Lucas 10

Eastern Kaqchikel NT (CAK_EAS) vs ARA

Sair da comparação
ARA Almeida Revista e Atualizada 1993
1 Y tok ye banatajnük chic c'a ronojel ri', ri Ajaf Jesús xerucha' c'a ch'aka chic achi'a' richin nyesamüj riq'uin. Rija' xerucha' ye setenta achi'a', richin xerutük-e chi caca'. Xerutük pa tak tinamit y pa ch'aka chic lugar ape' napon-vi rija'.
1 Depois disto, o Senhor designou outros setenta; e os enviou de dois em dois, para que o precedessem em cada cidade e lugar aonde ele estava para ir.
2 Y ri Jesús xbij c'a cheque ri achi'a' ri xerucha': Ketzij vi que ri samaj richin ntzijos ri rutzij ri Dios, juis nim. Jac'a ri samajela' man ye q'uiy tüj. Xa ye ca'i-oxi' oc. Romari' tic'utuj c'a chin ri Rajaf ri samaj, que querutaka-pe más samajela' chiquicojol ri vinük ri nc'atzin richin ncac'axaj ri rutzij.
2 E lhes fez a seguinte advertência: A seara é grande, mas os trabalhadores são poucos. Rogai, pois, ao Senhor da seara que mande trabalhadores para a sua seara.
3 Y vocomi quixbiyin c'a. Ivetaman c'a ri' que rix xa cachi'el tak ovejas ri nyixintük-e chiquicojol ri vinük ye cachi'el utiva'.
3 Ide! Eis que eu vos envio como cordeiros para o meio de lobos.
4 Y man tic'uaj c'a morral, nixta man tic'uaj tumin, y man tic'uaj chuka' jun chic c'ulaj xajab. Nixta chuka' man quixpatüj pa tak bey richin niya' rutzij quivüch vinük. Xa choj quixbiyin c'a ape' nc'atzinej que nyixapon-vi.
4 Não leveis bolsa, nem alforje, nem sandálias; e a ninguém saudeis pelo caminho.
5 Y tok nyixapon c'a pa jun jay, ri nabey nc'atzinej que nibün, ja ri niya' rutzij quivüch. Y nibij c'a cheque: Ja ta c'a ri uxlanen richin ri Dios ri nc'uje' iviq'uin chupan ri jay re'.
5 Ao entrardes numa casa, dizei antes de tudo: Paz seja nesta casa!
6 Y si chiri' chupan ri jay ri', ri vinük riq'uin quicot nyixquic'ul-vi richin ncac'axaj ri rutzij ri Dios, ri uxlanen richin ri Dios nc'uje-vi quiq'uin. Jac'a si ri vinük xa man jabel tüj nyixquic'ul richin ncac'axaj ri rutzij ri Dios, ri uxlanen man c'a nc'uje' tüj can quiq'uin.
6 Se houver ali um filho da paz, repousará sobre ele a vossa paz; se não houver, ela voltará sobre vós.
7 Rix quixc'uje' c'a ka chupan ri jay ape' nyixapon-vi y jabel ic'ulic nquibün, tic'uxu' y titija' ri nquispaj chive. Roma ri samajel c'uluman-vi que ntojox roma ri samaj ri nbün. Y man tijalala' c'a ri jay ri ape' nyixc'uje-vi. Xa ape' nyixapon-vi pa nabey, chiri' nyixc'uje-vi-ka.
7 Permanecei na mesma casa, comendo e bebendo do que eles tiverem; porque digno é o trabalhador do seu salário. Não andeis a mudar de casa em casa.
8 Y quiri' chuka' tibana' tok nyixapon achique na tinamit y jabel ic'ulic nban. Tic'uxu' c'a ronojel ri nsipüs chive.
8 Quando entrardes numa cidade e ali vos receberem, comei do que vos for oferecido.
9 Que'ic'achojrisala' c'a chuka' ri yava'i' ri yec'o chiri', y tibij c'a cheque: Ri k'ij richin que rix nyixoc pa ruk'a' ri Dios, xa nakaj chic c'o-vi-pe chive.
9 Curai os enfermos que nela houver e anunciai-lhes: A vós outros está próximo o reino de Deus.
10 Pero ja si nyixapon pa jun tinamit ri xa man utz tüj ic'ulic nban, quixel c'a e pa tak bey richin ri tinamit y tibij c'a cheque ri vinük:
10 Quando, porém, entrardes numa cidade e não vos receberem, saí pelas ruas e clamai:
11 Ri pokolaj richin ri tinamit re' ri c'o-e pa kakün, nkatotaj can chivüch, richin quiri' tivetamaj que man utz tüj ri xibün que man xojic'ul tüj jabel. Y tivetamaj can chuka' que ri k'ij richin que ri vinük nye'oc pa ruk'a' ri Dios nakaj chic c'o-vi-pe, y rix xsuj c'a chive, xbij.
11 Até o pó da vossa cidade, que se nos pegou aos pés, sacudimos contra vós outros. Não obstante, sabei que está próximo o reino de Deus.
12 Y ri Jesús xbij-e chuka' cheque: Tok ri Dios nuya-pe ri ru-castigo, ri vinük quichin ri tinamit ri man nquic'ul tüj jabel ri rutzij ri Dios ri nibij rix cheque, más q'uiy c'a ri castigo ri nuya' pa quivi' rije' que chuvüch ri castigo ri nuya' pa quivi' ri aj-Sodoma ojer can tiempo.
12 Digo-vos que, naquele dia, haverá menos rigor para Sodoma do que para aquela cidade.
13 Romari' juya' quivüch ri yec'o pa tinamit Corazín, y chuka' juya' quivüch ri yec'o pa tinamit Betsaida, roma juis q'uiy milagros xeban chiquivüch y man nquitakej tüj ri rutzij ri Dios. Roma xa ta ja pa tinamit Tiro y Sidón xeban-vi ri milagros re', ri vinük aj chiri' xtzolij ta yan pe quic'u'x riq'uin ri Dios, y quicusalon ta chic quitziek richin bis, y quiyolon ta chaj chiquij, richin quiri' nk'alajin que nyebison roma juis ri quimac ri ye quibanalun.
13 Ai de ti, Corazim! Ai de ti, Betsaida! Porque, se em Tiro e em Sidom, se tivessem operado os milagres que em vós se fizeram, há muito que elas se teriam arrependido, assentadas em pano de saco e cinza.
14 Pero chupan ri k'ij tok nbanatüj ri juicio, ja ri yec'o pa tinamit Corazín y ri yec'o pa tinamit Betsaida ri más castigo nka-ka pa quivi', que chiquivüch ri aj-Tiro y aj-Sidón.
14 Contudo, no Juízo, haverá menos rigor para Tiro e Sidom do que para vós outras.
15 Y ri yec'o pa tinamit Capernaum nquinuc que nyebe chila' chicaj riq'uin ri Dios y juis nimirsüs quik'ij. Pero xa man quiri' tüj. Xa nkasüs quik'ij, roma xa c'a chupan ri lugar ri richin ri pokonül nyebetzak-vi.
15 Tu, Cafarnaum, elevar-te-ás, porventura, até ao céu? Descerás até ao inferno.
16 Y achique c'a vinük ri nyixruc'ul jabel richin nrac'axaj ri rutzij ri Dios, ja yin chuka' ri nquiruc'ul. Y ri achique c'a chuka' ri nyixetzelan roma ri rutzij ri Dios, ja chuka' yin ri nquiretzelaj. Y ri nyetzelan vichin yin, ja ri Dios chuka' ri takayon-pe vichin ri nretzelaj, xbij-e c'a ri Jesús cheque ri setenta achi'a' ri xerucha'.
16 Quem vos der ouvidos ouve-me a mim; e quem vos rejeitar a mim me rejeita; quem, porém, me rejeitar rejeita aquele que me enviou.
17 Y tok xetzolij c'a pe ri setenta achi'a' ri' chin ri samaj ri bin-e cheque y xeka-pe riq'uin ri Jesús, juis nyequicot, y xquibij c'a chin: Ajaf, ri itzel tak espíritu xetaken chuka' cheke tok pan abi' rat xojch'o-vi cheque.
17 Então, regressaram os setenta, possuídos de alegria, dizendo: Senhor, os próprios demônios se nos submetem pelo teu nome!
18 Y ri Jesús xbij cheque: Ja', ketzij ri nibij. Roma yin xintz'et que ri Satanás xuna' yan que xch'acatüj, roma cachi'el nbün ri coyopa' ri chicaj, quiri' xbün rija' tok xtzak-pe.
18 Mas ele lhes disse: Eu via Satanás caindo do céu como um relâmpago.
19 Yin nuyo'on na vi nuchuk'a' chive richin que nyixch'acon chirij ri ruchuk'a' ri itzel-vinük, y chuka' richin que stape' (aunque) nye'ipalibela' ta cumütz y sna'j ri nyeruya' pan ibey, man jun nic'ulachij pa ruk'a'.
19 Eis aí vos dei autoridade para pisardes serpentes e escorpiões e sobre todo o poder do inimigo, e nada, absolutamente, vos causará dano.
20 Pero rix man quixquicot xaxe roma ri itzel tak espíritu nyixquitakej. Más quixquicot pa tak ivánima roma tz'iban ri ibi' chila' chicaj riq'uin ri Dios.
20 Não obstante, alegrai-vos, não porque os espíritos se vos submetem, e sim porque o vosso nome está arrolado nos céus.
21 Y chupan c'a ri misma hora ri', ri Lok'olüj Espíritu juis quicot xuya' pa ránima ri Jesús. Y ri Jesús xbij: Matiox ninya' chave Nata' Dios, rat ri Rajaf ri caj y ri ruch'ulef, roma man xak'alajrisaj tüj ri utzilüj atzij chiquivüch ri vinük ri nquina' que juis q'uiy quetaman. Xa ja chiquivüch ri vinük ri manak más quetaman, xa chiquivüch rije' xak'alajrisaj-vi ri utzilüj atzij re'. Quiri' vi c'a Nata' Dios, roma jari' ri arayibül rat, xbij ri Jesús pa ru-oración.
21 Naquela hora, exultou Jesus no Espírito Santo e exclamou: Graças te dou, ó Pai, Senhor do céu e da terra, porque ocultaste estas coisas aos sábios e instruídos e as revelaste aos pequeninos. Sim, ó Pai, porque assim foi do teu agrado.
22 Y c'ateri' rija' xbij c'a: Ri Nata' Dios ronojel c'a ruyo'on-pe pa nuk'a'. Y man jun chic c'a etamayon yin achique yin, xaxe ri Nata' ri etamayon. Y man jun chuka' etamayon achique ri Nata', xaxe yin ri Ruc'ajol, y ri vinük achique chok chin nrajo' nink'alajrisaj-vi yin, nretamaj achique c'a ri Nata'.
22 Tudo me foi entregue por meu Pai. Ninguém sabe quem é o Filho, senão o Pai; e também ninguém sabe quem é o Pai, senão o Filho, e aquele a quem o Filho o quiser revelar.
23 Y c'ateri' ri Jesús xerutz'et ri rachibila' y xaxe cheque rije' xbij-vi: Jabel iquicot rix, roma ri nyixtajin nitz'et riq'uin ri runak' tak ivüch. Y chuka' jabel quiquicot ri ch'aka chic vinük ri nyetz'eton ronojel re'.
23 E, voltando-se para os seus discípulos, disse-lhes particularmente: Bem-aventurados os olhos que veem as coisas que vós vedes.
24 Y ninbij c'a chive, que ye q'uiy ri achi'a' xek'alajrisan ri tzij ri xbix cheque roma ri Dios y ri reyes ri xec'uje' ojer can, juis xcajo' que xquitz'et ta ri nitz'et rix vocomi, y man xquitz'et tüj. Xcajo' ta chuka' xcac'axaj ri nivac'axaj rix vocomi, y man xcac'axaj tüj chuka', xbij.
24 Pois eu vos afirmo que muitos profetas e reis quiseram ver o que vedes e não viram; e ouvir o que ouvis e não o ouviram.
25 Y c'o c'a jun etamanel chin ri ley ri xuya' ri Dios richin ri Moisés xbecatüj-pe y xbech'o chin ri Jesús, roma nrajo' nutij ri Jesús. Maestro, xbij c'a chin. ¿Achique nc'atzin richin ninbün yin richin quiri' ninvichinaj ri c'aslen ri man nq'uis tüj? xbij.
25 E eis que certo homem, intérprete da Lei, se levantou com o intuito de pôr Jesus à prova e disse-lhe: Mestre, que farei para herdar a vida eterna?
26 Ri Jesús xbij chin: ¿Achique c'a ri nbij chupan ri ley ri xuya' ri Dios chin ri Moisés? ¿Y achique nk'ax chave rat?
26 Então, Jesus lhe perguntou: Que está escrito na Lei? Como interpretas?
27 Y ri etamanel chin ri ley ri xuya' ri Dios richin ri Moisés xbij chin ri Jesús: Ri ley nbij que tajo' ri Dios ri Avajaf. Tajo' riq'uin ronojel avánima. Tajo' chupan ri ronojel ri ac'aslen, riq'uin ronojel avuchuk'a', y riq'uin chuka' ri anojibül. Y cachi'el najo-ka-avi' rat, quiri' c'a chuka' que'ajo' ri ch'aka chic.
27 A isto ele respondeu: Amarás o Senhor, teu Deus, de todo o teu coração, de toda a tua alma, de todas as tuas forças e de todo o teu entendimento; e: Amarás o teu próximo como a ti mesmo.
28 Y jari' tok ri Jesús xbij chin ri etamanel chin ri ley ri xuya' ri Dios richin ri Moisés: Ketzij ri xabij. Vocomi c'a, si nabün ronojel ri', navichinaj c'a ri c'aslen ri man nq'uis tüj, xbij ri Jesús chin.
28 Então, Jesus lhe disse: Respondeste corretamente; faze isto e viverás.
29 Pero ri etamanel chin ri ley ri xuya' ri Dios richin ri Moisés ri' xrajo' que tik'alajin que c'o-vi ri nrajo' nretamaj. Romari' rija' xbün que cachi'el man k'axnük tüj chin ri achique c'a ri' ri ch'aka chic, ri c'uluman que nyerujo' cachi'el nrajo-ka-ri' rija'. Romari' xuc'utuj-apu chin ri Jesús.
29 Ele, porém, querendo justificar-se, perguntou a Jesus: Quem é o meu próximo?
30 Y ri Jesús jari' xutzijoj jun ejemplo chin ri etamanel chin ri ley ri xuya' ri Dios richin ri Moisés: C'o c'a jun achi ri elenük-pe pa tinamit Jerusalén y xulan-ka richin nbe-ka c'a pa tinamit Jericó. Pero ri achi ri' xebe'el-pe elek'oma' chirij pa bey, y ri elek'oma' ri' ronojel xquelek'aj-e chin. Hasta ri rutziek ri rucusan ri achi xquelesaj can chirij. Ri elek'oma' xebe na vi, pero nabey juis xquich'ey can. Ri achi xpune' c'a can chiri' pa bey cachi'el jun camnük.
30 Jesus prosseguiu, dizendo: Certo homem descia de Jerusalém para Jericó e veio a cair em mãos de salteadores, os quais, depois de tudo lhe roubarem e lhe causarem muitos ferimentos, retiraram-se, deixando-o semimorto.
31 Y c'o c'a jun sacerdote israelita ri petenük chuka' chupan ri bey ri'. Y tok ri sacerdote ri' xutz'et que punul ri achi chiri' pa bey, xa ja lojca'n ri jun ruchi-bey yan chic xc'o-apu.
31 Casualmente, descia um sacerdote por aquele mesmo caminho e, vendo-o, passou de largo.
32 Y quiri' chuka' jun achi levita, ri nyeto'on quichin ri sacerdotes pa racho ri Dios, petenük chuka' chupan ri bey ri'. Y tok ri levita ri' xapon chupan ri lugar ri', xutz'et chuka' ri achi, y cachi'el xbün ri sacerdote ojer can tiempo, quiri' chuka' xbün rija'. Xe' xutz'et ri achi punul pa bey, xa ja chuka' ri jun yan chic ruchi' ri bey xc'o-apu.
32 Semelhantemente, um levita descia por aquele lugar e, vendo-o, também passou de largo.
33 Pero c'o c'a jun achi aj-Samaria ri petenük chuka' chupan ri bey ri', y nc'atzinej c'a que nc'o riq'uin ri achi punul can pa bey, ri achi ch'ayon can coma elek'oma'. Y tok ri aj-Samaria xutz'et ri achi punul pa bey, juis xujoyovaj ruvüch roma ri rubanun.
33 Certo samaritano, que seguia o seu caminho, passou-lhe perto e, vendo-o, compadeceu-se dele.
34 Romari' ri aj-Samaria ri' xjel-apu riq'uin ri achi punul pa bey, xutz'et achique rubanun. Y xerak'omala' ri rusocotajic ri achi riq'uin aceite olivo y vino. Rija' xerupisla' c'a chuka' ri socotajic riq'uin c'ul. C'ateri' ri achi aj-Samaria, chirij ruquiej rija' mismo xuya-vi-pe ri achi socotajnük y xuc'ün-pe c'a pa jun posada. Y xuchajij c'a ri junak'a' ri'.
34 E, chegando-se, pensou-lhe os ferimentos, aplicando-lhes óleo e vinho; e, colocando-o sobre o seu próprio animal, levou-o para uma hospedaria e tratou dele.
35 Pa ruca'n k'ij tok ri aj-Samaria nutz'om chic e ri rubey, rija' xrelesaj ba' tumin y xuya' can chin ri rajaf ri posada, y xbij chin: Tavilij y tavak'omaj ri jun achi re'. Y tok nquitzolij-pe, nintoj c'a chave ri ch'aka chic tumin ri nacusaj.
35 No dia seguinte, tirou dois denários e os entregou ao hospedeiro, dizendo: Cuida deste homem, e, se alguma coisa gastares a mais, eu to indenizarei quando voltar.
36 Roma c'a ri', ¿chavüch rat achique c'a cheque ri ye oxi' achi'a' ri cachi'el nrajo-ka-ri' rija', quiri' chuka' xrajo' ri achi ri xtzak pa quik'a' elek'oma'? xbij ri Jesús chin ri etamanel chin ri ley ri xuya' ri Dios richin ri Moisés.
36 Qual destes três te parece ter sido o próximo do homem que caiu nas mãos dos salteadores?
37 Y ri etamanel chin ri ley ri xuya' ri Dios richin ri Moisés xbij: Ja ri achi ri xjoyovan ruvüch, xbij. Y ri Jesús xbij c'a chin ri etamanel chin ri ley ri xuya' ri Dios richin ri Moisés: Vocomi cabiyin c'a y tabana' cachi'el xbün ri achi aj-Samaria.
37 Respondeu-lhe o intérprete da Lei: O que usou de misericórdia para com ele. Então, lhe disse: Vai e procede tu de igual modo.
38 Y ri Jesús xutz'om chic c'a rubey y xapon pa jun vit tinamit. Y chiri' chupan ri vit tinamit ri' c'o c'a ri ixok rubini'an Marta, y ja rija' ri xc'ulun-apu richin ri Jesús pa racho.
38 Indo eles de caminho, entrou Jesus num povoado. E certa mulher, chamada Marta, hospedou-o na sua casa.
39 Ri ixok c'a ri' c'o c'a jun runimal rubini'an María. Y ri María ri' xtz'uye' c'a chirakün ka ri Jesús, richin quiri' nrac'axaj ri rutzij ri Dios ri nutzijoj ri Jesús.
39 Tinha ela uma irmã, chamada Maria, e esta quedava-se assentada aos pés do Senhor a ouvir-lhe os ensinamentos.
40 Jac'a ri Marta xa man quiri' tüj xbün. Rija' c'o q'uiy ropis nbün pa racho. Roma c'a ri' ri Marta xapon riq'uin ri Jesús y xbij chin: Ajaf, ¿man natz'et tüj c'a que ri María nuyon yin ruyo'on can chuvüch ri opis? Tabij c'a chin que quiruto' ba'.
40 Marta agitava-se de um lado para outro, ocupada em muitos serviços. Então, se aproximou de Jesus e disse: Senhor, não te importas de que minha irmã tenha deixado que eu fique a servir sozinha? Ordena-lhe, pois, que venha ajudar-me.
41 Pero ri Ajaf Jesús xbij chin: Marta, rat q'uiy ri nanuc, y satznük ac'u'x roma q'uiy ri nc'atzinej que nabün.
41 Respondeu-lhe o Senhor: Marta! Marta! Andas inquieta e te preocupas com muitas coisas.
42 Pero xaxe c'a jun ri más nc'atzin y más utz, y jari' ri xucha' ri María. Y ri xucha' rija', man jun nrelesan chin.
42 Entretanto, pouco é necessário ou mesmo uma só coisa; Maria, pois, escolheu a boa parte, e esta não lhe será tirada.

Ler em outra tradução

Comparar com outra

Estude este capítulo no WhatsApp

Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Lucas 10, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.