João 1

Western Solola Kaqchikel NT (CAK_WES) vs NTLH

Sair da comparação
NTLH Nova Tradução na Linguagem de Hoje 2000
1 Tek xtiquir c'a pe ronojel, can c'o chic pe ri Ch'abel;y ri Ch'abel yari' ri Cristo. Riya' can c'o c'a riq'ui ri Dios, y Riya' chuka' can Dios wi.
1 No começo aquele que é a Palavra já existia. Ele estava com Deus e era Deus.
2 Riya' can c'o riq'ui ri Dios tek xban re ruwach'ulef.
2 Desde o princípio, a Palavra estava com Deus.
3 Y ruma Riya' tek c'o ronojel.Ruma ri Dios pa ruk'a' ri Cristo xuya' wi riche (rixin) chi xuben ronojelri c'o chicaj y ri c'o choch'ulef.
3 Por meio da Palavra, Deus fez todas as coisas, e nada do que existe foi feito sem ela.
4 Riq'ui c'a Riya' c'o wi ri c'aslen.Y re c'aslen re', yac'are' ri Sakil quiche (quixin) ri winek.
4 A Palavra era a fonte da vida, e essa vida trouxe a luz para todas as pessoas.
5 Y re jun Sakil re', can nisakirisan wi ri pa tak itzel quic'aslen ri winek ri achi'el k'eku'm. Y can majun bey c'a chuptajnek ta pa ruk'a' ri k'eku'm ri'.
5 A luz brilha na escuridão, e a escuridão não conseguiu apagá-la.
6 Y xc'oje' c'a jun achi ri can ya ri Diostakayon pe riche (rixin), ri xubini'aj Juan.
6 Houve um homem chamado João, que foi enviado por Deus
7 Ri Juan c'a ri' xpe riche (rixin) chi xoruk'alajsaj ri Sakil, riche (rixin) chi queri' can quinojel c'a winek tiquinimaj ri nuya' rutzijol chique.
7 para falar a respeito da luz. Ele veio para que por meio dele todos pudessem ouvir a mensagem e crer nela.
8 Y ma ya ta c'a ri Juan ri Sakil.Riya' xaxu (xaxe) c'a xoruk'alajsaj achique ri' ri Sakil.
8 João não era a luz, mas veio para falar a respeito da luz,
9 Y can yac'ari' tek xoka ri Cristo chuwech re ruwach'ulef. Yari' ri kas kitzij Sakil, ri nisakirisan quiche (quixin) ri winek.
9 a luz verdadeira que veio ao mundo e ilumina todas as pessoas.
10 Can xoc'oje' wi c'a ka chuwech re ruwach'ulef ri banon ruma Riya',pero ri yec'o chuwech re ruwach'ulef re' xa ma xquetamaj ta c'a ruwech tek xoka.
10 A Palavra estava no mundo, e por meio dela Deus fez o mundo, mas o mundo não a conheceu.
11 Xoka chiquicojol ri israelitas ri can ye ruwinak Riya' mismo. Pero ri winek ri' xa ma xquic'ul ta.
11 Aquele que é a Palavra veio para o seu próprio país, mas o seu povo não o recebeu.
12 Yac'a quinojel ri xec'ulu riche (rixin) tek xoka chuwech re ruwach'ulef, ri xeniman riche (rixin), can xuben c'a chique chi xe'oc ralc'ual ri Dios.
12 Porém alguns creram nele e o receberam, e a estes ele deu o direito de se tornarem filhos de Deus.
13 Ri xe'oc ralc'ual ri Dios can xe'alex wi chic,pero ma xe'alex ta chic achi'el tek xe'alex riq'ui ri quite' quitata'. Ri c'ac'ac' alaxic ri xquic'ul riye', yari' tek xe'alex achi'el ri ruraybel ri Dios, y ma ruraybel ta chic jun achi.
13 Eles não se tornaram filhos de Deus pelos meios naturais, isto é, não nasceram como nascem os filhos de um pai humano; o próprio Deus é quem foi o Pai deles.
14 Y ri Ch'abel, ya ri Cristo, ri xoka c'a chuwech re ruwach'ulef y can xoc c'a winek achi'el riyoj.Y can xkatz'et c'a chi xaxu (xaxe) wi Riya' ri Ruc'ajol ri Dios, ruma can xkatz'et chi c'o ruk'ij ruc'ojlen.Y Riya' can nojnek c'a riq'ui utzil y chuka' riq'ui ri kitzij.
14 A Palavra se tornou um ser humano e morou entre nós, cheia de amor e de verdade. E nós vimos a revelação da sua natureza divina, natureza que ele recebeu como Filho único do Pai.
15 Y ri Juan ri Bautista xuk'alajsaj c'a ri Cristo. Can riq'ui wi ruchuk'a' tek xubij: Yare' ri ntzijon pe chiwe, tek xinbij chiwe chi chuwij ca riyin c'o c'a jun achi ri xtoka ri sibilaj nim ruk'ij que chinuwech riyin. Ruma Riya' can c'o tek c'a ma jane quinalex ta riyin, xcha' c'a ri Juan ri Bautista.
15 João disse o seguinte a respeito de Jesus: — Este é aquele de quem eu disse: “Ele vem depois de mim, mas é mais importante do que eu, pois antes de eu nascer ele já existia.”
16 Can konojel c'a riyoj kac'ulun ri rutzil ránimari Cristo. Can ma nitane' ta c'a chi yeruya' pe ri utzil ri' pa kawi'.
16 Porque todos nós temos sido abençoados com as riquezas do seu amor, com bênçãos e mais bênçãos.
17 Ri Dios ya c'a ri Moisés ri xucusaj riche (rixin) chi xuya' pe ri ley. Yac'a riche (rixin) chi xoka ri utzily ri kitzij,ya ri Jesucristo ri xucusaj.
17 A lei foi dada por meio de Moisés, mas o amor e a verdade vieram por meio de Jesus Cristo.
18 Can majun c'a winek ri tz'eteyon ta riche (rixin) ri Dios,xa can xu (xe) wi ri Ruc'ajol ri tz'eteyon riche (rixin). Ri Dios xaxu (xaxe wi) jun Ruc'ajol c'oy sibilaj nrajo'. Y yari' ri xok'alajsan ka ri Dios chkawech re wawe' chuwech re ruwach'ulef.
18 Ninguém nunca viu Deus. Somente o Filho único, que é Deus e está ao lado do Pai, foi quem nos mostrou quem é Deus.
19 Y ri achi'a' israelitas ri can c'o quik'ij chiri' pa tinamit Jerusalem, yec'o c'a achi'a' ri xequitek el c'a riq'ui ri Juan ri Bautista. Xequitek c'a ye sacerdotes y achi'a' ri ye levitas nibix chique, riche (rixin) chi xbequic'axaj chare ri Juan chi tubij wi ya riya' ri Cristo. Y riya' can xuk'alajsaj wi chiquiwech chi ma ya ta riya'.
19 Os líderes judeus enviaram de Jerusalém alguns sacerdotes e levitas para perguntarem a João quem ele era.
20 Ri Juan can kitzij wi ri xubij chique, ruma xubij c'a chique: Ma yin ta c'a riyin ri Cristo.
20 João afirmou claramente: — Eu não sou o
21 Y yac'ari' tek ri achi'a' ri ye takon el, xquic'utuj chic c'a chare: ¿Yit achique c'a riyit? ¿La ma yit ta cami riyit ri profeta Elías ri xk'alajsan ri ruch'abel ri Dios ojer ca? xecha' chare. Pero ri Juan xubij: Ma yin ta riyin, xcha' chique. C'ac'ari' ri achi'a' ri' xquic'utuj chic c'a jun bey chare: ¿La ma yit ta cami riyit ri profeta ri nik'alajsan ri ruch'abel ri Dios ri kac'axan rutzijol chi nipe?xecha' chare. Pero riya' xubij: Ma yin ta, xcha'.
21 Eles tornaram a perguntar: — Então, quem é você? Você é Elias? — Não, eu não sou! — respondeu João. — Você é o — Não! — respondeu ele.
22 Yac'ari' tek can xquic'utuj chic c'a chare: ¿Yit achique c'a riyit? Ruma riyoj nic'atzin c'a chake chi niketamaj el yit achique c'a riyit, y yari' ri nbekabij chique ri ye takayon pe kiche (kixin). Tak'alajsaj c'a awi' chkawech, xecha' chare.
22 Aí eles disseram a João: — Diga quem é você para podermos levar uma resposta aos que nos enviaram. O que é que você diz a respeito de você mesmo?
23 Ri Juan xubij c'a chique ri achi'a' ri': Yin c'a riyin ri' ri xunataj ca ri profeta Isaías chupan ri ruch'abel ri Dios, tek xubij: C'o c'a jun achi ri xturek c'a ruchi' pa jun desierto riche (rixin) chi xtubij chique ri winek ri xque'apon riq'ui: Tichojmirisaj apo rubey ri Ajaf,xticha' chique. Quec'ari' tz'ibatajnek ca, y yin c'a riyin ri', xcha' ri Juan chique.
23 João respondeu, citando o profeta Isaías: — “Eu sou aquele que grita assim no deserto: preparem o caminho para o Senhor passar.”
24 Ri achi'a' c'a ri xetak el riq'ui ri Juan, ye ri ye cachibil ri fariseos.
24 Os que foram enviados eram do grupo dos fariseus ;
25 Y riye' xquic'utuj chic c'a chare: ¿Achique c'a ruma tek riyit ye'aben bautizar ri winek, wi xa ma yit ta riyit ri Cristo, ni xa ma yit ta chuka' ri Elías, ni ma yit ta ri profeta ri nik'alajsan ri ruch'abel ri Dios ri kac'axan rutzijol chi nipe na? xecha' chare.
25 eles perguntaram a João: — Se você não é o Messias, nem Elias, nem o Profeta que estamos esperando, por que é que você batiza?
26 Y ri Juan xubij c'a chique: Riyin riq'ui ya' yenben wi bautizarri winek, pero chicojol riyix c'o c'a jun achi ri ma iwetaman ta ruwech,
26 João respondeu: — Eu batizo com água, mas no meio de vocês está alguém que vocês não conhecem.
27 y Riya' xtipe chuwij ca riyin re chkawech apo, pero can ya Riya' ri c'o nabey que chinuwech riyin. Y riyin can ma yin ruc'amon ta (takal ta chuwij) riche (rixin) chi nquir ri ruximbel ri ruxajab.
27 Ele vem depois de mim, mas eu não mereço a honra de desamarrar as correias das sandálias dele.
28 Y ronojel c'a re', ya ri chiri' pa Betábara xbanatej wi, ri lugar ri c'o juc'an chic ruchi' ri raken ya' Jordán, ri acuchi (achique) yeruben wi bautizar winek ri Juan.
28 Isso aconteceu no povoado de Betânia, no lado leste do rio Jordão, onde João estava batizando.
29 Pa ruca'n k'ij tek ri Juan ri Bautista xutz'et chi petenak ri Jesús c'a riq'ui riya', xubij: Yare' xoka ri achi'el Alaj Carne'lri takon pe ruma ri Dios, riche (rixin) chi nrelesaj quimacri winek ri yec'o chuwech re ruwach'ulef.
29 No dia seguinte, João viu Jesus vindo na direção dele e disse: — Aí está o Cordeiro de Deus, que tira o pecado do mundo!
30 Y yare' ri nutzijon chiwe, tek xinbij chi chuwij c'a riyin xtoka na jun achi ri can sibilaj nim ruk'ij que chinuwech riyin, y can c'o tek riyin c'a ma jane quinalex ta.
30 Eu estava falando a respeito dele quando disse: “Depois de mim vem um homem que é mais importante do que eu, pois antes de eu nascer ele já existia.”
31 Y riyin ma wetaman ta ruwech achique chi achi ri'. Pero riche (rixin) chi nik'alajsex chare re tinamit Israel, rumari' xipe chi yenben bautizar ri winek riq'ui ya'.
31 Eu mesmo não sabia quem ele era, mas vim, batizando com água para que o povo de Israel saiba quem ele é.
32 Y ri Juan xuk'alajsaj c'a chuka' y xubij: Riyin can xintz'et c'a ri Lok'olaj Espíritu tek xka pe chila' chicaj achi'el nika jun palomax, y xka pa ruwi'y can xc'oje' riq'ui.
32 João continuou: — Eu vi o Espírito descer do céu como uma pomba e parar sobre ele.
33 Y riyin ri chiri' can c'a ma jane c'a wetaman ta ruwech achique chi achi ri'. Pero ri Dios ri yin takayon pe riche (rixin) chi yenben bautizar ri winek riq'ui ya', can ruk'alajsan wi c'a chic chinuwech chi tek xtintz'et chi nika pe ri Lok'olaj Espíritu y xtika pa ruwi' jun achi y can xtic'oje' riq'ui, ya c'a achi ri' ri nibano bautizar quiche (quixin) ri winek riq'ui ri Lok'olaj Espíritu.
33 Eu não sabia quem ele era, mas Deus, que me mandou batizar com água, me disse: “Você vai ver o Espírito descer e parar sobre um homem. Esse é quem batiza com o Espírito Santo.”
34 Wacami xintz'et yan c'a. Y rumari' nk'alajsaj chi ya Riya' ri Ruc'ajol ri Dios.
34 E eu vi isso e por esse motivo tenho declarado que ele é o Filho de Deus.
35 Y pa ruca'n k'ij, ri Juan ri Bautista c'o chic c'a chiri' jun bey, ye rachibilan ye ca'i' chique ri rudiscípulos.
35 No dia seguinte, João estava outra vez ali com dois dos seus discípulos.
36 Y yac'ari' tek riya' xutz'et chi ri Jesús nik'ax el queri'. Riya' xubij: Titzu', ya achi la', ri achi'el Alaj Carne'l ri takon pe ruma ri Dios.
36 Quando viu Jesus passar, disse: — Aí está o Cordeiro de Deus!
37 Y ri ye ca'i' rudiscípulos ri Juan tek xquic'axaj c'a ri xubij, riye' xquitzekelbej el ri Jesús.
37 Quando os dois discípulos de João ouviram isso, saíram seguindo Jesus.
38 Y tek ri Jesús xtzu'un ca chrij y xerutz'et ri ye ca'i' rudiscípulos ri Juan chi ye tzeketel el chrij, Riya' xuc'utuj c'a chique: ¿Achique nicanoj? xcha' chique. Y riye' xquibij c'a chare ri Jesús: Rabí, riyoj nikajo' niketamaj acuchi (achique) c'o wi ri awachoch, xecha' chare. Rabí ntel chi tzij nimalaj tijonel.
38 Então Jesus olhou para trás, viu que eles o seguiam e perguntou: Eles perguntaram: — Rabi, onde é que o senhor mora? (“Rabi” quer dizer “mestre”.)
39 Y ri Jesús xubij c'a chique: Jo', y je'iwetamaj ca. Y riye' xebe chiretamaxic ri rachoch. Y xec'oje' c'a ka riq'ui ri k'ij ri', ruma xa can a las cuatro chic ri tikak'ij.
39 — Venham ver! — disse Jesus. Então eles foram, viram onde Jesus estava morando e ficaram com ele o resto daquele dia. Isso aconteceu mais ou menos às quatro horas da tarde.
40 Ri jun c'a chique ri ye ca'i' discípulos ri xe'ac'axan el achique ri xubij ri Juan y xquitzekelbej el ri Jesús, ya c'a ri Andrés ri rach'alal ri Simón Pedro.
40 André, irmão de Simão Pedro, era um dos dois homens que tinham ouvido João falar a respeito de Jesus e por isso o haviam seguido.
41 Ri Andrés nabey c'a xberila' ri Simón ri rach'alal y xberubij chare: Xkil ri Mesías. Ri Mesías ntel chi tzij ri Cristo.
41 A primeira coisa que André fez foi procurar o seu irmão Simão e dizer a ele: — Achamos o
42 Y ri Andrés xuc'uaj c'a ri Simón c'a riq'ui ri Jesús. Y tek ri Jesús xutz'et, xubij c'a chare: Yit c'a riyit ri Simón ri ruc'ajol ri Jonás. Wacami xtabini'aj Cefas, xcha' chare. Ri Cefas ntel chi tzij Pedro.
42 Então André levou o seu irmão a Jesus. Jesus olhou para Simão e disse:
43 Yac'a ri pa ruca'n k'ij, ri Jesús xuch'ob chi nibe c'a pa Galilea. Y chupan c'a ri k'ij ri' ri Jesús xuc'ul jun achi ri Feliperubi' y xubij chare: Quinatzekelbej.
43 No dia seguinte, Jesus resolveu ir para a região da Galileia. Antes de ir, foi procurar Filipe e disse:
44 Y ri jun achi ri', ri Felipe rubi', aj pa tinamit Betsaida, ri tinamit ri quitinamit chuka' ri Andrés y ri Pedro.
44 Filipe era de Betsaida, de onde eram também André e Pedro.
45 Ri Felipe xuc'ul jun achi ri Natanael rubi', y xubij c'a chare: Riyoj xkil ri jun achi ri achoj chrij tz'ibatajnek wi ca ruma ri Moisés chupan ri leyy tz'ibatajnek chuka' ca cuma ri profetasri xek'alajsan ri ruch'abel ri Dios ojer ca, ri kac'axan rutzijol chi nipe, xa c'o chic ajc'a, ya ajc'a ri Jesús ri ruc'ajol ri José aj Nazaret. C'ari' niketamaj ca ruwech, xcha'.
45 Filipe foi procurar Natanael e disse: — Achamos aquele a respeito de quem Moisés escreveu no
46 Y ri Natanael xubij: ¿La xtel ta c'a pe jun utzilaj achi chiri' pa tinamit Nazaret?xcha'. Pero ri Felipe xubij chare: Wi ma nanimaj ta, catam pe, jo' tikatzu'.
46 Natanael perguntou: — E será que pode sair alguma coisa boa de Nazaré? — Venha ver! — respondeu Filipe.
47 Y tek ri Jesús xutz'et ri Natanael chi xa napon yan apo riq'ui, xubij c'a: Titzu' la jun achi la'. Riya' can k'alaj chi kitzij jun israelita. Ruma majun k'oloj riq'ui.
47 Quando Jesus viu Natanael chegando, disse a respeito dele:
48 C'ac'ari' ri Natanael xuc'utuj c'a chare ri Jesús: ¿Acuchi (achique) xawetamaj wi nuwech? Y ri Jesús xubij c'a chare: Riyin xatintz'et tek c'a yitc'o na chiri' chuxe' ri juwi' higo, tek c'a ma jane carusiq'uij (caroyoj) pe ri Felipe, xcha' ri Jesús chare.
48 Então Natanael perguntou a Jesus: — De onde o senhor me conhece? Jesus respondeu:
49 Ri Natanael yac'ari' tek xubij: Tijonel, can yit wi riyit ri Ruc'ajol ri Dios. Y can yit wi riyit ri Reyriche (rixin) re tinamit Israel, xcha' chare.
49 Então Natanael exclamou: — Mestre, o senhor é o Filho de Deus! O senhor é o Rei de Israel!
50 Y ri Jesús xubij chare ri Natanael: Riyit can xanimaj chi yin c'a riyin ri Ruc'ajol ri Dios, xa ruma chi xinbij chawe chi chuxe' ri juwi' higo yitc'o wi tek c'a ma jane carusiq'uij (caroyoj) ta pe ri Felipe. Pero yec'o milagros ri más ye nima'k que chuwech re' ri xtatz'et na.
50 Jesus respondeu:
51 Y ri Jesús xubij c'a chuka': Can kitzij re xtinbij chiwe: Riyix can xtitz'et c'a chi ri caj xtijakatej, y chi ri ángeles riche (rixin) ri Dios xquexule' xquejote' pa nuwi' riyin ri C'ajolaxel ri xinalex chicojol.
51 Eu afirmo a vocês que isto é verdade: vocês verão o céu aberto e os anjos de Deus subindo e descendo sobre o

Ler em outra tradução

Comparar com outra

Estude este capítulo no WhatsApp

Peça à IA da Bíblia Fala para explicar João 1, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.