Mateus 16

Eastern Kaqchikel NT (CAK_EAS) vs NAA

Sair da comparação
NAA Nova Almeida Atualizada 2017
1 Y jari' tok yec'o achi'a' fariseos y yec'o chuka' achi'a' saduceos ri xe'apon riq'uin ri Jesús. Ri achi'a' ri' xe'apon riq'uin xaxe richin que nquitij ri Jesús, y xquibij c'a chin que tuc'utu' jun retal chupan ri caj, richin tuc'utu' que rija' ja vi ri Dios takayon-pe richin, xquibij c'a.
1 Os fariseus e os saduceus se aproximaram de Jesus e, tentando-o, pediram-lhe que lhes mostrasse um sinal vindo do céu.
2 Pero ri Jesús xbij cheque ri achi'a' ri': Rix tok nitz'et que cük quibanun ri sutz' chicaj, tok ntajin nka-ka ri k'ij, nibij que utz k'ij nberubana'.
2 Mas Jesus respondeu:
3 Y chuka' pa tak saker, tok rix nitz'et que ri caj k'ekumuj banun y cük chuka' quibanun ri sutz', nibij que man utz tüj k'ij nberubana'. Rix xa ca'i' c'a ipalüj, roma jabel ivetaman nitz'eta' ri caj, ivetaman si utz o man utz tüj k'ij nberubana'. Jac'a ri retal ri ntz'etetüj-vi y nbij achique tiempo rojc'o-vi, rix xa man nitz'eta' tüj.
3 E, pela manhã, vocês dizem: “Hoje teremos tempestade, porque o céu está de um vermelho sombrio.” Na verdade, vocês sabem interpretar a aparência do céu. Então como não são capazes de interpretar os sinais dos tempos?
4 Ri vinük re' ri yec'o vocomi juis ye itzel y man nquitakej tüj ri Dios. Ncajo' que yin ninbün ta que c'o ri nc'ulachitüj chupan ri caj richin yinquinimaj. Pero man ja tüj c'a ri ncajo' rije' ri nc'ulachitüj. Man quiri' tüj. Xaxe ri xc'ulachitüj riq'uin ri jun achi ri rubini'an Jonás, jun achi ri xk'alajrisan ri xbix chin roma ri Dios ojer can, xaxe ri' ri retal chuka' cheque rije', xbij ri Jesús y xbe ye rachibilan ri rachibila'. Xeruya' can quiyon ri achi'a' ri'.
4 Uma geração perversa e adúltera pede um sinal, mas nenhum sinal lhe será dado, senão o de Jonas. E, deixando-os, Jesus se retirou.
5 Y ja tok ri Jesús y ri rachibila' xe'apon c'a ri lojc'an ruchi-ya', ri rachibila' c'ateri' c'a xquinabej que xa manak caxlan vüy quic'uan-e.
5 Ora, tendo os discípulos passado para a outra margem do lago, esqueceram-se de levar pão.
6 Ri Jesús xbij c'a cheque ri rachibila': Tivac'axaj c'a ri ninbij chive, que tichajij c'a ivi' chuvüch ri levadura quichin ri achi'a' fariseos y ri achi'a' saduceos, roma xa nnimur, xbij ri Jesús.
6 E Jesus lhes disse:
7 Y roma quiri' xbij ri Jesús, ri rachibila' xquinuc c'a pa tak cánima: Rija' xbij quiri' roma roj man xkac'ün tüj pe caxlan-vüy. (Ri levadura xa cachi'el jun ak'on que nbün chin ri qui'en ri ntoc caxlan-vüy que nnimür).
7 Eles, porém, começaram a discutir entre si, dizendo: — Ele diz isso porque não trouxemos pão.
8 Pero ri Jesús xretamaj c'a ri nquinuc ri rachibila' pa tak cánima, y xbij c'a cheque: ¿Achique roma rix ninuc que roma manak caxlan-vüy, romari' tok xinbij quiri'? ¿Man iyo'on tüj ivánima viq'uin y romari' xaxe chic ri vüy ri ninuc?
8 Jesus percebeu isso e perguntou:
9 Manak c'a nc'atzin-vi que xaxe chic ri vüy ri ninuc. Cachi'el xa c'a man jani nk'ax ta chive. ¿Y man nka-pe tüj c'a chi'ic'u'x tok xentzuk ri vo'o' mil vinük riq'uin ri vo'o' vüy? ¿Man nka-pe tüj c'a chi'ic'u'x jaru' chi chacüch vüy ri ximol can?
9 Vocês ainda não percebem, nem se lembram dos cinco pães para cinco mil homens e de quantos cestos vocês recolheram?
10 ¿Chuka' man nka-pe tüj c'a chi'ic'u'x tok xentzuk ri caji' mil vinük riq'uin ri siete vüy? ¿Chuka' jaru' c'a chacüch ri xe'imol can?
10 Nem dos sete pães para os quatro mil e de quantos cestos vocês recolheram?
11 ¿Achique ta c'a jun chic rubixic ninbün yin, richin nk'ax ta chive que man roma tüj ri caxlan-vüy ri ximestaj can, tok xinbij que rix tichajij-ivi' chuvüch ri levadura quichin ri achi'a' fariseos y saduceos? xbij ri Jesús.
11 Como não compreendem que eu não estava falando com vocês a respeito de pães? Tenham cuidado com o fermento dos fariseus e dos saduceus.
12 Y ri rachibila', c'ateri' c'a xk'ax chive que man chuvüch tüj c'a ri levadura ri nquicusaj ri achi'a' fariseos y saduceos ri tiquichajij-vi-qui'. Xa chuvüch c'a ri quitijonic ri achi'a' ri', ri tiquichajij-vi-qui', roma ri tijonic ri' chanin nuyoj ape' ri ntoc-vi.
12 Então entenderam que Jesus lhes tinha dito que tivessem cuidado não com o fermento usado no pão, mas com a doutrina dos fariseus e saduceus.
13 Y ri Jesús rachibilan ri rachibila' xapon c'a pa jun lugar ri nakaj ncanaj chin ri tinamit rubini'an Cesarea richin ri Filipo. Xpu'u ri Jesús xuc'utuj c'a cheque ri rachibila': ¿Achique c'a nquinuc ri vinük pa nuvi' yin ri xinalüx chi'icojol, que yin achique c'a yin? xbij cheque.
13 Indo Jesus para a região de Cesareia de Filipe, perguntou a seus discípulos:
14 Y ri rachibila' xquibij c'a chin ri Jesús: Yec'o ri nyebin que rat ja ri Juan Bautista. Yec'o ch'aka chic nquibij que ja rat ri Elías, ri jun achi ri xk'alajrisan ri xbix chin roma ri Dios ojer can. Yec'o chuka' ri nyebin que rat ja ri Jeremías ri jun chuka' achi ri xk'alajrisan ri xbix chin roma ri Dios ojer can. Y yec'o chuka' ri nyebin que rat jun c'a cheque ri ch'aka chic achi'a' ri xek'alajrisan ri xbix cheque roma ri Dios ri ojer, xquibij ri rachibila'.
14 E eles responderam: — Uns dizem que é João Batista; outros dizem que é Elias; e outros dizem que é Jeremias ou um dos profetas.
15 Y rija' xuc'utuj c'a cheque ri rachibila': Y rix ¿achique ninuc pa nuvi'? xbij cheque.
15 Ao que Jesus perguntou:
16 Y ri Simón Pedro jari' xbij chin ri Jesús: Ja rat ri Cristo, ri jun cha'on-pe y takon-pe roma ri Dios, ri Ruc'ajol ri c'aslic Dios, xbij chin.
16 Respondendo, Simão Pedro disse: — O senhor é o Cristo, o Filho do Deus vivo.
17 Y xe c'a xrac'axaj ri Jesús quiri', jari' xbij: Rat Simón Pedro ruc'ajol ri Jonás, jabel c'a aquicot, roma ri xabij que ja yin ri Cristo ri Ruc'ajol ri Dios. Ri xabij man jun tüj c'a vinük ri xk'alajrisan chavüch, xa ja ri Nata' Dios ri c'o chila' chicaj ri xk'alajrisan chavüch.
17 Então Jesus lhe afirmou:
18 Yin ninjo' c'a ninbij chave rat: Yin nuyo'on chic c'a jun abi'. Romari' tok rat abini'an Pedro. Y ninbij chuka' chave que pari' c'a ri abüj re' ninpaba-vi ri nu-iglesia. Y man c'a nch'acatüj tüj roma ri camic y roma ri itzel.
18 Também eu lhe digo que você é Pedro, e sobre esta pedra edificarei a minha igreja, e as portas do inferno não prevalecerão contra ela.
19 Chave vi c'a rat ninya-vi ri llave chin najük o natz'apij ri puerta richin ri vinük nye'oc pa ruk'a' ri Dios. Utz vi c'a ntz'etos ri chila' chicaj, tok rat natz'apij o najük jun puerta chiquivüch ri vinük.
19 Eu lhe darei as chaves do Reino dos Céus; o que você ligar na terra terá sido ligado nos céus; e o que você desligar na terra terá sido desligado nos céus.
20 Y ri Jesús jari' xbij cheque ri rachibila' que man jun tiquibij-vi que ja rija' ri Cristo.
20 Então Jesus ordenou aos discípulos que não dissessem a ninguém que ele era o Cristo.
21 Jari' chuka' tok ri Jesús xutz'om ruk'alajrisasic chiquivüch ri rachibila', que nc'atzin c'a que rija' nbe pa tinamit Jerusalén richin nuc'usaj q'uiy pokonül pa quik'a' ri rajatük tak achi'a' ri c'o quik'ij, pa quik'a' ri más-nimalüj tak sacerdotes y pa quik'a' chuka' ri etamanela' chin ri ley ri xuya ri Dios richin ri Moisés. Nquinapon na c'a pa camic, pero pa rox k'ij nquic'astüj c'a pe, xbij ri Jesús.
21 Desde esse tempo, Jesus começou a mostrar aos seus discípulos que era necessário que ele fosse para Jerusalém, sofresse muitas coisas nas mãos dos anciãos, dos principais sacerdotes e dos escribas, fosse morto e, no terceiro dia, ressuscitasse.
22 Y ri Pedro xe c'a xrac'axaj que quiri' xbij ri Jesús, xberuc'ama-pe y c'a cala' ri xbechapon-pe chin. Xbij c'a chin: Man ta ja nrajo' ri Dios, que nbanatüj cachi'el ri xabij rat Ajaf, xbij ri Pedro.
22 Então Pedro, chamando-o à parte, começou a repreendê-lo, dizendo: — Que Deus não permita, Senhor! Isso de modo nenhum irá lhe acontecer.
23 Pero tok ri Jesús xrac'axaj quiri', xupiscolij-ri'. Y xbij c'a chin ri Pedro: Man cac'uje-pe viq'uin rat Satanás, roma man utz tüj ri nanuc. Rat xa ncatoc k'atbül ruvüch nubey. Roma ri anojibül rat xa junan riq'uin ri nquinuc ri vinük y man nanuc tüj ba' achique c'a ri nrajo' ri Dios.
23 Mas Jesus, voltando-se, disse a Pedro:
24 Y ri Jesús xch'o c'a chuka' cheque ri ch'aka chic rachibila' y xbij: Si c'o jun nrajo' ntzekleben vichin, tubana' c'a cachi'el nbün jun ri benük chuxe' ru-cruz. Man nbün tüj ri nurayij rija'. Man nupokonaj tüj nuc'usaj pokonül. Si c'o c'a jun ri nnucun quere', utz npu'u viq'uin richin nquirutzeklebej.
24 Então Jesus disse aos seus discípulos:
25 Roma si juis nupokonaj ri ruc'aslen ri chere' chuvüch ri ruch'ulef, xa man nril tüj c'a ruc'aslen richin chi jumul. Jac'a ri man nupokonaj tüj ri', stape' (aunque) napon pa camic voma yin, nril-vi ruc'aslen richin chi jumul.
25 Pois quem quiser salvar a sua vida a perderá; e quem perder a vida por minha causa, esse a achará.
26 ¿Roma achique ta c'a nuc'ün-pe chin ri vinük, si nc'uje' ri beyomül richin ronojel ri ruch'ulef riq'uin y ri vinük re' xa man ncolotüj tüj? Stape' (Aunque) ta juis ri beyomül c'o riq'uin ri vinük, man ntiquer tüj c'a nulok' ri c'aslen richin chi jumul.
26 De que adiantará uma pessoa ganhar o mundo inteiro e perder a sua alma? Ou que dará uma pessoa em troca de sua alma?
27 Yin ri xinalüx chi'icojol nquipu'u c'a jun bey chic, y junan chic c'a nuk'ij riq'uin ri Nata' y ye vachibilan-pe ri nu-ángeles. Y jari' tok ninya' ruq'uexel cheque conojel, ruq'uexel ri quibanun.
27 Porque o Filho do Homem há de vir na glória de seu Pai, com os seus anjos, e então retribuirá a cada um conforme as suas obras.
28 Y tivac'axaj c'a ri ninbij chive, y juis rakalen: Yin ri xinalüx chi'icojol nquipu'u-vi c'a, riq'uin chic nuk'ij y c'o chic autoridad pa nuk'a'. Y yec'o c'a chive rix man nyecom tüj, c'a tok quitz'eton chic na can ri', xbij ri Jesús.
28 Em verdade lhes digo que, dos que aqui se encontram, existem alguns que não passarão pela morte até que vejam o Filho do Homem vir no seu Reino.

Ler em outra tradução

Comparar com outra

Estude este capítulo no WhatsApp

Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Mateus 16, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.