Mateus 10

Eastern Kaqchikel NT (CAK_EAS) vs VC

Sair da comparação
VC Versão Católica
1 Y ri Jesús xeroyoj c'a ri doce rachibila' y xuya' cuchuk'a' cheque richin que nyetiquer nyequelesaj ri itzel tak espíritus y richin chuka' nyequic'achojrisala' ri vinük chin ri jalajoj quik'oxomül y quiyabil.
1 Jesus reuniu seus doze discípulos. Conferiu-lhes o poder de expulsar os espíritos imundos e de curar todo mal e toda enfermidade.
2 Y jare' ri quibi' chiquijujunal ri doce achi'a' ri nyetak chubanic ri samaj. Ri nabey bi'aj ja ri richin ri Simón ri nbix chuka' Pedro chin. Ri Andrés. Ri ca'i' re' ye quichak'-qui'. Ri Jacobo y ri Juan ri ye ruc'ajol jun achi rubini'an Zebedeo.
2 Eis os nomes dos doze apóstolos: o primeiro, Simão, chamado Pedro; depois André, seu irmão. Tiago, filho de Zebedeu, e João, seu irmão.
3 Ri Felipe, ri Bartolomé, ri Tomás, ri Mateo ri moloy-alcaval, ri Jacobo ruc'ajol jun achi rubini'an Alfeo, ri Lebeo ri nbix chuka' Tadeo chin.
3 Filipe e Bartolomeu. Tomé e Mateus, o publicano. Tiago, filho de Alfeu, e Tadeu.
4 Ri Simón ri c'o quiq'uin ri achi'a' ri nbix cananista cheque, y ri Judas Iscariote ri xc'ayin richin ri Jesús.
4 Simão, o cananeu, e Judas Iscariotes, que foi o traidor.
5 Y ja ri doce achi'a' ri' ri xerutük-e ri Jesús. Xerupixabala' c'a e. Xubila' cheque: Nitz'om c'a bey, pero man quixapon quiq'uin ri vinük ri xa man ye israelitas tüj. Chuka' man quixapon pa tak tinamit chiri' pa ruch'ulef Samaria.
5 Estes são os Doze que Jesus enviou em missão, após lhes ter dado as seguintes instruções: Não ireis ao meio dos gentios nem entrareis em Samaria;
6 Xa quiq'uin c'a ri kavinak israelitas ri man yec'o tüj apu riq'uin ri Dios quixbiyin-vi. Roma rije' quibanun cachi'el nquibün ri ovejas tok nquisütz can qui'.
6 ide antes às ovelhas que se perderam da casa de Israel.
7 Y ja tok rix benük chic, titzijoj-vi ri rutzij ri Dios y tibij c'a: Nakaj chic c'o-vi-pe ri k'ij richin que nkujoc pa ruk'a' ri Dios, xbij-e cheque.
7 Por onde andardes, anunciai que o Reino dos céus está próximo.
8 Que'ic'achojrisaj c'a yava'i'. Ri c'o c'a ri yabil lepra chiquij, tibana' c'a cheque que nch'ajch'ojin jabel ri quich'acul. Ri ye camnük chic, que'ic'asoj. Que'ivelesaj c'a chuka' ri itzel tak espíritu. Y roma c'a ronojel ri ivuchuk'a' re' xa span chive rix, quiri' c'a chuka' tibana' can rix cheque ri utz. Que'ispala' can.
8 Curai os doentes, ressuscitai os mortos, purificai os leprosos, expulsai os demônios. Recebestes de graça, de graça dai!
9 Man timol c'a itumin y nic'uala' pa tak ruximbül-ipan. Man jun c'a ruvüch tumin tic'uaj. Man tic'uaj tumin ri banun riq'uin ri ch'ich' nbix cobre chin, man tic'uaj chuka' ri banun riq'uin sakpük, ni ri riq'uin oro banun-vi.
9 Não leveis nem ouro, nem prata, nem dinheiro em vossos cintos,
10 Ri nitz'om-e bey man c'a tic'uaj chinchor (morral). Chuka' man tic'uaj jun chic itziek, xaxe ri icusan. Man tic'uaj jun chic c'ulaj ixajab, ni man tic'uaj chuka' ich'ami'y. Man jun c'a ri tic'uaj. Roma ri samajel achique na lugar napon-vi, c'uluman que nuc'ul ri nc'atzin chin.
10 nem mochila para a viagem, nem duas túnicas, nem calçados, nem bastão; pois o operário merece o seu sustento.
11 Pero tok nyixapon c'a pa jun nimalüj tinamit o pa jun vit tinamit, nabey tivetamaj achique vinük ri c'uluman que nyixapon pa racho. Y chiri' c'a quixc'uje-vi-ka, y c'a ja tok nyixel na pe chupan ri tinamit ri', utz niya' can ri jay ri ape' xixc'uje-vi.
11 Nas cidades ou aldeias onde entrardes, informai-vos se há alguém ali digno de vos receber; ficai ali até a vossa partida.
12 Y tok c'ateri' c'a nyixoc-apu chupan ri jay ape' nyixbec'uje-vi, tiyala' saludos cheque.
12 Entrando numa casa, saudai-a: Paz a esta casa.
13 Tibij c'a cheque: Ja ta c'a ri uxlanen richin ri Dios tic'uje' iviq'uin. Y si c'uluman-vi que nyixc'uje' chupan ri jay ri', ri ruxlanen ri Dios ri nirayij pa quivi', nka-ka-vi c'a pa quivi'. Xa jac'a si man c'uluman tüj que nyixc'uje-ka chupan ri jay ri', ri ruxlanen ri Dios ri nirayij rix pa quivi' rije', man nka-ka tüj pe pa quivi'.
13 Se aquela casa for digna, descerá sobre ela vossa paz; se, porém, não o for, vosso voto de paz retornará a vós.
14 Si man nyixquic'ul tüj c'a jabel, y man ncajo' tüj chuka' ncac'axaj ri rutzij ri Dios ri nitzijoj rix cheque, quixel c'a pe chiri' quiq'uin pa cacho o ja pa quitinamit. Y titotala' can ri pokolaj ri c'o chi ivakün chiquivüch ri vinük, richin tiquinabej que man utz tüj ri xquibün.
14 Se não vos receberem e não ouvirem vossas palavras, quando sairdes daquela casa ou daquela cidade, sacudi até mesmo o pó de vossos pés.
15 Roma ninbij-vi c'a chive, que chupan ri k'ij tok nbanatüj ri juicio, ri castigo c'a ri nka-ka pa quivi' ri vinük ri xec'uje' pa tinamit Sodoma y Gomorra man ta xtic'o ruvi', que chuvüch ri nka-ka pa quivi' ri vinük richin ri tinamit ri ape' man nyixc'ulutüj tüj jabel.
15 Em verdade vos digo: no dia do juízo haverá mais indulgência com Sodoma e Gomorra que com aquela cidade.
16 Vocomi nyixintük c'a e, y rix ivetaman que xa cachi'el tak ovejas ri nyixbeka' chiquicojol ri vinük ye cachi'el utiva'. Pero tibana' c'a que nyixoc cachi'el nbün ri cumütz, roma rija' nuna' tok c'o ri petenük. Tibana' c'a chuka' que nyixoc cachi'el nbün jun paloma, roma rija' man jun itzel c'o ta riq'uin.
16 Eu vos envio como ovelhas no meio de lobos. Sede, pois, prudentes como as serpentes, mas simples como as pombas.
17 Tichajij c'a ivi', richin que man choj niya-ivi' pa quik'a' ri vinük ri nye'etzelan ivichin. Roma rije' nyixquijüch pa quik'a' ri achi'a' pa comon nquibün juzgar, y chuka' ri vinük ri' nquibün c'a chive que nyixch'ay chiri' pa tak jay ape' ntzijos-vi ri rutzij ri Dios.
17 Cuidai-vos dos homens. Eles vos levarão aos seus tribunais e açoitar-vos-ão com varas nas suas sinagogas.
18 Chuka' ri vinük nyixquic'uaj c'a chiquivüch gobernadores, chiquivüch reyes y ch'aka chic achi'a' ri c'o autoridad quiq'uin. Y xa voma c'a yin nic'ulachij quiri', pero xa nyixtiquer c'a nquinik'alajrisaj chiquivüch rije' y chiquivüch chuka' ri vinük ri man ye israelitas tüj.
18 Sereis por minha causa levados diante dos governadores e dos reis: servireis assim de testemunho para eles e para os pagãos.
19 Pero tok ri vinük nyixquijüch pa quik'a' ri autoridades, man tinuc juis achique ri nibij cheque y achique rubanic tzij nicusaj richin nyixch'o chiquivüch. Roma chupan ri hora ri', ri Dios nuya' c'a pe chive ri c'uluman que nibij.
19 Quando fordes presos, não vos preocupeis nem pela maneira com que haveis de falar, nem pelo que haveis de dizer: naquele momento ser-vos-á inspirado o que haveis de dizer.
20 Roma ja ri Lok'olüj Espíritu richin ri Dios ri nbanun chive ri achique chi tzij ri nc'atzinej que nibij. Man ja tüj c'a rix ri nyixch'o, xa ja ri Espíritu richin ri aj-chicaj Itata'.
20 Porque não sereis vós que falareis, mas é o Espírito de vosso Pai que falará em vós.
21 Y nbanatüj c'a, que si yec'o ye ca'i' achi'a' quichak'-qui', jun cheque rije' ncatüj y nujüch ri runimal o ri ruchak' pa camic. Chuka' yec'o-vi tata'aj ri nyecatüj-pe chiquij ri calc'ual. Ri ac'uala' nyecatüj-pe chuka' chiquij ri quite-quitata' y nyequiya' pa camic.
21 O irmão entregará seu irmão à morte. O pai, seu filho. Os filhos levantar-se-ão contra seus pais e os matarão.
22 Conojel vi c'a nye'etzelan ivichin roma iyo'on ivánima viq'uin. Pero ri nucoch' ronojel hasta pa ruq'uisbül, ncolotüj-vi c'a ri'.
22 Sereis odiados de todos por causa de meu nome, mas aquele que perseverar até o fim será salvo.
23 Y tok ri vinük chupan jun tinamit nquitz'om nyixquiya' pa pokonül, utz niya' can y nyixanmüj c'a e chuvüch ronojel re', y nyixbe pa jun chic tinamit. Y ninbij c'a chive que man jani c'a quixapon pa ronojel ri tinamit ri yec'o chere' pan Israel, tok yin ri xinalüx chi'icojol nquipu'u yan.
23 Se vos perseguirem numa cidade, fugi para uma outra. Em verdade vos digo: não acabareis de percorrer as cidades de Israel antes que volte o Filho do Homem.
24 Y rix nic'usaj-vi c'a pokonül pa quik'a' ri nye'etzelan ivichin. Roma ninc'usaj na pokonül yin ri Maestro ivichin, ya voro rix. Man jun c'a que xa ja ri ntijoj-ri' ri más ta nim ruk'ij que chuvüch ri ru-maestro. Chuka' man jun samajel ri más ta ruk'ij que chuvüch ri rajaf ri samaj.
24 O discípulo não é mais que o mestre, o servidor não é mais que o patrão.
25 Jac'a yin ri Tata'aj ri chi'icojol y ja rix ri rix ic'unük valc'ual. Si chuve yin quibin Beelzebú, jun chic rubi' ri itzel-vinük, rix tivoyobej c'a que más itzel ri nyequibij chive. Pero si xa man xtic'o tüj c'a ruvi' ri nquibün chive, y xa cachi'el ri xquibün chuve yin, quiri' nquibün chive rix, c'uluman c'a que nyixquicot rix ri vachibila' y nusamajela'.
25 Basta ao discípulo ser tratado como seu mestre, e ao servidor como seu patrão. Se chamaram de Beelzebul ao pai de família, quanto mais o farão às pessoas de sua casa!
26 Pero man c'a tixbij-ivi' chiquivüch ri nyebanun quiri' chive, roma xa nc'atzin que nk'alajrisüs ivoma rix, ri man jun bey tüj k'alajrisan-pe jabel. Nc'atzin c'a que netamatüj ri tz'apül can rij.
26 Não os temais, pois; porque nada há de escondido que não venha à luz, nada de secreto que não se venha a saber.
27 Ronojel c'a ri tzij ri ninbij chive, man tic'uje' can pa k'eku'n, xa tivelesaj c'a pe, richin que rix niya' chuvüch sük. Ri xinbij c'a chive pa tak ixiquin, man tivevaj-ka, xa quixjote' c'a pari' ri ivacho y chiri' tiya-vi rutzijol.
27 O que vos digo na escuridão, dizei-o às claras. O que vos é dito ao ouvido, publicai-o de cima dos telhados.
28 Man tixbij c'a ivi' chiquivüch ri xaxe oc ri ich'acul ri nyetiquer nquicamsaj y chin ri ivánima man jun nyetiquer nquibün. Ri c'uluman que nyixbij-ivi' chuvüch, ja ri chuvüch ri jun ri ntiquer nuya' ri ivánima y ri ich'acul chupan ri k'ak' richin chi jumul.
28 Não temais aqueles que matam o corpo, mas não podem matar a alma; temei antes aquele que pode precipitar a alma e o corpo na geena.
29 Jabel c'a ivetaman que tok nye'ilok' ca'i' tak ch'ipa', xaxe jun centavo cajil. Y man riq'uin tüj ri' que ri ch'ipa' ri' man jun oc ri cajil, man jun c'a ri ntzak ta pan ulef si xa man rurayibül tüj ri aj-chicaj Itata'.
29 Não se vendem dois passarinhos por um asse? No entanto, nenhum cai por terra sem a vontade de vosso Pai.
30 Ya voro comi rix. Roma rix hasta ri rusmal tak ivi' ajlan ronojel.
30 Até os cabelos de vossa cabeça estão todos contados.
31 Ri Dios man jun bey nyixrumestaj ta can. Ri Dios juis nyixrujo'. Rix más c'a nyixjo'ox que chiquivüch ri ch'ipa', y romari' man tixbij-ivi'.
31 Não temais, pois! Bem mais que os pássaros valeis vós.
32 Y achique na c'a vinük ri nuk'alajrisaj-ri' que vichin yin, yin c'a chuka' nink'alajrisaj que rija' vichin chic yin. Y ri tzij re' chin c'a ri Nata' Dios ninbij-vi, ri c'o chila' chicaj.
32 Portanto, quem der testemunho de mim diante dos homens, também eu darei testemunho dele diante de meu Pai que está nos céus.
33 Jac'a ri vinük ri xa man nuk'alajrisaj tüj ri' que vichin yin, yin c'a chuka' man nink'alajrisaj tüj apu rubi' chin ri Nata' Dios ri c'o chila' chicaj, roma man vichin tüj yin ri vinük ri'.
33 Aquele, porém, que me negar diante dos homens, também eu o negarei diante de meu Pai que está nos céus.
34 Man tinuc c'a que roma xinpu'u yin chuvüch ri ruch'ulef roma ta ri' c'o ta uxlanen quiq'uin conojel. Man quiri' tüj. Xa voma yin nyejalajo' ri vinük y nquitz'amala-qui'.
34 Não julgueis que vim trazer a paz à terra. Vim trazer não a paz, mas a espada.
35 Yin xinpu'u c'a chuvüch ri ruch'ulef richin ntz'ucutüj oyoval chiquicojol ri vinük. Quiri' nbanatüj pa tak jay. Ri ala' ncatüj chirij ri rutata' roma man nka' tüj chuvüch ri nbij. Ri xtün ncatüj c'a chirij ri rute'. Y quiri' chuka' ri ali' ncatüj chirij ri ralite'.
35 Eu vim trazer a divisão entre o filho e o pai, entre a filha e a mãe, entre a nora e a sogra,
36 Ri nye'etzelan c'a richin jun vinük ri nuya' ránima viq'uin yin, xa ja ri ye aj pa racho.
36 e os inimigos do homem serão as pessoas de sua própria casa.
37 Ri vinük ri más c'a nyerujo' rute-rutata' y xa man nbün tüj ri ninbij chin, man c'uluman tüj que ntoc vichin yin. Ri te'ej y tata'aj ri más nyequijo' ri calc'ual que chinuvüch yin, man c'uluman tüj que nye'oc vichin yin.
37 Quem ama seu pai ou sua mãe mais que a mim, não é digno de mim. Quem ama seu filho mais que a mim, não é digno de mim.
38 Jun vinük ri nrajo-vi ntoc vichin yin, nc'atzin que man tupokonaj nuc'usaj pokonül voma yin, cachi'el xa ta benük chuxe' ru-cruz. Jac'a ri vinük ri xa nupokonaj nuc'usaj pokonül voma yin y man nrajo' tüj nquirutzeklebej, man c'uluman tüj que ntoc vichin yin.
38 Quem não toma a sua cruz e não me segue, não é digno de mim.
39 Roma xa ja ri c'aslen richin ri ruch'ulef ri nrajo' y romari' man nril tüj ruc'aslen richin chi jumul. Jac'a ri vinük ri man nupokonaj tüj ri', stape' (aunque) napon pa camic voma yin, nril-vi ruc'aslen richin chi jumul.
39 Aquele que tentar salvar a sua vida, perdê-la-á. Aquele que a perder, por minha causa, reencontrá-la-á.
40 Ri jun c'a ri nyixruc'ul rix, ja chuka' yin ri nquiruc'ul. Y ri nc'ulun c'a vichin yin, nuc'ul c'a chuka' ri takayon-pe vichin.
40 Quem vos recebe, a mim recebe. E quem me recebe, recebe aquele que me enviou.
41 Ri vinük c'a ri nka' chuvüch ri rutzij ri Dios, y romari' nuc'ul ri jun ri ntzijon tzij ri k'alajrisan chin roma ri Dios, ri vinük ri nac'axan ri tzij junan c'a rajil-ruq'uexel nuc'ul riq'uin ri ntzijon ri tzij. Y quiri' chuka' ri vinük ri utz nutz'et jun c'aslen choj y romari' quicot nuc'ul jun vinük ri choj vi ruc'aslen. Ri nc'ulun, junan c'a rajil-ruq'uexel nuc'ul riq'uin ri choj ruc'aslen.
41 Aquele que recebe um profeta, na qualidade de profeta, receberá uma recompensa de profeta. Aquele que recebe um justo, na qualidade de justo, receberá uma recompensa de justo.
42 Y ri vinük c'a ri nyeka' chuvüch ri cocoj quik'ij, roma ja yin ri yinquitzeklebej, y romari' c'o ri nuya' cheque, ri nbanun c'a quiri' c'o-vi rajil-ruq'uexel ri nuc'ul. Y ketzij c'a ri ninbij chive, que stape' (aunque) xa ba' raxya' ri nuya' cheque, c'o rajil-ruq'uexel nuc'ul romari'. Quiri' c'a ri tzij ri xerubij ri Jesús.
42 Todo aquele que der ainda que seja somente um copo de água fresca a um destes pequeninos, porque é meu discípulo, em verdade eu vos digo: não perderá sua recompensa.

Ler em outra tradução

Comparar com outra

Estude este capítulo no WhatsApp

Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Mateus 10, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.