Mateus 2
Eastern Kaqchikel NT (CAK_EAS) vs NVI
1 Ri Jesús xalüx c'a pa tinamit rubini'an Belén, ri tinamit ri c'o pa ruch'ulef Judea. Tok xalüx ri Jesús, ja ri Herodes ri rey, y jari' c'a tok jun ca'i' etamanela' chiquij ri ch'umila', xeka-pe pa Jerusalén. Ri achi'a' etamanela' ri', pan oriente ye petenük-vi,
1 Depois que Jesus nasceu em Belém da Judéia, nos dias do rei Herodes, magos vindos do Oriente chegaram a Jerusalém
2 y xquic'utula' c'a: ¿Ape' c'o-vi ri ac'ual alaxnük, ri qui-rey ri israelitas? Roma roj ja ri cala' pan oriente katz'eton-pe ri ruch'umil, y xojpu'u chin nkaya' ruk'ij.
2 e perguntaram: "Onde está o recém-nascido rei dos judeus? Vimos a sua estrela no Oriente e viemos adorá-lo".
3 Tok ri rey Herodes rac'axan chic ri xquibij ri achi'a' etamanela', xsatz ruc'u'x. Y quiri' c'a chuka' xquic'ulachij ri vinük ri aj pa tinamit Jerusalén.
3 Quando o rei Herodes ouviu isso, ficou perturbado, e com ele toda a Jerusalém.
4 Y ri rey Herodes xerumol c'a conojel ri más-nimalüj tak sacerdotes y ri achi'a' etamanela' chiquicojol ri israelitas, c'ateri' c'a xuc'utuj cheque que ape' c'a nalüx-vi ri Cristo.
4 Tendo reunido todos os chefes dos sacerdotes do povo e os mestres da lei, perguntou-lhes onde deveria nascer o Cristo.
5 Xepu'u ri más-nimalüj tak sacerdotes y ri achi'a' etamanela' xquibij chin ri rey: Ri Cristo nalüx pa tinamit Belén chere' pa Judea. Roma ri jun cheque ri rusamajela' ri Dios ri xc'uje' ojer can, quere' c'a ri rutz'iban can:
5 E eles responderam: "Em Belém da Judéia; pois assim escreveu o profeta:
6 — ausente —
6 ‘Mas tu, Belém, da terra de Judá, de forma alguma és a menor entre as principais cidades de Judá; pois de ti virá o líder que, como pastor, conduzirá Israel, o meu povo’ ".
7 Y c'ateri' ri rey Herodes pan evatül c'a xeroyoj ri achi'a' etamanela' chiquij ch'umila', y xuc'utula' c'a juis cheque jampe' tok xquitz'et ri ruch'umil ri Cristo.
7 Então Herodes chamou os magos secretamente e informou-se com eles a respeito do tempo exato em que a estrela tinha aparecido.
8 Y c'ateri' xerutük-e pa tinamit Belén y xbij-e cheque: Quixbiyin c'a chila' y ticanoj ri ac'ual, y tok ivilon chic can, tiya' rutzijol chuve, richin que yin nquibe chuka' chin ninya' ruk'ij.
8 Enviou-os a Belém e disse: "Vão informar-se com exatidão sobre o menino. Logo que o encontrarem, avisem-me, para que eu também vá adorá-lo".
9 Y tok ri achi'a' ye etamanela' chiquij ch'umila' cac'axan chic c'a ri tzij ri xerubij-e ri rey Herodes cheque, xebe. Y ri ch'umil ri quitz'eton-pe rije' c'a ape' quepu'u-vi, pan oriente, ruc'uan c'a e quibey. Y tok xe'apon, ri ch'umil re' xpa'e' pari' ri ape' c'o-vi ri ac'ual.
9 Depois de ouvirem o rei, eles seguiram o seu caminho, e a estrela que tinham visto no Oriente foi adiante deles, até que finalmente parou sobre o lugar onde estava o menino.
10 Y ri achi'a' ye etamanela' chiquij ri ch'umila', xnoj-vi ri cánima riq'uin quicot tok xquitz'et chic c'a ri ruch'umil ri Cristo.
10 Quando tornaram a ver a estrela, encheram-se de júbilo.
11 Ja tok ri achi'a' ri' xe'oc-apu pa jay, xquitz'et na vi c'a ri ac'ual y ri María ri rute', y ja c'ateri' xexuque-ka-qui' c'a pan ulef richin xquiya' ruk'ij ri ac'ual. Y chuka' xequijakala' c'a ri quiyacol y xquispala' c'a can, oro, pon y jun jubulüj ak'on rubini'an mirra chin.
11 Ao entrarem na casa, viram o menino com Maria, sua mãe, e, prostrando-se, o adoraram. Então abriram os seus tesouros e lhe deram presentes: ouro, incenso e mirra.
12 Pero cheque c'a ri achi'a' etamanela' chiquij ri ch'umila', xk'alajrisüs c'a chiquivüch pa cachic', que man chic quetzolij pa quibey richin nyequiya' rutzijol chin ri rey Herodes. Y quiri' vi xquibün ri achi'a' ri', roma xetzolij-e pa quiruch'ulef y jun yan chic c'a quibey xquic'uaj-e.
12 E, tendo sido advertidos em sonho para não voltarem a Herodes, retornaram a sua terra por outro caminho.
13 Y ri achi'a' ri etamanela' chiquij ri ch'umila' xetzolij. Y jari' tok jun ángel richin ri Ajaf Dios xuc'ut-ri' chuvüch ri José, pa rachic'. Y ri ángel ri' xbij chin: Cacatüj c'a e. Tac'uaj-e ri ac'ual rachibilan ri rute' y quixanmüj-e chere'. Quixbiyin c'a pan Egipto y quixc'uje' chila', y yin ninya' rutzijol chave tok utz chic nyixtzolij-pe. Roma ri vocomi, ri rey Herodes nberucanoj-pe ri ac'ual richin que nucamsaj, xbij ri ángel chin ri José, pa rachic'.
13 Depois que partiram, um anjo do Senhor apareceu a José em sonho e disse-lhe: "Levante-se, tome o menino e sua mãe, e fuja para o Egito. Fique lá até que eu lhe diga, pois Herodes vai procurar o menino para matá-lo".
14 Y ri José jari' tok xc'astüj, xuc'uaj-e ri ac'ual y ri te'ej. Chupan c'a ri ak'a' ri' xquitz'om-e bey richin nyebe c'a pan Egipto.
14 Então ele se levantou, tomou o menino e sua mãe durante a noite, e partiu para o Egito,
15 Chila' vi c'a pa ruch'ulef Egipto xec'uje-vi y xetzolij pa ruch'ulef Israel hasta c'a jampe' xcom ri rey Herodes. Richin quiri' nbanatüj na vi c'a ri ruk'alajrisan can ri Ajaf Dios chuvüch ri rusamajel ri xc'uje' ojer can. Ri tz'iban c'a can nbij: Pan Egipto c'a c'o-vi ri nuc'ajol tok xinvoyoj, bin can roma ri Dios.
15 onde ficou até a morte de Herodes. E assim se cumpriu o que o Senhor tinha dito pelo profeta: "Do Egito chamei o meu filho".
16 Y jari' tok ri rey Herodes xunabej que ri achi'a' ye etamanela' chiquij ri ch'umila' xa man xquibün tüj cachi'el ri rubin-e rija' cheque. Y rija' xcatüj juis royoval y xutük quicamsasic conojel ri vit alabo' ri yec'o chiri' pa tinamit Belén y ri yec'o pa tak lugar ri yec'o-pe chunakaj ri tinamit. Roma ri tiempo ri xquibij ri etamanela' chiquij ri ch'umila' pari' tok xquitz'et ri ruch'umil ri ac'ual, romari' rija' xutük quicamsasic ri tak ac'uala' ca'i' qui juna' pa xulan.
16 Quando Herodes percebeu que havia sido enganado pelos magos, ficou furioso e ordenou que matassem todos os meninos de dois anos para baixo, em Belém e nas proximidades, de acordo com a informação que havia obtido dos magos.
17 Chere' xbanatüj-vi c'a cachi'el ri tz'iban can roma ri jun rusamajel ri Dios ri xc'uje' ojer can, ri rubini'an Jeremías:
17 Então se cumpriu o que fora dito pelo profeta Jeremias:
18 — ausente —
18 "Ouviu-se uma voz em Ramá, choro e grande lamentação; é Raquel que chora por seus filhos e recusa ser consolada, porque já não existem".
19 Y tok camnük chic e ri rey Herodes, c'ateri' c'a tok ri ángel richin ri Ajaf Dios xuc'ut chic ri' chuvüch ri José, pa rachic', chiri' pa ruch'ulef Egipto.
19 Depois que Herodes morreu, um anjo do Senhor apareceu em sonho a José, no Egito,
20 Y ri ángel richin ri Ajaf Dios xbij c'a chin: Cacatüj c'a e. Tac'uaj-e ri ac'ual rachibilan ri rute' y quixtzolij c'a pa ruch'ulef Israel. Roma ri xcajo' xquicamsaj ri ac'ual chila', xa ye manak chic.
20 e disse: "Levante-se, tome o menino e sua mãe, e vá para a terra de Israel, pois estão mortos os que procuravam tirar a vida do menino".
21 Y ri José xbün-vi c'a ri xbix chin pa rachic' roma ri ángel. Xuc'uaj-e ri ac'ual y ri te'ej. Xetzolij c'a pa ruch'ulef Israel.
21 Ele se levantou, tomou o menino e sua mãe, e foi para a terra de Israel.
22 Pero rija' roma ri xrac'axaj que ja ri Arquelao ri ruc'ajol can ri rey Herodes, ri nbün mandar pa ruch'ulef Judea, xuxbij-ri' que nyec'uje-ka chiri' pa Judea. Pero xk'alajrisüs c'a chuvüch ri José pa jun rachic' ri c'uluman que nbün, y romari' rija' c'a pa ruch'ulef Galilea xuc'uaj-vi ri ac'ual y ri te'ej.
22 Mas, ao ouvir que Arquelau estava reinando na Judéia em lugar de seu pai Herodes, teve medo de ir para lá. Tendo sido avisado em sonho, retirou-se para a região da Galiléia
23 Y xe'apon c'a pa tinamit rubini'an Nazaret y chiri' xec'uje-vi-ka, richin quiri' nbanatüj na vi c'a cachi'el ri tz'iban can coma ri rusamajela' ri Dios ri xec'uje' ojer can. Ri rusamajela' ri Dios quitz'iban can que ri Jesús nc'atzinej que nbix nazareno chin.
23 e foi viver numa cidade chamada Nazaré. Assim cumpriu-se o que fora dito pelos profetas: Ele será chamado Nazareno.
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Mateus 2, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.