Tiago 1
Western Solola Kaqchikel NT (CAK_WES) vs NTLH
1 Riyin ri Santiago, yin jun rusamajel ri Dios y ri Ajaf Jesucristo. Y riyin ntz'ibaj c'a el re wuj re' chiwe riyix ri yix quiy quimam ca ri cablajujruc'ajol ri Israel ri xec'oje' ojer ca, ri ma yixc'o ta chic chupan ri ruwach'ulef ri can iwuche (iwixin) wi riyix, xa pa tak quiruwach'ulef nic'aj chic winek yixc'o wi. Tic'ulu' c'a ri rutzil iwech ri ntek el riyin.
1 Eu, Tiago, servo de Deus e do Senhor Jesus Cristo, envio saudações a todo o povo de Deus espalhado pelo mundo inteiro.
2 Wach'alal, xa sibilaj tiquicot c'a ri iwánima tek yixtojtobex riq'ui q'uiy ruwech tijoj pokonal.
2 Meus irmãos, sintam-se felizes quando passarem por todo tipo de aflições.
3 Ruma can iwetaman chi ri tijoj pokonalri nipe pa tak ic'aslen, can riche (rixin) wi chi yixtz'etetej, wi can cukul ic'u'x riq'ui ri Dios. Y ri tijoj pokonal ri' nuc'om pe coch'onicchiwe.
3 Pois vocês sabem que, quando a sua fé vence essas provações, ela produz perseverança.
4 Y majun bey tiq'uis ta ri coch'onic pa tak iwánima riche (rixin) chi can nuben jun samaj tz'aket,riche (rixin) chi queri' ri ic'aslen niq'uiy, nitz'aket y man ta c'a nrajo' na juba'.
4 Que essa perseverança seja perfeita a fim de que vocês sejam maduros e corretos, não falhando em nada!
5 Y wi c'o jun kach'alal chicojol ri nuna' chi c'a c'o na na'oj ri nic'atzin chare, tuc'utujc'a chare ri Dios. Y Riya' can ma xtupokonaj ta xtuya' pe q'uiy. Queri' nuben quiq'ui quinojel ri yec'utun, y majun achique ta xtubij chique.
5 Mas, se alguém tem falta de sabedoria, peça a Deus, e ele a dará porque é generoso e dá com bondade a todos.
6 Pero rajawaxic chi can cukul ruc'u'x riq'ui ri Dios tek nuc'utuj, y ma riq'ui ta c'a ca'i' ruc'u'x.Ruma wi xa riq'ui ca'i' ruc'u'x tek nuc'utuj, xa nuben c'a achi'el nuben ri ruwi' ri mar pa ruk'a' ri cak'ik', nibe quela' y nibe quela'.
6 Porém peçam com fé e não duvidem de modo nenhum, pois quem duvida é como as ondas do mar, que o vento leva de um lado para o outro.
7 Y ri winek ri xa queri' nuben, man c'a tuch'ob ta chi ri Ajaf Dios xtuya' pe chare ri nuc'utuj.
7 Quem é assim não pense que vai receber alguma coisa do Senhor,
8 Ruma jun winek wi xa ca'i' ruc'u'xtek nuc'utuj chare ri Dios, nik'alajin chi ma cukul ta ruc'u'x riq'ui ri ntajin chubanic.
8 pois não tem firmeza e nunca sabe o que deve fazer.
9 Y ri kach'alal ri majun quik'ij chuwech re ruwach'ulef, xa tiquicot c'a ri cánima ruma can c'o wi quik'ijchuwech ri Dios ruma can quiniman chic Riya'.
9 O irmão que é pobre deve ficar contente quando Deus faz com que melhore de vida;
10 Y queri' chuka' ri kach'alal beyoma', xa tiquicot c'a ri cánima ruma k'axnek chiquiwech chi xa majun quik'ij y rajawaxic chi niquikasaj qui' chuwech ri Dios ruma xa ma yeyaloj ta el chuwech re ruwach'ulef, xa ye achi'el jun rusi'j k'ayis.
10 e quem é rico deve sentir o mesmo quando Deus faz com que piore de vida. Pois quem é rico desaparecerá como a flor da erva do campo.
11 Ruma ya tek nipe ruchuk'a' ri k'ij, yac'ari' tek ri k'ayis nichaki'j y niq'uis ka.Xa nitzak c'a el ri rusi'j y niq'uis, astape' can jabel nitzu'un ri pa nabey mul. Can que wi c'a ri' jun beyon. Riya' xa chanin nicom el y nuya' ca rumolic ri rubeyomal.
11 Quando o sol brilha forte, e o seu calor queima a planta, aí a flor cai, e a sua beleza é destruída. Do mesmo modo, quem é rico será destruído no meio dos seus negócios.
12 Jabel c'a ruwaruk'ij ri winek ri can rucukuban ruc'u'x riq'ui ri Dios y nucoch' ri tijoj pokonalri nipe chrij. Ruma tek rucoch'on chic ronojel, ri Dios xtuya' ri lok'olaj sipanicchare, ri utzilaj c'aslen ri majun bey xtiq'uis ta. Ya lok'olaj sipanic ri' ri rubin ca ri Dios chi xtuya' chake ri yojajowan riche (rixin).
12 Feliz é aquele que nas aflições continua fiel! Porque, depois de sair aprovado dessas aflições, receberá como prêmio a vida que Deus promete aos que o amam.
13 Yac'a wi c'o jun ri nrajo' nuben chawe chi yaka pa mac, man c'a tabij ta chi ya ri Dios ri nibano queri' chawe. Ruma ri Dios can ma nuben ta chare jun winek chi nika pa mac, y chuka' majun nicowin nibano ta chare ri Dios chi nika ta pa mac.
13 Quando alguém for tentado, não diga: “Esta tentação vem de Deus.” Pois Deus não pode ser tentado pelo mal e ele mesmo não tenta ninguém.
14 Ruma wi riyit nana' raybel chi naben jun mac, ri' xa awuq'ui c'a riyit nipe wi. Xa ya ri itzel tak raybelri yec'o awuq'ui ri yebano queri' chawe.
14 Mas as pessoas são tentadas quando são atraídas e enganadas pelos seus próprios maus desejos.
15 Y wi naya' k'ij chare ri itzel tak raybel, chiri' nipe wi ri mac.Y pa ruq'uisbel nuc'om pe ri camic.
15 Então esses desejos fazem com que o pecado nasça, e o pecado, quando já está maduro, produz a morte.
16 Wach'alal ri sibilaj yixinwajo', man c'a quixk'olotej ta.
16 Não se enganem, meus queridos irmãos.
17 Ruma chila' chicaj riq'ui ri Katata' Dios nika wi pe ronojel ri jabel tak sipanic. Riq'ui Riya' petenak wi ronojel ri sakil. Achi'el ri k'ij, ri ic' y ri ch'umila', ri niquijalala' qui'. Y xa can xu (xe) wi c'a ri Dios ri ma nijalatej ta.
17 Tudo de bom que recebemos e tudo o que é perfeito vêm do céu, vêm de Deus, o Criador das luzes do céu. Ele não muda, nem varia de posição, o que causaria a escuridão.
18 Y riq'ui ri ruraybel Riya' xuya' jun c'ac'ac'kac'aslen tek xkanimaj ri kas kitzij ruch'abel, y xoj-oc achi'el ri nabeytak cosecha chare ronojel ri ruq'uiytisan ca ri Dios.
18 Pela sua própria vontade ele fez com que nós nascêssemos , por meio da palavra da verdade, a fim de ocuparmos o primeiro lugar entre todas as suas criaturas.
19 Rumari', wach'alal ri sibilaj yixinwajo', riyin nbij c'a chiwe chi'ijujunal chi riq'ui ronojel iwánima tiwac'axaj ri ruch'abel ri Dios.Can jabel tich'obo' achique ri nubij. Ruma riyix nic'atzin chi jabel iwetaman el nabey, c'ac'ari' nitzijoj. Y chuka' nbij chiwe chi man ta xtipe iwoyowal chanin.
19 Lembrem disto, meus queridos irmãos: cada um esteja pronto para ouvir, mas demore para falar e ficar com raiva.
20 Ruma ri coyowal ri winek xa ma nuc'om ta pe jun c'aslen choj achi'el ri nrajo' ri Dios.
20 Porque a raiva humana não produz o que Deus aprova.
21 Rumac'ari' tiya' ca ronojel ri ma ch'ajch'oj ta y ronojel ri etzelal. Y can tikasaj iwi' chi ninimaj ri ruch'abel ri Dios ri c'o chic pa tak iwánima. Ruma ya ch'abel ri' ri nicoloiwuche (iwixin).
21 Portanto, deixem todo costume imoral e toda má conduta. Aceitem com humildade a mensagem que Deus planta no coração de vocês, a qual pode salvá-los.
22 Y ma xu (xe) ta c'a tiwac'axaj ri ruch'abel ri Dios, xa can tibana'chuka' ri nubij. Ruma wi xa can xu (xe wi) niwac'axaj ri ruch'abel ri Dios y ma niben ta ri nubij, xa iyon riyix nik'ol ka iwi'.
22 Não se enganem; não sejam apenas ouvintes dessa mensagem, mas a ponham em prática.
23 Ruma wi c'o jun ri nrac'axaj ri ruch'abel ri Dios, y xa ma nuben tari nubij, xa junanc'a riq'ui jun winek ri nutzu' ri' pa jun espejo, can nutzu' wi ri' achique rubanic.
23 Porque aquele que ouve a mensagem e não a põe em prática é como uma pessoa que olha no espelho e vê como é.
24 Pero tek xa c'a juba' tutzu' ca ri' pan espejo, xa ma noka ta chic chuc'u'x ri achique rubanic nitzu'un.
24 Dá uma boa olhada, depois vai embora e logo esquece a sua aparência.
25 Yac'a ri nac'axan ri ruch'abel ri Dios, y ma xu (xe) ta wi nrac'axaj, xa can nunimaj y nubenri nubij ri ch'abel ri', y can ma nuya' ta ca, can jabel c'a ruwaruk'ij. Ruma ri ruch'abel ri Dios can tz'aket wi. Y can nuben chake chi yojcolotej riche (rixin) chi yojcowin nikaben ri nrajo' ri Dios.
25 O evangelho é a lei perfeita que dá liberdade às pessoas. Se alguém examina bem essa lei e não a esquece, mas a põe em prática, Deus vai abençoar tudo o que essa pessoa fizer.
26 Wi c'o jun nibin chi nuya' ruk'ij ri Dios y xa ma nuk'il ta ri' riq'ui ri itzel tak ch'abel,ruyon riya' nuk'ol ka ri'. Y xa majun utz nuc'om pe chare tek nubij chi riya' can nuya' wi ruk'ij ri Dios.
26 Alguém está pensando que é religioso? Se não souber controlar a língua, a sua religião não vale nada, e ele está enganando a si mesmo.
27 Ruma ri winek ri can kitzij nuya' ruk'ij ri Dios, yerutola' ri malcani' tak ixoki' y ri ac'ala' ri xa majun chic quite' quitata' ri yetajin niquik'axaj tijoj pokonal, y chuka' ma nutz'ilobisajta chic ri' chupan ri etzelal riche (rixin) re ruwach'ulef. Chuwech ri Dios ri yebano queri', yeri' ri can kitzij y pa ruch'ajch'ojil chi niquiya' ruk'ij.
27 Para Deus, o Pai, a religião pura e verdadeira é esta: ajudar os órfãos e as viúvas nas suas aflições e não se manchar com as coisas más deste mundo.
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Tiago 1, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.