Lucas 11
Eastern Kaqchikel NT (CAK_EAS) vs NVT
1 Y jun bey c'a, ri Jesús c'o pa jun lugar, y nbün c'a orar. Y tok tanül chic ka, jun c'a cheque ri rachibila' xbij chin: Ajaf, nkujatijoj richin nkabün orar, cachi'el ri Juan Bautista xerutijoj ri rachibila' rija' richin nquibün orar.
1 Certo dia, Jesus estava orando em determinado lugar. Quando terminou, um de seus discípulos lhe disse: “Senhor, ensine-nos a orar, como João ensinou aos discípulos dele”.
2 Y jari' tok ri Jesús xbij cheque ri rachibila': Tok nibün c'a orar, tibana' c'a jun oración cachi'el re':
2 Jesus disse: “Orem da seguinte forma: “Pai, Venha o teu reino.
3 — ausente —
3 Dá-nos hoje o pão para este dia,
4 — ausente —
4 e perdoa nossos pecados, assim como perdoamos aqueles que pecam contra nós. E não nos deixes cair em tentação”.
5 Y ri Jesús xbij c'a chuka' cheque ri rachibila': Si jun chive rix napon pa nic'aj-ak'a' pa jun jay ri etaman-vi ruvüch jabel, y nbij ta chin ri rajaf ri jay: Tabana' favor chuve ninjül ta oxi' avay.
5 E ele prosseguiu: “Suponha que você fosse à casa de um amigo à meia-noite para pedir três pães, dizendo:
6 Roma c'o jun nu-amigo ri lojc'an chic petenük-vi y xka-pe viq'uin yin, y yin man jun vüy ninchajij richin ninya-apu chin. Roma c'a ri' tabana' favor chuve, nabij-apu chin.
6 ‘Um amigo meu acaba de chegar para me visitar e não tenho nada para lhe oferecer’,
7 Y ri vinük ri ape' nac'utuj-apu ri vüy, pa ruvarabül c'a nch'o-pe chave y nbij c'a: Tabana' favor man quinaya' pa c'ayuf, roma ri ruchi-jay xa xintz'apij yan can y ri ac'uala' xa viq'uin yin nyevür-vi. Romari' man nquitiquer tüj nquicatüj-e richin que nquijacha' can chave ri najo'.
7 e ele respondesse lá de dentro: ‘Não me perturbe. A porta já está trancada, e minha família e eu já estamos deitados. Não posso ajudá-lo’.
8 Y ri Jesús xbij c'a cheque ri rachibila': Ketzij vi ninbij chive, que ri vinük ri nc'utux-apu ri vüy chin, ncatüj-pe, pero man roma tüj ri juis ta ye amigos riq'uin ri nc'utun-apu ri vüy. Man quiri' tüj. Rija' ncatüj-pe y nyeruya-pe ronojel ri nc'atzin chin, richin que titane-apu chuc'utuxic.
8 Eu lhes digo que, embora ele não o faça por amizade, se você continuar a bater à porta, ele se levantará e lhe dará o que precisa por causa da sua insistência.
9 Y yin ninbij c'a chive rix, xbij ri Jesús. Tibana' c'a cachi'el ri xbün ri achi ri xbec'utun vüy. Tic'utuj ri nc'atzin chive y ri Dios nuya-pe chive. Ticanoj y nivil ri nijo'. Tic'oj c'a apu ri ruchi-jay y njakox-pe chivüch.
9 “Portanto eu lhes digo: peçam, e receberão. Procurem, e encontrarão. Batam, e a porta lhes será aberta.
10 Roma c'a ri', si riq'uin ronojel ivánima nic'utuj chin ri Dios, rija' nuya-vi-pe chive. Si rix nicanoj, nivil-vi. Y si rix nic'oj c'a apu ri ruchi' ri jay, njakox-vi-pe.
10 Pois todos que pedem, recebem. Todos que procuram, encontram. E, para todos que batem, a porta é aberta.
11 Y rix ri rix tata'aj chic, ¿nyixtiquer comi niya' jun abüj pa ruk'a' jun ivalc'ual, tok ri ac'ual xa jun vüy nuc'utuj chive? ¿O niya' ta jun itzel cumütz pa ruk'a', tok ri ac'ual xa jun cür nrajo'?
11 “Vocês que são pais, respondam: Se seu filho lhe pedir um peixe, você lhe dará uma cobra?
12 ¿O niya' ta chuka' jun sna'j pa ruk'a', tok ri ac'ual xa jun sakmolo' ri nuc'utuj chive?
12 Ou, se lhe pedir um ovo, você lhe dará um escorpião?
13 Rix man nyixtiquer tüj nibün quiri' cheque ri ivalc'ual. Man riq'uin tüj rix que man ta utz ina'oj, pero chuka' man jun bey niya' jun cosa itzel. Rix ja ri utz tak cosas ri niya'. Ya voro chi comi ri aj-chicaj Itata'. Rija' nuya-vi c'a ri Lok'olüj Espíritu cheque ri nquic'utuj, xbij ri Jesús.
13 Portanto, se vocês que são pecadores sabem como dar bons presentes a seus filhos, quanto mais seu Pai no céu dará o Espírito Santo aos que lhe pedirem!”.
14 Y jun k'ij ri Jesús, c'o c'a jun achi riq'uin, mem rubanun pa ruk'a' jun itzel espíritu. Y tok ri Jesús xbij chin ri itzel espíritu que tel-e riq'uin ri achi ri', ri itzel espíritu xel na vi e, y ri achi ri c'unük mem xch'o jun bey chic. Y ri vinük ri xetz'eton, xe' xquica'yej tok xquitz'et.
14 Certo dia, Jesus expulsou um demônio que deixava um homem mudo e, quando o demônio saiu, o homem começou a falar. A multidão ficou admirada,
15 Pero yec'o c'a chuka' cheque ri vinük xebin: Ri Jesús c'o ri Beelzebú riq'uin, ri cajaf ri itzel tak espíritu. Y ja ri Beelzebú ri nyo'on ruchuk'a' chin richin quiri' ntiquer nyerelesaj ri itzel tak espíritu.
15 mas alguns disseram: “É pelo poder de Belzebu, o príncipe dos demônios, que ele expulsa os demônios”.
16 Y yec'o c'a ch'aka chic vinük, ri xaxe richin nquitij ri Jesús xquibij c'a chin que tubana' c'a que c'o ri nbanatüj chupan ri caj, richin tuc'utu' que rija' ja vi ri Dios ri takayon-pe richin, xquibij c'a.
16 Outros exigiram que Jesus lhes desse um sinal do céu para provar sua autoridade.
17 Pero ri Jesús retaman c'a ri nquinucula-ka ri achi'a' ri', romari' xbij cheque: Si ri vinük richin jun ruch'ulef man nyenucun tüj y ca'i' quivüch nquibün, npu'u oyoval chiquicojol. Y re' man utz tüj, roma nbün chin ri quiruch'ulef que ntzak. Y quiri' chuka' pa jun jay, si xa nyejalajo' chiquivüch y nyech'aratüj, man nquic'uaj tüj c'a chic qui' junan.
17 Jesus, conhecendo seus pensamentos, disse: “Todo reino dividido internamente está condenado à ruína. Uma família dividida contra si mesma se desintegrará.
18 Y quiri' c'a chuka' ri itzel-vinük, man utz tüj que nbün-ka oyoval quiq'uin ri rusamajela'. Roma si quiri' nbün, ri rachibil ruyon nquiya' can y chanin ntzak rija'. Y yin quere' ninbij chive, roma rix nibij que yin c'o ri Beelzebú viq'uin y romari' tok nquitiquer nyenvelesaj ri itzel tak espíritu.
18 Vocês dizem que eu expulso demônios pelo poder de Belzebu. Mas, se Satanás está dividido e luta contra si mesmo, como o seu reino sobreviverá?
19 Rix quiri' ninuc chuvij yin, que c'o ri Beelzebú viq'uin romari' nquitiquer nyenvelesaj ri itzel tak espíritu, ¿pero achique c'a ninuc rix pa quivi' ri nyetzekleben ivichin? ¿Achique yo'on cuchuk'a' cheque rije' richin nyetiquer nyequelesaj itzel tak espíritu chuka'? Ja ri nyetzekleben ivichin ri nyek'alajrisan que xa man utz tüj ri nibij rix.
19 E, se meu poder vem de Belzebu, o que dizer de seus discípulos? Eles também expulsam demônios, de modo que condenarão vocês pelo que acabaram de dizer.
20 Y yin ja vi ri Dios ri yo'on-pe vuchuk'a' chuve richin nquitiquer nyenvelesaj ri itzel tak espíritu. Xa xka-pe yan c'a ri k'ij que conojel c'uluman que nquitakej rutzij ri Dios y nyec'uje' pa ruk'a' rija'.
20 Se, contudo, expulso demônios pelo poder de Deus, então o reino de Deus já chegou a vocês.
21 Y tok c'o jun achi ri juis ruchuk'a', y c'o ronojel tobül ri nc'atzin chin, ri achi re' jabel vi nuchajij ri racho, y man jun ri nrelesan ta chin ri ruchajin.
21 Pois, quando um homem forte está bem armado e guarda seu palácio, seus bens estão seguros,
22 Pero si tok nobos chic jun achi ri c'o más ruchuk'a' que chuvüch rija', nch'acatüj, y nelesüs ronojel ri tobül ri nucusaj ri ruyo'on ránima riq'uin. C'ateri' ri achi ri más c'o ruchuk'a' nutalula' c'a ronojel ri xrelesaj-e chin ri achi ri xuch'üc.
22 até que alguém ainda mais forte o ataque e o vença, tire dele suas armas e leve embora seus pertences.
23 Y roma c'a ri', ri man viq'uin tüj yin nsamüj-vi, xa chuvij yin nsamüj-vi. Y ri achique ri man nto'on tüj vichin, xa jari' ri nyojon ronojel ri nyenbün yin.
23 “Quem não está comigo opõe-se a mim, e quem não trabalha comigo trabalha contra mim.
24 Y tok c'o jun itzel espíritu ntel-e pa ránima jun vinük, ri itzel espíritu ri' nucanoj uxlanen pa tak lugar tz'iran-tz'iran. Y tok ri jun itzel espíritu ri' nuna' que man jun uxlanen nril, nunuc-ka: Más utz nquitzolij chic pa ránima ri vinük ri ape' xinel-vi-pe.
24 “Quando um espírito impuro sai de uma pessoa, anda por lugares secos à procura de descanso. Mas, não o encontrando, diz: ‘Voltarei à casa da qual saí’.
25 Y tok ri jun itzel espíritu ri' ntzolij chic apu pa ránima ri vinük, nril c'a ri ránima ri vinük ri' cachi'el jun jay ri meson y chojmirsan can jabel.
25 Ele volta para sua antiga casa e a encontra vazia, varrida e arrumada.
26 Y c'ateri' ri itzel espíritu ri' nyeruc'ün c'a pe ye siete chic itzel tak espíritu ri más ye itzel, y conojel c'a ri' nye'oc pa ránima ri vinük. Y ri vinük achique chok q'uin nyec'uje-vi ri itzel tak espíritu ri', más c'ayuf nbün ri ruc'aslen que chuvüch ri xbün nabey.
26 Então o espírito busca outros sete espíritos, piores que ele, e todos entram na pessoa e passam a morar nela, e a pessoa fica pior que antes”.
27 Y tok ri Jesús ntajin c'a chubixic ri tzij ri' chiquivüch ri juis vinük ri quimolon-qui' riq'uin, jari' tok c'o c'a jun ixok chiri' chiquicojol, ri riq'uin ruchuk'a' xbech'o-pe, y xbij c'a: Ri te'ej ri xalan avichin chuvüch ri ruch'ulef y xaruq'uiytisaj riq'uin tz'umaj, jabel ruquicot, xbij ri ixok chin ri Jesús.
27 Enquanto ele falava, uma mulher na multidão gritou: “Feliz é sua mãe, que o deu à luz e o amamentou!”.
28 Y ri Jesús xbij: Más jabel quiquicot ri nye'ac'axan ri rutzij ri Dios y nquibün ronojel ri nbij ri rutzij rija', xbij ri Jesús.
28 Jesus, porém, respondeu: “Ainda mais felizes são os que ouvem a palavra de Deus e a praticam”.
29 Y tok ye juis c'a ri vinük ri nyetajin nquimol-apu-qui' chirij ri Jesús, xpu'u rija' xbij c'a cheque ri vinük ri': Ri vinük vocomi juis ye itzel y man yinquitakej tüj. Romari' tok ncajo' que yin ninbün jun milagro chiquivüch richin yinquitakej. Pero man ja tüj ri ncajo' rije' ri nbanatüj. Man quiri' tüj. Xaxe ri xbanatüj riq'uin ri jun achi ri xubini'aj Jonás, jun achi ri xk'alajrisan ri xbix chin roma ri Dios ojer can, xaxe ri' ri retal chuka' cheque rije'.
29 Enquanto a multidão se apertava contra Jesus, ele disse: “Esta geração perversa insiste que eu lhe mostre um sinal, mas o único sinal que lhes darei será o de Jonas.
30 Ri xbanatüj riq'uin ri Jonás xuc'ut chiquivüch ri vinük ri xec'uje' ojer can chupan ri tinamit Nínive, que ja ri Dios takayon-pe richin. Y quiri' c'a chuka' yin ri xinalüx chi'icojol, ri ninc'ulachij yin nucusüs richin jun retal chiquivüch ri vinük vocomi.
30 O que aconteceu com ele foi um sinal para o povo de Nínive. O que acontecer com o Filho do Homem será um sinal para esta geração.
31 Y tok napon c'a ri k'ij richin juicio, nban c'a juzgar chuka' pa quivi' ri vinük ri yec'o vocomi. Y nc'astüj c'a pe ri jun reina ri aj-Sabá y nbij c'a que man utz tüj xquibün ri vinük ri yec'o vocomi, que man nquitakej tüj. Roma tok xc'ase' ri jun reina ri', juis nüj xbiyin richin quiri' xrac'axaj-pe ri etamabül richin ri jun rey richin ri Israel, ri rubini'an Salomón. Y vocomi yinc'o yin ri más nuk'ij chuvüch ri rey Salomón ri xc'uje' ojer can, y xa man yinquitakej tüj ri vinük.
31 “A rainha de Sabá se levantará contra esta geração no dia do juízo e a condenará, pois veio de uma terra distante para ouvir a sabedoria de Salomão; e vocês têm à sua frente alguém maior que Salomão!
32 Y tok napon c'a chuka' ri k'ij richin juicio pa quivi' ri vinük ri yec'o vocomi, nyec'astüj c'a pe ri vinük aj-Nínive. Ri vinük ri' nquibij c'a que man utz tüj xquibün ri vinük ri yec'o vocomi, roma man xinquitakej tüj. Y ri vinük ri xec'uje' pa tinamit Nínive ri ojer can, xe xcac'axaj ri rutzij ri Dios ri xutzijoj ri Jonás cheque, jari' xquitzolij-pe quic'u'x riq'uin ri Dios. Y vocomi yinc'o yin ri más nuk'ij chuvüch ri Jonás, y xa man yinquitakej tüj ri vinük.
32 Os habitantes de Nínive também se levantarão contra esta geração no dia do juízo e a condenarão, pois eles se arrependeram de seus pecados quando ouviram a mensagem anunciada por Jonas; e vocês têm à sua frente alguém maior que Jonas!”
33 Y man jun vinük ri nutzij ta jun k'ak' y c'ateri' nuya' ape' ri man nk'alajin tüj pe ri k'ak', o nuya' ta chuxe' jun cajón. Man jun nbanun quiri'. Ri vinük ri nutzij jun k'ak', nutzekeba', richin quiri' sük nbün cheque ri nye'oc pa jay.
33 “Não faz sentido acender uma lâmpada e depois escondê-la ou colocá-la sob um cesto. Pelo contrário, ela é colocada num pedestal, de onde sua luz é vista por todos que entram na casa.
34 Y ri runak'-avüch chuka' nyec'atzin chave cachi'el ri k'ak'. Roma si ri runak'-avüch ye utz, rat ratc'o pa jun sük. Pero si ri runak'-avüch man ye utz tüj, rat ratc'o pa jun k'eku'n.
34 “Seus olhos são como uma lâmpada que ilumina todo o corpo. Quando os olhos são bons, todo o corpo se enche de luz. Mas, quando são maus, o corpo se enche de escuridão.
35 Roma c'a ri' tachajij ri ac'aslen, richin quiri' ri sük ri ruyo'on ri Dios pan avánima man tijalatüj, y nyek'alajin ta pe que xa pa k'eku'n chic ratc'o-vi. Man tabün quiri'.
35 Portanto, tomem cuidado para que sua luz não seja, na verdade, escuridão.
36 Roma si ratc'o pa jun sük, man jun c'a vit retal tüj ri k'eku'n aviq'uin, y quiri' ncatzu'un-vi jabel. Re' junan vi c'a riq'uin tok tzijon jun k'ak' richin sük y jabel sük nk'alajin richin nbün sük chave.
36 Se estiverem cheios de luz, sem nenhum canto escuro, sua vida inteira será radiante, como se uma lamparina os estivesse iluminando”.
37 Y tok ri Jesús xtane' c'a ka riq'uin ntzijon chiquivüch ri vinük, c'o c'a jun cheque ri achi'a' fariseos xbij chin ri Jesús que tubana' favor nbe ta ba' pa racho, richin nuc'ux jun ruvay. Y ri Jesús xbe na vi. Rija' xapon, y xbetz'uye' chuvüch mesa.
37 Quando Jesus terminou de falar, um dos fariseus o convidou para comer em sua casa. Ele foi e tomou lugar à mesa.
38 Y ri achi fariseo, xe' xuca'yej ri Jesús, roma xtz'uye-apu chuvüch mesa y man xuch'üj tüj ruk'a' cachi'el rubanic ruch'ajic quik'a' ri chilaben cheque conojel.
38 Seu anfitrião ficou surpreso por ele não realizar primeiro a cerimônia de lavar as mãos, como era costume entre os judeus.
39 Y ri Ajaf Jesús xutz'et ri nunuc ri fariseo ri xoyon richin, y romari' xbij chin: Rix fariseos xa rix cachi'el ri lük ri jabel ch'ajch'oj rij y ri rupan xa tz'il-tz'il. Rix nic'ut c'a chiquivüch ri vinük que utz ri inojibül, pero pa tak ivánima man quiri' tüj, roma xa nojnük riq'uin elek', y nojnük riq'uin itzel.
39 Então o Senhor lhe disse: “Vocês, fariseus, têm o cuidado de limpar o exterior do copo e do prato, mas estão sujos por dentro, cheios de ganância e perversidade.
40 Man jun bey rix tontos. ¿Man ivetaman tüj c'a que ri xbanun ri kach'acul, xbün chuka' pe jun kánima?
40 Tolos! Acaso Deus não fez tanto o interior como o exterior?
41 Roma c'a ri' rix xa ja ri ivánima tich'ajch'ojrisaj, richin quiri' tok ch'ajch'ojirnük chic ri ivánima, nalüx c'a pe iviq'uin que nye'ito' chuka' ri manak ruchajin, y nyixch'ajch'ojir c'a.
41 Portanto, limpem o interior dando ofertas aos necessitados e ficarão limpos por completo.
42 ¡Juya' ivüch rix fariseos! roma rix xaxe ri jubulüj tak k'ayis, ri ruda y ronojel quivüch ichaj ri ninuc. Roma nye'ivelesala' pa lajuj, y jun c'a chin ri' ri niya' chin ri Dios. Xaxe oc ri' ri nye'inuc. Y xa man nijo' tüj ri Dios, ni man rix choj tüj chuka' quiq'uin ri vinük. Y xa ja ta ri' ri más c'uluman ibanun, ja ta c'a ri nyixtajin chubanic.
42 “Que aflição os espera, fariseus! Vocês têm o cuidado de dar o dízimo da hortelã, da arruda e de todas as ervas, mas negligenciam a justiça e o amor de Deus. Sim, vocês deviam fazer essas coisas, mas sem descuidar das mais importantes.
43 ¡Juya' ivüch rix fariseos! roma ja oc ri nabey tak ch'acüt nye'icanola' pa tak jay ape' ntzijos-vi ri rutzij ri Dios, richin quiri' nbix que juis ik'ij. Y juis chuka' nka' chivüch ri quiyo'on rutzij ivüch pa bey ape' nyequimolo-vi-qui' ri vinük.
43 “Que aflição os espera, fariseus! Pois gostam de sentar-se nos lugares de honra nas sinagogas e de receber saudações respeitosas enquanto andam pelas praças.
44 ¡Juya' ivüch chuka' rix etamanela' chin ri ley ri xuya' ri Dios richin ri Moisés y rix fariseos ri xa ca'i' ipalüj! roma xa rix cachi'el ri ulef ri c'o pari' jun camnük, man nk'alajin tüj, y ri vinük choj chic nyec'o-e pari'. Man quenaben tüj, y romari' man ye ch'ajch'oj tüj chic. Y rix quiri' ibanun, nibün cheque ri vinük que man ch'ajch'oj tüj chic chuvüch ri Dios roma ri itijonic y ic'aslen rix, y man nquinabej tüj, xbij ri Jesús.
44 Sim, que aflição os espera! Pois são como túmulos escondidos: as pessoas passam por cima deles sem saber onde estão pisando”.
45 Pero jun c'a cheque ri etamanela' chin ri ley ri xuya' ri Dios richin ri Moisés xbij chin ri Jesús: Maestro, xbij rija'. Tok rat nabij quiri', man xe tüj chic ri fariseos nye'ilon, xa nkujilon chuka' roj.
45 Então um especialista da lei disse: “Mestre, o senhor insultou também a nós com o que acabou de dizer”.
46 Y ri Jesús xbij c'a chin ri etamanel chin ri ley ri xuya' ri Dios richin ri Moisés ri': ¡Juya' ivüch chuka' rix ri etamanela' chin ri ley ri xuya' ri Dios richin ri Moisés! roma tok nye'itijoj ri vinük, niya' nimalüj tak aka'n chiquij, ri juis c'ayuf quic'uaxic. Ri aka'n ri' xaxe c'a chiquij ri vinük niya-vi y rix man nisiloj tüj jun vit ruvi-ik'a' richin nitz'om ta apu ri aka'n ri nibij que nc'atzinej que nquic'uaj ri vinük.
46 Jesus respondeu: “Sim, que aflição também os espera, especialistas da lei! Pois oprimem as pessoas com exigências insuportáveis e não movem um dedo sequer para aliviar seus fardos.
47 ¡Juya' ivüch rix etamanela' chin ri ley ri xuya' ri Dios richin ri Moisés! roma ja rix ri nyixchojmirsan ri tz'ak ape' ye mukul-vi ri achi'a' ri xek'alajrisan rutzij ri Dios ojer can, y rije' xa ja ri ixquin-imama' can ri xecamsan quichin.
47 Que aflição os espera! Pois constroem monumentos para os profetas que seus próprios antepassados assassinaram.
48 Vocomi nk'alajin c'a que rix nka' chivüch ri itzel ri xequibanala' ri ixquin-imama' ri ojer can, roma ja rije' ri xecamsan ri achi'a' ri ye richin ri Dios, y rix nye'ichojmirsala' ri tz'ak ape' ye mukul-vi can.
48 Com isso, porém, testemunham que concordam com o que seus antepassados fizeram. Eles mataram os profetas, e vocês cooperam com eles construindo os monumentos!
49 Y roma chuka' ri' ri Dios, roma ri retaman, xbij: Nyentük c'a achi'a' quiq'uin ri nuvinak, achi'a' ri nyek'alajrisan ri tzij ri ninbij cheque, y nyentük chuka' apóstoles chiquicojol. Pero ri vinük yec'o c'a ri nyequicamsaj, y yec'o ri nquibün cheque richin nquic'usaj pokonül, xbij.
49 Foi a isto que Deus, em sua sabedoria, se referiu: ‘Eu lhes enviarei profetas e apóstolos, mas eles matarão alguns e perseguirão outros’.
50 Romari', xbij ri Jesús, Ri Dios pa quivi' ri vinük ri yec'o vocomi nuya-vi ri quicamic ri achi'a' ri'. Y ntz'ucutuj-pe c'a pa rutz'uquic pe ri ruch'ulef.
50 “Portanto, esta geração será responsabilizada pelo assassinato de todos os profetas de Deus desde a criação do mundo,
51 Ntz'ucutuj-pe riq'uin ri rucamic ri achi xubini'aj Abel c'a riq'uin ri rucamic ri achi xubini'aj Zacarías. Y jari' ri xcamsüs chunakaj ri altar ri c'o chuvüch-racho ri Dios. Roma c'a ri' ninbij chive, que ri Dios pa quivi' ri vinük ri yec'o vocomi nuya-vi ri quicamic ri achi'a' ye rusamajela' rija'.
51 desde o assassinato do justo Abel até o de Zacarias, morto entre o altar e o santuário. Sim, certamente esta geração será considerada responsável.
52 ¡Juya' ivüch rix etamanela' chin ri ley ri xuya' ri Dios richin ri Moisés! roma rix ivetaman achique rubanic richin que jun vinük ntoc richin ri Dios, pero rix man rix c'unük tüj richin ri Dios y chuka' nye'ik'üt ri vinük ri ncajo' nye'oc richin ri Dios.
52 “Que aflição os espera, especialistas da lei! Vocês se apossaram da chave do conhecimento e, além de não entrarem no reino, impedem que outros entrem”.
53 Tok ri Jesús xbij ronojel ri', ri etamanela' chin ri ley ri xuya' ri Dios richin ri Moisés y ri achi'a' fariseos chuka', juis xcatüj coyoval chirij rija'. Y roma c'a ri' rije' ronojel c'a nquic'utula-apu chin ri Jesús xaxe richin nquinük.
53 Quando Jesus se retirou dali, os mestres da lei e os fariseus ficaram extremamente irados e tentaram provocá-lo com muitas perguntas.
54 Ri etamanela' chin ri ley ri xuya' ri Dios richin ri Moisés y ri achi'a' fariseos, man nquiya' tüj c'a can ba' ri Jesús, c'o ta ncajo' que ncac'axaj que rija' c'o ta jun tzij ri man c'uluman tüj ri nbij y ntzak ta pa quik'a', richin que nquisujuj. Pero ri Jesús ruyon c'a pa rubeyal ri nyerubij.
54 Queriam apanhá-lo numa armadilha, levando-o a dizer algo que pudessem usar contra ele.
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Lucas 11, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.