Mateus 19
Eastern Kaqchikel NT (CAK_EAS) vs BKJ
1 Y tok ri Jesús xtane' chubixic ri tzij ri', xbe c'a ye rachibilan ri rachibila', xuya' can c'a ri lugar ri', ri rubini'an Galilea. Rija' xbe c'a cala' pa ruch'ulef Judea, y xc'o c'a lojc'an chin ri rakün-ya' rubini'an Jordán.
1 E aconteceu que, tendo Jesus terminado estas palavras, ele partiu da Galileia, e foi para os confins da Judeia, além do Jordão;
2 Rija' juis c'a ye q'uiy vinük ri xetzekleben richin chiri', y yec'o c'a chuka' ri xeruc'achojrisaj.
2 e grandes multidões seguiram-no, e ele as curava ali.
3 Y jari' tok yec'o achi'a' fariseos ri xe'apon riq'uin, richin que nquiya' ta pa c'ayuf ri Jesús y ntzak ta pa quik'a'. Y romari' xquic'utuj c'a chin: ¿Jun achi c'uluman nujüch-ri' riq'uin ri rixjayil roma achique na ri nquic'ulachij? Quiri' ri xquic'utuj rije'.
3 Os fariseus também vieram até ele, tentando-o, e dizendo-lhe: É lícito ao homem repudiar sua mulher por qualquer motivo?
4 Pero ri Jesús xbij c'a cheque ri achi'a' ri': ¿Man itz'eton tüj c'a rix chupan ri rutzij ri Dios ri nbij-vi que ri Dios ja pa rutz'uquic pe tok pa c'ulaj xerubün y man ruyon tüj jun? Man ruyon tüj c'a ri achi, y chuka' man ruyon tüj ri ixok.
4 E ele, respondendo, disse-lhes: Não tendes lido, que aquele que os fez no princípio macho e fêmea os fez,
5 ¿Chuka' man itz'eton tüj ri tzij ri nbin que romari' ri achi man quiq'uin tüj chic rute-rutata' nc'uje-vi? Xa riq'uin c'a ri rixjayil nc'uje-vi, y chi ca'i' xa jun c'a nquibün. Quiri' nbij ri rutzij ri Dios.
5 e disse: Portanto, deixará o homem pai e mãe, e se unirá à sua mulher, e os dois serão uma só carne?
6 Y romari' tok quic'uan chic qui', man chic ye ca'i' ta c'a vinük, man quiri' tüj, xa jun chic c'a ri quibanun. Roma c'a ri' ri ye tunun chic roma ri Dios, man tubün ri vinük que nyeruch'ür, xbij ri Jesús.
6 Por isso, eles não são mais dois, mas uma só carne. Portanto, o que Deus ajuntou, nenhum homem o separe.
7 Y ri achi'a' fariseos xquic'utuj c'a chin ri Jesús: Si man c'uluman tüj que quiri' nban, ¿achique c'a roma tok ri Moisés xbij que jun achi, xaxe tubana' jun vuj richin jachojri'il chin ri rixjayil y tuya' can?
7 Disseram-lhe eles: Então, por que Moisés ordenou dar-lhe carta de divórcio, e para repudiá-la?
8 Y ri Jesús xbij c'a cheque ri achi'a' ri': Cachi'el c'a covirnük ri ivánima rix chupan ri man utz tüj, quiri' c'a chuka' xc'ulachitüj ojer can, pa ru-tiempo ri Moisés. Xa romari' tok rija' xuya' k'ij que utz nban ri jachojri'il riq'uin ri rixjaylonel. Y stape' (aunque) pa rutz'uquic pe, man quiri' tüj xbanatüj.
8 Disse-lhes ele: Moisés, por causa da dureza dos vossos corações, vos permitiu repudiar vossas esposas; mas não foi assim desde o princípio.
9 Yin ninbij-vi c'a chive que achique na achi ri nujüch-ri' riq'uin ri rixjayil y xa man roma tüj ri ixok nucanoj jun chic achi, si ri achi ri' nuc'ün-pe jun chic ixok, ri achi ri' nmacun chuvüch ri Dios. Y si c'o c'a jun achi ri nuc'uan chin ri ixok ri jachon can roma ri rachijil, chuka' ri achi ri' nmacun chuvüch ri Dios, xbij ri Jesús.
9 E eu vos digo, que quem repudiar sua esposa, a não ser por causa de fornicação, e casar com outra, comete adultério; e o que casar com a repudiada comete adultério.
10 Y ri achibila' xquibij c'a chin ri Jesús: Si jun achi chijumul ximil riq'uin ri rixjayil, más ta utz chin ri achi que man ta c'o rixjayil, xquibij rije'.
10 Disseram-lhe seus discípulos: Se tal é a condição do homem a respeito de sua esposa, não é bom casar.
11 Y ri Jesús jari' tok xbij cheque ri rachibila': Man conojel tüj c'a ri jabel ta ruc'ulic nquibün chin ri tzij ri xinbij, roma man cheque tüj conojel yo'on-vi k'ij que quiri' ta nquibün can y man ta nyec'ule'.
11 Mas ele lhes disse: Nem todos os homens podem receber esta palavra, mas somente aqueles a quem é dado.
12 Y yec'o na vi achi'a' pa calaxic pe riq'uin ri quite' tok xk'alajin yan que man nquicanoj tüj ixok. Yec'o chuka' achi'a' ri ye quiri', pero xa roma ri banun cheque coma ri ak'omanela'. Y yec'o chuka' achi'a' ri ye quiri', pero xa quiq'uin rije' xpu'u-vi que man nquicanoj tüj ixok, richin que nyesamüj jabel pa rusamaj ri Dios y nyequito' ri nye'oc pa ruk'a' ri Dios. Ri jun c'a ri nuna' que ntiquer nbün que man nc'ule' tüj, man c'a tic'ule', xbij ri Jesús.
12 Porque há alguns eunucos que assim nasceram do ventre de sua mãe; e há alguns eunucos, a quem os homens fizeram eunucos, e há eunucos, que se fizeram eunucos por causa do reino do céu. Quem é capaz de receber isso, receba-o.
13 Y yec'o c'a ac'uala' ri xe'uc'u'üx-apu chuvüch ri Jesús, richin que rija' tuya' ruk'a' pa quivi' y tuc'utuj chuka' ri ru-favor ri Dios pa quivi' ri ac'uala' ri'. Pero ri rachibila' xa xquibij cheque ri vinük que man tiquibün quiri'.
13 Foram, então, trazidas até ele criancinhas, para que sobre elas impusesse as mãos, e orasse; mas os discípulos os repreenderam.
14 Pero ri Jesús xa xbij c'a cheque ri rachibila': Tiya' k'ij richin que ri ac'uala' nyepu'u c'a viq'uin yin, y man que'ik'üt. Roma ri nye'oc pa ruk'a' ri Dios, xaxe ri ye cachi'el ri ac'uala'.
14 Jesus, porém, disse: Deixai as criancinhas e não as impeçais de virem a mim; porque de tais é o reino do céu.
15 Y tok ri Jesús ruc'utun chic c'a ri utzilüj sipanic ri nspaj-pe ri Dios y xuyala' can ruk'a' pa quivi' ri ac'uala', rija' xbe, xuya' c'a can ri lugar ri'.
15 E, tendo-lhes imposto suas mãos, partiu dali.
16 Y c'o c'a jun ri xapon riq'uin ri Jesús y xbij: Rat ri utzilüj Maestro tabij c'a chuve: ¿Achique c'a chi utz ri c'uluman ta que ninbün yin richin quiri' nc'uje' ta nuc'aslen ri man nq'uis tüj? xbij rija'.
16 E, eis que vindo alguém, disse-lhe: Bom Mestre, que coisa boa devo eu fazer para ter vida eterna?
17 Y ri Jesús xbij chin: ¿Achique c'a roma tok nabij utz chuve yin? Roma man jun vinük ri utz ta, xaxe c'a Jun ri utz y ri' ja ri Dios. Si rat najo' c'a ncatapon chupan ri c'aslen ri man nq'uis tüj, que'atakej c'a ri mandamientos, xbij chin.
17 E ele disse: Por que tu me chamas bom? Não há nenhum bom senão um que é Deus. Se queres, porém, entrar na vida, guarda os mandamentos.
18 Y xpu'u ri ala' ri apon chic riq'uin ri Jesús xuc'utuj c'a: ¿Achique chi mandamientos ri'? xbij. Y ri Jesús xbij chin: Ri mandamiento ri' ja ri man cacamsan. Rat achi ri c'o avixjayil man tacanoj jun chic ixok, man catelek', man tatz'uc tzij chirij jun chic vinük.
18 Disse-lhe ele: Quais? E Jesus disse: Tu não assassinarás, não cometerás adultério, não furtarás, não dirás falso testemunho,
19 Chuka' taya' quik'ij ri ate-atata'. Y cachi'el najo-ka-avi' rat, quiri' c'a chuka' que'ajo' ri ch'aka chic. Ja mandamiento ri', xbij ri Jesús.
19 honrarás ao teu pai e à tua mãe, e amarás o teu próximo como a ti mesmo.
20 Y ri ala' xbij c'a chin ri Jesús: Yin c'a co'ol tok nubanun-pe ronojel ri'. ¿Achique ta c'a ri ch'aka chic ri man nubanun tüj? xbij rija'.
20 Disse-lhe o jovem: Tudo isso tenho guardado desde a minha juventude; o que me falta ainda?
21 Y ri Jesús xbij c'a chin: Richin natz'akatisaj c'a rubanic ronojel, xaxe chic c'a jun ri man abanun tüj. Man atalun tüj ri abeyomal chiquivüch ri vinük ri manak quichajin. Que'ac'ayij c'a can ri achajin y ri rajil tataluj chiquivüch ri vinük ri manak quichajin, richin quiri' nc'uje' abeyomal chila' chicaj. Y catampe c'a viq'uin y quinatzeklebej, xbij ri Jesús.
21 Disse-lhe Jesus: Se queres ser perfeito, vai e vende o que tu tens, e dá-o aos pobres, e tu terás um tesouro no céu; e vem, e segue-me.
22 Tok ri ala' xrac'axaj c'a ri tzij ri xbij ri Jesús, nbison ránima xtzolij-e, roma juis ri beyomül ri ruchajin y man nrajo' tüj ntel-e pa ruk'a'.
22 Mas o homem jovem, ouvindo essa palavra, foi embora triste, porque ele tinha muitas posses.
23 Jari' tok ri Jesús xbij cheque ri rachibila': Vocomi ninbij-vi c'a chive que ketzij vi que juis c'ayuf que jun ri juis beyomül c'o riq'uin ntoc ta pa ruk'a' ri Dios.
23 Disse, então, Jesus aos seus discípulos: Na verdade eu vos digo que um rico dificilmente entrará no reino do céu.
24 Xa más man c'ayuf tüj que nc'o ri jun chico rubini'an camello chupan ri vit jul c'o chirachük jun bak, que chuvüch jun beyon ntoc ta pa ruk'a' ri Dios, xbij ri Jesús.
24 E outra vez eu vos digo que é mais fácil um camelo passar por um olho de uma agulha, do que entrar um rico no reino de Deus.
25 Y tok ri rachibila' ri Jesús xcac'axaj ri tzij ri', xe' xquica'yej. Y nquibila' c'a chiquivüch: Si cachi'el ri nbij, quiri', man jun ncolotüj, nquibij c'a.
25 E, ouvindo isto seus discípulos, ficaram extremamente espantados, dizendo: Quem então poderá ser salvo?
26 Ri Jesús xerutz'et-apu ri rachibila' y xbij cheque: Man tinuc quiri'. Ri vinük man nyetiquer tüj nquicol-qui', jac'a ri Dios ronojel ntiquer nbün, xbij cheque.
26 Mas Jesus, olhando-os, disse-lhes: Com homens isto é impossível, mas com Deus todas as coisas são possíveis.
27 Y jari' tok ri Pedro xbij c'a chin ri Jesús: Rat avetaman que roj kayo'on can ronojel ri kachajin, richin quiri' rat katzekleben. ¿Y achique c'a ri nkac'ul roj romari'?
27 Então, respondendo Pedro, lhe disse: Eis que nós deixamos tudo, e te seguimos; o que nós teremos por isso?
28 Ri Jesús xbij c'a: Ketzij c'a ninbij chive que tok napon ri tiempo tok ronojel c'ac'a' chic rubanic, yin ri xinalüx chi'icojol c'o chic c'a nuk'ij y nquitz'uye' pa jun ch'acüt richin ninbün juzgar. Y jari' chuka' tok rix ri xixtzekleben vichin, nyixtz'uye' pa doce ch'acüt richin nibün juzgar pa quivi' ri doce tak tinamit rubanun ri nimalüj tinamit Israel.
28 E Jesus disse-lhes: Em verdade eu vos digo que vós, que me seguistes, que na regeneração, quando o Filho do homem se assentar no trono da sua glória, também vos assentareis sobre doze tronos, para julgar as doze tribos de Israel.
29 Y achique na vinük ri voma c'a yin ruyo'on can racho, runimal o ruchak' ye alabo' y xtani', rute-rutata', rixjayil, ralc'ual o rulef, q'uiy c'a ri nuc'ul, pa ciento mul c'a más q'uiy ri nuc'ul. Y nrichinaj chuka' ruc'aslen ri man nq'uis tüj.
29 E todo o que tiver deixado casas, ou irmãos, ou irmãs, ou pai, ou mãe, ou esposa, ou filhos, ou terras, por causa do meu nome, receberá cem vezes tanto, e herdará a vida eterna.
30 Y ye q'uiy c'a ri juis quik'ij vocomi, napon ri k'ij tok manak chic quik'ij nc'uje'. Y ye q'uiy ri xa manak quik'ij ri vocomi, napon ri k'ij tok nc'uje' vi quik'ij.
30 Mas muitos que são os primeiros serão últimos, e os últimos serão os primeiros.
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Mateus 19, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.