jesús chique ri vinek ri', ja ri mismo ruch'acul.
21 Porém o templo do qual Jesus estava falando era o seu próprio corpo.
22 Y romari', tok ri Jesús xcamisex chuva ri cruz y pa rox k'ij xbec'astej-pe, ri rutijoxela' xoka' c'a chiquic'u'x re jun tzij re xubij chique ri achi'a' ri can c'o-vi quik'ij chiquicojol ri israelitas. Y xcuker c'a quic'u'x riq'uin ri ruch'abel ri Dios ri tz'ibatel can y riq'uin ri ch'abel ri e rubin can ri Jesús.
22 Quando Jesus foi ressuscitado, os seus discípulos lembraram que ele tinha dito isso e então creram nas Escrituras Sagradas e nas palavras dele.
23 Y chupan c'a ri k'ij tok c'o-ka ri Jesús ri pa Jerusalem roma ri nimak'ij pascua, can e q'uiy vi c'a vinek ri xeniman. Re vinek re' xquinimaj tok xequitz'et ri milagros ri xeruben chiquivech.
23 Quando Jesus estava em Jerusalém, durante a Festa da Páscoa , muitos creram nele porque viram os milagres que ele fazia.
24 Pero ri Jesús man c'a xucukuba' ta ruc'u'x quiq'uin ri vinek ri', roma rija' can retaman-vi ri c'o pa tak cánima conojel vinek.
24 Mas Jesus não confiava neles, pois os conhecia muito bem.
25 Y man nic'atzin ta c'a chire chi c'o ta jun ri nibin chire achique rubanic ri quic'aslen chiquijujunal ri vinek; roma rija' can retaman-vi achique c'a ri c'o pa tak cánima.
25 E ninguém precisava falar com ele sobre qualquer pessoa, pois ele sabia o que cada pessoa pensava.

Ler em outra tradução

Comparar com outra

Estude este capítulo no WhatsApp

Peça à IA da Bíblia Fala para explicar João 2, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.