João 18
Ri C'ac'a Trato ri Xuben ri Dios Quiq'uin ri Vinek (CAKCNT) vs NAA
1 Y tok ri Jesús rubin chic c'a ronojel re', rija' e rachibilan ri rutijoxela' xe'el-pe. C'ari' xebe c'a juc'an ruchi' ri raken-jul rubini'an Cedrón, pa jun ulef; y chiri' c'a xoc-apo ri Jesús e rachibilan ri rutijoxela'.
1 Depois de dizer isso, Jesus saiu juntamente com os seus discípulos para o outro lado do ribeiro de Cedrom, onde havia um jardim; e aí entrou com eles.
2 Ri Judas ri nijachon richin ri Jesús, can retaman c'a chuka' ri ulef ri acuchi xe'apon-vi ri Jesús y ri rutijoxela', roma ri Jesús q'uiy bey e ruc'uan ri rutijoxela' chiri'.
2 Judas, o traidor, também conhecia aquele lugar, porque Jesus muitas vezes havia se reunido ali com os seus discípulos.
3 Romari' ri Judas chupan c'a ri lugar ri' xeruc'uaj ri jusol soldados y ri jusol chajinela' ri xequiya-el ri principal-i' tak sacerdotes y ri achi'a' fariseos. Ri soldados y ri chajinela' can quic'ualon c'a k'ak' richin sakil y chuka' quic'ualon ronojel camisabel ri yec'atzin richin oyoval.
3 Tendo, pois, Judas recebido a escolta e alguns guardas da parte dos principais sacerdotes e fariseus, chegou a esse lugar com lanternas, tochas e armas.
4 Y ri Jesús can retaman c'a achique ri petenek chirij y achique ri xtuc'ulvachij. Romari' tok can xbe c'a chiquic'ulic ri e petenek chapoy richin y xuc'utuj c'a chique: ¿Achique c'a ri nicanoj? xcha' chique.
4 Então Jesus, sabendo de tudo o que ia acontecer com ele, adiantou-se e perguntou-lhes:
5 Rije' xquibij c'a: Roj ja ri Jesús aj-Nazaret ri nikacanoj, xecha'.
5 Eles responderam: — A Jesus, o Nazareno. Então Jesus lhes disse: Ora, Judas, o traidor, também estava com eles.
6 Y jac'a tok ri Jesús xubij chique: Ja yin ri'; jari' c'a tok ri vinek ri' xetzolin chiquij, y quejak'ek' xetzak pan ulef.
6 Quando Jesus lhes disse: “Sou eu”, recuaram e caíram por terra.
7 Jac'ari' tok ri Jesús xuc'utuj chic chique jun bey: ¿Achique c'a ri nicanoj? xcha'.
7 Jesus, de novo, lhes perguntou: Responderam: — A Jesus, o Nazareno.
8 Y ri Jesús xubij c'a chique: Can xivac'axaj yan c'a chi xinbij chive chi ja yin ri'. Y vi can jac'a yin ri yinicanoj, tiya' c'a k'ij chique re ca'i-oxi' re e vachibilan chi quebe na, xcha'.
8 Então Jesus disse:
9 Ri Jesús que c'a ri' ri xubij, richin queri' nibanatej na c'a achi'el ri rubin. Rija' can rubin-vi c'a: Nata' Dios, chique c'a ri achi'a' ri xe'aya' chuve, can man jun chic c'a ri xsach ta can chique.
9 Ele disse isso para se cumprir a palavra que tinha dito anteriormente: “Não perdi nenhum dos que me deste.”
10 Pero ri Simón Pedro ruc'uan c'a rumachet; y jari' ri xrelesaj richin chi xuya' chire ri jun rusamajel ri nimalej sacerdote. Ri Simón Pedro can xuchoy-vi c'a jun ruxiquin ri achin rubini'an Malco. Ri ruxiquin ri xuchoy ja ri c'o pa rajquik'a'.
10 Então Simão Pedro puxou da espada que trazia e feriu o servo do sumo sacerdote, cortando-lhe a orelha direita. E o nome do servo era Malco.
11 Pero ri Jesús xubij chire ri Simón Pedro: Tayaca-ka la amachet; ¿rat nach'ob chi riq'uin la xaben, yin can yicolotej chuvech ri tijoj-pokonal ri rubin-pe ri Nata' chi can c'o chi ninc'ovisaj? xuche'ex.
11 Mas Jesus disse a Pedro:
12 Y jac'ari' tok xepe ri jusol soldados y ri uc'uey quichin, y ri jusol chajinela' ri e quiyo'on-pe ri achi'a' ri can c'o-vi quik'ij chiquicojol ri israelitas, xquichop c'a el ri Jesús y xquixim-el.
12 Assim, a escolta, o comandante e os guardas dos judeus prenderam Jesus e o amarraram.
13 Nabey c'a xquic'uaj-el ri Jesús c'a chuvech ri jun achin rubini'an Anás, roma re Anás re' rujinan c'a ri Caifás. Y ri tiempo ri' jac'a ri Caifás ri nimalej sacerdote.
13 Então o levaram primeiramente a Anás, sogro de Caifás, sumo sacerdote naquele ano.
14 Y can jac'a ri Caifás biyon chique ri achi'a' ri can c'o-vi quik'ij chiquicojol ri israelitas, chi más utz chi xaxe jun ri niquen (nicom) pa quiq'uexel conojel vinek y mani chi conojel yequen (yecom) xaxe roma ri jun ri'.
14 Ora, Caifás era quem havia declarado aos judeus ser conveniente morrer um homem pelo povo.
15 Ri Simón Pedro rachibilan jun chic tijoxel, can e tzeketel c'a el chiquij ri e chapayon-el richin ri Jesús, roma ja ri Jesús ri quitzekelben-el e benek. Ri jun chic tijoxel can etaman c'a ruvech roma ri nimalej sacerdote, romari' choj xoc-apo chuva-rachoch ri nimalej sacerdote.
15 Simão Pedro e outro discípulo seguiam Jesus. Esse discípulo era conhecido do sumo sacerdote e, por isso, conseguiu entrar no pátio da casa deste com Jesus.
16 Jac'a ri Pedro xa man xoc ta oc. Rija' xc'oje' can ri chiri' pa puerta. Y ri tijoxel ri etaman c'a ruvech roma ri nimalej sacerdote, xbe'el chic c'a pe y xch'on c'a riq'uin ri ixok ri chajinel ri chiri' pa puerta, y xrucusaj c'a apo ri Pedro.
16 Pedro, porém, ficou de fora, junto à porta. O outro discípulo, que era conhecido do sumo sacerdote, saiu, falou com a encarregada da porta e levou Pedro para dentro.
17 Y can jac'ari' tok ri ixok ri chajinel ri chiri' pa puerta xubij chire ri Pedro: ¿Man cami at tijoxel ta chuka' rat richin re achin chapon-pe? xcha'.
17 Então a empregada, encarregada da porta, perguntou a Pedro: — Você também não é um dos discípulos desse homem? Ele respondeu: — Não, não sou.
18 Jac'a ri samajela' chupan ri jay ri' y ri chajinela' ri xebechapon-pe ri Jesús, roma ri tef najin, quibanon c'a jun k'ak' y e pa'el-apo chuvech richin niquimek'-qui'. Y chuka' ri Pedro pa'el c'a apo quiq'uin, rumek'on-apo-ri' chuchi' ri k'ak'.
18 Os servos e os guardas estavam ali, tendo acendido uma fogueira por causa do frio, e se aqueciam. Pedro estava no meio deles, aquecendo-se também.
19 Y ri Anás ri jun nimalej sacerdote ri rujachon chic can ri rusamaj, tok xbepabex c'a ri Jesús chuvech, c'o c'a ri xuc'utula' chire. Rija' xuc'utula' c'a chire ri Jesús ri quibanic ri can ye'ojkan richin y chuka' xuc'utuj chire chirij ri rubanic ri tijonic ri nuya' chique ri vinek.
19 Então o sumo sacerdote interrogou Jesus a respeito dos seus discípulos e da sua doutrina.
20 Xpe ri Jesús xubij c'a: Man vetaman ta achique roma tok man avac'axan ta, roma yin can pa sakil in ch'ovinek-vi chique conojel vinek. In ch'ovinek chiquivech ri pa rachoch ri Dios y ri pa tak jay ri niquimol-vi-qui' conojel ri kavinak israelitas richin nicac'axaj ri ruch'abel ri Dios. Can pa sakil vi c'a in ch'ovinek-vi chique.
20 Jesus lhe respondeu:
21 ¿Achique c'a roma tok rat xa chuve yin ri nac'utuj-vi? Tac'utuj chique ri e ac'axayon vichin. Tac'utuj chique achique ri e nubin. Y tatz'eta' na pe', rije' jebel quetaman achique ri nubin yin chique.
21 Por que o senhor está perguntando para mim? Pergunte aos que ouviram o que lhes falei. Eles sabem muito bem o que eu disse.
22 Y jac'a tok ri Jesús rubin chic ka re', jun chique ri chajinela' ri can c'o-apo ri chiri' chunakaj ri Jesús xuya' jun k'a' chire. Y ri chajinel c'a chuka' xubij chire ri Jesús: ¿Achique roma quere' xach'on-apo chire la nimalej sacerdote?
22 Quando Jesus disse isto, um dos guardas que estavam ali deu-lhe uma bofetada, dizendo: — É assim que você fala com o sumo sacerdote?
23 Pero ri Jesús xubij c'a chire ri chajinel ri': Vi c'o c'a ch'abel ri man ja ta rubixic xinben-apo chire, tak'alajirisaj achique ri man pa rubeyal ta ri xinbij-apo. Y vi ronojel ri xinbij-apo, utz, ¿achique c'a roma tok xaya' jun k'a' chuve? xcha' ri Jesús.
23 Jesus lhe respondeu:
24 C'ari' ri Anás xutek c'a apo ri Jesús chuvech ri Caifás ri nimalej sacerdote chupan ri tiempo ri'. Y ri Jesús ximil c'a tok xuc'uex-el.
24 Então Anás o enviou, amarrado, à presença de Caifás, o sumo sacerdote.
25 Jac'a ri Pedro pa'el-apo chuchi' ri k'ak' rumek'on-ri'. Y ec'o c'a ri xec'utun chire: ¿Man at rutijoxel ta c'a re jun achin re chapon? xecha' chire.
25 Simão Pedro estava em pé, aquecendo-se. Então lhe perguntaram: — Você também não é um dos discípulos dele? Ele negou e disse: — Não, não sou.
26 Y jun c'a chique ri rusamajela' ri nimalej sacerdote, rach'alal juba' ri achin ri xelesex ruxiquin roma ri Pedro, xuc'utuj c'a chire ri Pedro y xubij: ¿Man ja ta c'a rat ri xatintz'et chi atc'o riq'uin ri Jesús ri chiri' acuchi xbekachapa-pe? xcha' chire.
26 Um dos servos do sumo sacerdote, parente daquele a quem Pedro tinha decepado a orelha, perguntou: — Não é verdade que eu vi você no jardim com ele?
27 Jac'a ri Pedro xrevaj chic jun bey chi rija' tijoxel richin ri Jesús. Y can jac'ari' tok xbesiq'uin-pe ri mama'.
27 De novo, Pedro negou. E no mesmo instante o galo cantou.
28 Y ri chiri' pa rachoch ri Caifás, chiri' c'a c'o-vi ri Jesús richin nik'at tzij pa ruvi'. Rija' can paban c'a apo chuvech ri Caifás. Y chiri' c'a xel-vi-el richin chi nejach pa ruk'a' ri k'atoy-tzij rubini'an Pilato, ri c'o chiri' pa ru-palacio. Y nimak'a' c'a tok xbanatej ri'. Ri e uc'uayon-apo richin ri Jesús man c'a xe'oc ta apo ri pa palacio, roma chique rije' xa xajan. Y chuka' richin queri' rije' yetiquir c'a niquitej ri achique ri nitij chupan ri quinimak'ij rubini'an pascua.
28 Depois, levaram Jesus da casa de Caifás para o Pretório. Era cedo de manhã. Eles não entraram no Pretório para não se contaminar, pois somente assim poderiam comer a Páscoa.
29 Y ri Pilato, ri k'atoy-tzij xbe'el c'a pe y xuc'utuj c'a chique ri e uc'uayon-apo richin ri Jesús: ¿Achique c'a chi sujunic ic'amon-pe chirij re jun achin re xo'ijacha' pa nuk'a'? xcha' chique.
29 Então Pilatos saiu para falar com eles e perguntou: — Que acusação vocês trazem contra este homem?
30 Y ri vinek ri e uc'uayon-apo richin ri Jesús chuvech ri k'atoy-tzij, xquibij chire: Vi ta re achin re' man ta banoy-ch'a'oj, man ta xokapaba' chavech richin nak'et tzij pa ruvi', xecha' chire.
30 Eles responderam: — Se este não fosse malfeitor, não o teríamos entregue ao senhor.
31 Jari' tok ri Pilato, ri k'atoy-tzij xubij chique: Tic'uaj chic c'a el rix re achin re' y tik'ata' tzij pa ruvi' can achi'el ri nubij ri i-ley, xcha' rija'.
31 Então Pilatos disse: — Levem-no daqui e julguem-no segundo a lei de vocês. Ao que os judeus responderam: — Não nos é lícito matar ninguém.
32 Y can jac'are' nibanatej ri rubin chic ri Jesús, chi achique rubanic chi camic ri xtuc'ulvachij-el.
32 Isso aconteceu para que se cumprisse a palavra de Jesus, significando com que tipo de morte estava para morrer.
33 Y ri Pilato, ri k'atoy-tzij xoc chic c'a apo ri pa ru-palacio. Y xroyoj c'a ri Jesús y c'ari' xuc'utuj chire: ¿Ja rat ri qui-Rey ri israelitas? xcha' rija'.
33 Pilatos entrou novamente no Pretório, chamou Jesus e lhe perguntou: — Você é o rei dos judeus?
34 Pero ri Jesús xubij chire ri Pilato: ¿Re xac'utuj chuve, can aviq'uin cami rat petenek-vi re na'oj re', o xa ch'aka' chic vinek ri e biyon-pe chave? xcha'.
34 Jesus respondeu:
35 Jac'ari' tok ri Pilato xubij chire ri Jesús: Yin can man jun c'a utz ni itzel ri nuq'uen-pe chuve, roma man in israelita ta. Ri xejachon avichin pa nuk'a' je ri avinak y ri principal-i' tak sacerdotes. ¿Achique c'a ri quitz'eton chavij, richin niquibij chi at Rey?
35 Pilatos respondeu: — Por acaso sou judeu? A sua própria gente e os principais sacerdotes é que o entregaram a mim. Que foi que você fez?
36 Y ri Jesús xubij c'a chire ri Pilato: Yin man in rey ta c'a richin re ruvach'ulef. Roma vi ta yin in rey richin re ruvach'ulef, conojel ta ri e samajela' viq'uin, ye'ajin ta chic chi oyoval, richin man yijach-el pa quik'a' ri achi'a' ri can c'o-vi quik'ij chiquicojol ri nuvinak israelitas. Yin can man in rey ta c'a richin re ruvach'ulef.
36 Jesus respondeu:
37 Pero ri Pilato xubij c'a chire ri Jesús: ¿Can at Rey vi c'a rat? xcha'.
37 Pilatos perguntou: — Então você é rei? Jesus respondeu:
38 Y ri Pilato xuc'utuj c'a chire ri Jesús: ¿Achique c'a ri' ri kitzij?
38 Pilatos perguntou: — O que é a verdade? Depois de dizer isso, Pilatos voltou aos judeus e lhes disse: — Eu não acho nele crime algum.
39 Pero ronojel juna' chupan re k'ij richin re pascua rix nic'utuj chi yin nincol-el jun chique ri ivinak ri ec'o pa cárcel. ¿Re vacami, rix nivajo' chi yin nincol-el re achin Rey ivichin rix israelitas? xcha' chique.
39 Mas é costume entre vocês que eu solte alguém por ocasião da Páscoa. Vocês querem que eu lhes solte o rei dos judeus?
40 Jac'a ri vinek ri', can riq'uin c'a chuka' ronojel cuchuk'a' xech'on-apo chire ri Pilato y xquibij c'a: Ja ri Barrabás tacolo-el y man ja ta re achin re', xecha'.
40 Então todos gritaram, novamente: — Não este, mas Barrabás! Ora, Barrabás era salteador.
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar João 18, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.