João 6
Eastern Kaqchikel NT (CAK_EAS) vs VC
1 Y tok ye banatajnük chic c'a can ronojel re', ri Jesús y ri rachibila' xebe c'a lojc'an ruchi-ya' Galilea, lago ri rubini'an chuka' Tiberias.
1 Depois disso, atravessou Jesus o lago da Galiléia {que é o de Tiberíades.}
2 Ye juis c'a ye q'uiy vinük ri xetzekleben-e richin, roma ri vinük re' quitz'eton chic c'a ri milagros nyerubanala' quiq'uin ri yava'i', milagros ri nyek'alajrisan richin que ja vi ri Dios takayon-pe richin.
2 Seguia-o uma grande multidão, porque via os milagres que fazia em beneficio dos enfermos.
3 Ri Jesús y ri rachibila' xejote' c'a e pari' jun juyu', y rija' tz'uyul c'a chiquicojol ri rachibila'.
3 Jesus subiu a um monte e ali se sentou com seus discípulos.
4 Ri k'ij c'a ri', xa nakaj chic c'a c'o-vi ri pascua, ri nimak'ij israelita.
4 Aproximava-se a Páscoa, festa dos judeus.
5 Y tok ri Jesús xtzu'un c'a más cala', xutz'et que juis c'a ye q'uiy vinük ri ye apon-apu riq'uin. Romari' rija' xbij c'a chin ri Felipe ri jun rachibil: ¿Ape' nyekalok'o-vi-pe vüy richin nyekatzuk conojel ri vinük re'?
5 Jesus levantou os olhos sobre aquela grande multidão que vinha ter com ele e disse a Filipe: Onde compraremos pão para que todos estes tenham o que comer?
6 Quere' c'a ri xuc'utuj ri Jesús chin ri rachibil, richin nretamaj achique c'a ri nunuc, si nka-pe chuc'u'x que ri Jesús ronojel ntiquer nbün. Pero ri Jesús xa retaman chic ri nc'atzinej nbün richin nyerutzuk ri vinük ri'.
6 Falava assim para o experimentar, pois bem sabia o que havia de fazer.
7 Y ri Felipe xbij c'a chin ri Jesús: Si ta nkalok' ca'i' ciento quetzales vüy, man nyerubün tüj. Man ntel tüj apu chiquivüch, stape' (aunque) xa ba' ta oc ri nkaya' cheque.
7 Filipe respondeu-lhe: Duzentos denários de pão não lhes bastam, para que cada um receba um pedaço.
8 C'ateri' jun c'a cheque ri rachibila', ri rubini'an Andrés y ye quichak'-qui' riq'uin ri Simón Pedro, xbij:
8 Um dos seus discípulos, chamado André, irmão de Simão Pedro, disse-lhe:
9 Chere' c'o jun ala' c'o vo'o' vüy richin cebada y ca'i' tak cür ye ruc'amon-pe, ¿pero xaxe ta oc re' ri nkaya-apu chiquivüch conojel ri vinük re'? xbij ri Andrés.
9 Está aqui um menino que tem cinco pães de cevada e dois peixes... mas que é isto para tanta gente?
10 C'ateri' ri Jesús xbij c'a: Tibana' cheque la vinük que quetz'uye', xbij rija'. Y ri lugar c'a ri' jabel richin nyetz'uye', roma ri sabana rüx-rüx rubanun. Conojel c'a ri vinük quimolon-qui' chiri' xetz'uye'. Ye colope' vo'o' mil xaxe ri achi'a'.
10 Disse Jesus: Fazei-os assentar. Ora, havia naquele lugar muita relva. Sentaram-se aqueles homens em número de uns cinco mil.
11 Ri Jesús xeruli'ej c'a ri vo'o' vüy re' y xumatioxij chin ri Dios. C'ateri' xujachala-e cheque ri rachibila', y ri achibila' xbequijachala' can cheque ri vinük ri ye tz'uyul. Y ri Jesús quiri' c'a chuka' xbün riq'uin ri ca'i' cür. Ri vinük xquic'ul c'a ri jaru' vüy y cür ri xcajo'.
11 Jesus tomou os pães e rendeu graças. Em seguida, distribuiu-os às pessoas que estavam sentadas, e igualmente dos peixes lhes deu quanto queriam.
12 Y tok ye va'inük chic c'a jabel ri vinük ri', ri Jesús xbij c'a cheque ri rachibila': Timolo' c'a pe ronojel vüy y cür ri man xq'uis tüj, roma man ninjo' tüj c'a que c'o ta nyec'uje' can quiri'.
12 Estando eles saciados, disse aos discípulos: Recolhei os pedaços que sobraram, para que nada se perca.
13 Ri achibila' xbequimolo' c'a pe y xquinojsaj doce chacüch riq'uin ri man xq'uis tüj ruc'uxic, tok ye va'inük chic conojel. C'a ja na c'a ri' xmolotüj can chin ri vo'o' tak vüy banun riq'uin cebada.
13 Eles os recolheram e, dos pedaços dos cinco pães de cevada que sobraram, encheram doze cestos.
14 Y ri vinük ri', tok quitz'eton chic ka ri milagro ri xbün ri Jesús, ri nk'alajrisan que ja ri Dios ri takayon-pe richin, rije' xquibij: Ketzij vi que ja achi re' ri k'alajrisüy rutzij ri Dios ri q'uiy yan tiempo oyoben que npu'u-vi chuvüch ri ruch'ulef, xquibij.
14 À vista desse milagre de Jesus, aquela gente dizia: Este é verdadeiramente o profeta que há de vir ao mundo.
15 Ri Jesús ruyon c'a xtzolin-e pari' ri juyu', roma xunabej que ri vinük nyepu'u chuc'amic richin que nquibün qui-rey chin y rija' xa man nrajo' tüj.
15 Jesus, percebendo que queriam arrebatá-lo e fazê-lo rei, tornou a retirar-se sozinho para o monte.
16 Y ri rachibila' ri Jesús xetzolij-ka chuchi-ya', tok xquitz'et que xkak'ij-ka.
16 Chegada a tarde, os seus discípulos desceram à margem do lago.
17 Rije' xe'oc c'a e pa jun canoa y quitz'amon c'a e bey richin que nyebe c'a pa tinamit Capernaum, ri c'o c'a lojc'an chic ruchi' ri ya'. Juis chic c'a k'eku'n chiri' y ri Jesús xa man apon tüj quiq'uin.
17 Subindo a uma barca, atravessaram o lago rumo a Cafarnaum. Era já escuro, e Jesus ainda não se tinha reunido a eles.
18 Y jari' tok xbetiquer-pe jun nimalüj cakik' pari' ri ya', jun cakik' ri juis ruchuk'a'. Y romari' ri ya' juis c'a nsilon.
18 O mar, entretanto, se agitava, porque soprava um vento rijo.
19 Y tok ye biyinük chic c'a jun vo'o' o vaki' (seis) kilómetros pari' ri ya', ri rachibila' xquitz'et chanin que ja ri Jesús ri petenük chirakün pari' ya' y nyeruk'i' yan c'a. Y rije' juis c'a xquixbij-qui'.
19 Tendo eles remado uns vinte e cinco ou trinta estádios, viram Jesus que se aproximava da barca, andando sobre as águas, e ficaram atemorizados.
20 Pero ri Jesús xbij c'a cheque: Man tixbij-ivi'. Ja yin ri Jesús, xbij rija'.
20 Mas ele lhes disse: Sou eu, não temais.
21 Ri rachibila' xcac'axaj c'a que ja na vi rija' ri Jesús, c'ateri' xquiya-ka cánima y riq'uin quicot xquic'ul-apu ri Jesús chupan ri canoa. Y jari' tok xe'apon chuchi' ri ya', ri lugar ri nc'atzinej nye'apon-vi.
21 Quiseram recebê-lo na barca, mas pouco depois a barca chegou ao seu destino.
22 Pa ruca'n k'ij, ri vinük ri c'a xec'uje' na can lojc'an ruchi-ya' ri jun xkak'ij can, c'a quimolon c'a qui'. Rije' quetaman c'a que xaxe ri rachibila' ri Jesús ri xetzolin chupan ri jun oc canoa ri c'o chiri'. Y ri Jesús xa xc'uje' can.
22 No dia seguinte, a multidão que tinha ficado do outro lado do mar percebeu que Jesus não tinha subido com seus discípulos na única barca que lá estava, mas que eles tinham partido sozinhos.
23 Ri k'ij c'a ri', yec'o c'a canoas ri ye petenük pa tinamit Tiberias y xe'apon chunakaj ri ape' xquic'ux-vi quivay ri vinük ri jun k'ij can, ri vüy ri xuya' ri Ajaf Jesús cheque, tok rumatioxin chic chin ri Dios.
23 Nesse meio tempo, outras barcas chegaram de Tiberíades, perto do lugar onde tinham comido o pão, depois de o Senhor ter dado graças.
24 Y ri vinük ri', roma xquitz'et que ri Jesús xa man c'o tüj chic chiri' y ri rachibila' xa xetzolij yan, rije' chuka' xe'oc-e pa tak canoas y xebe pa Capernaum chucanoxic ri Jesús.
24 E, reparando a multidão que nem Jesus nem os seus discípulos estavam ali, entrou nas barcas e foi até Cafarnaum à sua procura.
25 Tok ri vinük re' xbequila' ri Jesús lojc'an ruchi-ya', xquibij c'a chin: ¿Jampe' xatobos chere'? xquibij.
25 Encontrando-o na outra margem do lago, perguntaram-lhe: Mestre, quando chegaste aqui?
26 Pero ri Jesús xbij c'a cheque ri vinük ri': Ketzij ninbij chive, que rix nquinicanoj xaxe roma xivil ivay viq'uin y jabel xinojsala' ipan, y man roma tüj que xe'itz'et ri milagros ri nyek'alajrisan que yin ja vi ri Dios ri takayon-pe vichin.
26 Respondeu-lhes Jesus: Em verdade, em verdade vos digo: buscais-me, não porque vistes os milagres, mas porque comestes dos pães e ficastes fartos.
27 Quixsamüj c'a, pero man richin tüj que nich'üc ri vüy ri xa nq'uis. Xa quixsamüj richin nich'üc ri vüy ri chi jumul c'o y nuya' ic'aslen ri man nq'uis tüj. Vüy ri ninya' chive yin ri xinalüx chi'icojol, roma ja yin xinrutük-pe ri Nata' Dios, richin ninbün ri samaj re', xbij.
27 Trabalhai, não pela comida que perece, mas pela que dura até a vida eterna, que o Filho do Homem vos dará. Pois nele Deus Pai imprimiu o seu sinal.
28 Y ri vinük ri' xquibij c'a chin ri Jesús: ¿Achique c'a ri nka' chuvüch ri Dios que nkabün ta?
28 Perguntaram-lhe: Que faremos para praticar as obras de Deus?
29 Y ri Jesús xbij c'a cheque: Ri nka' chuvüch ri Dios que rix nibün ta, ja ri quinitakej yin ri xintak-pe roma rija'.
29 Respondeu-lhes Jesus: A obra de Deus é esta: que creiais naquele que ele enviou.
30 Y ri vinük xquibij chin ri Jesús: ¿Achique c'a ri ncatiquer nabün? Tabana' c'a jun milagro, richin quiri' nkatz'et y ncatkanimaj.
30 Perguntaram eles: Que milagre fazes tu, para que o vejamos e creiamos em ti? Qual é a tua obra?
31 Roma ri ojer tak kaxquin-kamama' can, tok xec'o chupan ri tz'iran ruch'ulef, ja ri vüy xubini'aj maná ri xuya' ri Moisés cheque richin xquic'ux. Cachi'el vi c'a ri nbij ri rutzij ri Dios ri tz'iban can. Chiri' nbij: Vüy c'a ri petenük chila' chicaj ri xuya' cheque richin xquic'ux. Y rat ¿ncatiquer comi nabün cachi'el xbün ri Moisés?
31 Nossos pais comeram o maná no deserto, segundo o que está escrito: Deu-lhes de comer o pão vindo do céu {Sl 77,24}.
32 Y ri Jesús xbij c'a cheque: Tivac'axaj c'a jabel ri ninbij chive: Ri vüy ri xpu'u chila' chicaj, man ja tüj c'a ri Moisés ri xyo'on. Jac'a ri Nata' Dios ri nyo'on chive ri ketzij Vüy richin chila' chicaj.
32 Jesus respondeu-lhes: Em verdade, em verdade vos digo: Moisés não vos deu o pão do céu, mas o meu Pai é quem vos dá o verdadeiro pão do céu;
33 Roma ri Vüy ri richin ri Dios, ja ri Jun ri petenük chila' chicaj. Y jari' ri c'amayon-pe c'aslen cheque ri vinük, xbij cheque.
33 porque o pão de Deus é o pão que desce do céu e dá vida ao mundo.
34 Tok xcac'axaj quiri' ri vinük, xquibij c'a chin ri Jesús: Chi jumul c'a taya' ri Vüy re' cheke, xquibij.
34 Disseram-lhe: Senhor, dá-nos sempre deste pão!
35 Y ri Jesús xbij c'a cheque: Ja yin ri Vüy ri nquiyo'on c'aslen. Ri nuya' ránima viq'uin, man chic c'a nnum tüj ri ránima, roma ja yin ri nquinoc Ruvay ri nc'usan-e ruvayjül. Y chuka' ri nuya' ránima viq'uin, man nchaki'j tüj chic ruchi' ri ránima, roma ja yin ri nquinoc Ruya' ri nc'usan-e ri chakal ruchi'
35 Jesus replicou: Eu sou o pão da vida: aquele que vem a mim não terá fome, e aquele que crê em mim jamais terá sede.
36 Pero cachi'el c'a ri nubin chive, que stape' (aunque) rix xitz'et y xivac'axaj ri samaj xinbün yin iviq'uin, man c'a nquinitakej tüj.
36 Mas já vos disse: Vós me vedes e não credes...
37 Conojel c'a ri nyepu'u chinucanoxic, nyenc'ul, y man jun bey nyenvetzelaj tüj e. Roma jare' ri ye rucha'on chic ri Nata'.
37 Todo aquele que o Pai me dá virá a mim, e o que vem a mim não o lançarei fora.
38 Roma yin ri xinka-pe chila' chicaj man nusamaj tüj c'a yin ri nuc'amon-pe, man quiri' tüj. Yin xinka-pe chila' chicaj chubanic ri samaj ri rurayibül vi ri takayon-pe vichin.
38 Pois desci do céu não para fazer a minha vontade, mas a vontade daquele que me enviou.
39 Y ri samaj c'a ri ruchilaben-pe ri Nata' Dios ri takayon-pe vichin, jac'a que conojel ri ye rucha'on rija', ri nyecanon vichin yin, man ta c'a nyesatz can, y pa ruq'uisbül k'ij nyenc'asoj ta e chiquicojol ri caminaki'.
39 Ora, esta é a vontade daquele que me enviou: que eu não deixe perecer nenhum daqueles que me deu, mas que os ressuscite no último dia.
40 Ri samaj chuka' ri chilaben-pe chuve roma ri Nata', ri takayon-pe vichin, ja que conojel ri nyetz'eton ri nusamaj y nquiya' chuka' cánima viq'uin, tic'uje' c'a quic'aslen ri man nq'uis tüj, y nyenc'asoj-e chiquicojol ri caminaki' pa ruq'uisbül k'ij, xbij ri Jesús.
40 Esta é a vontade de meu Pai: que todo aquele que vê o Filho e nele crê, tenha a vida eterna; e eu o ressuscitarei no último dia.
41 Ja ri vinük israelitas ri' nyexebexot chirij ri Jesús, roma rija' xbij: Ja yin ri Vüy ri kajnük-pe chila' chicaj.
41 Murmuravam então dele os judeus, porque dissera: Eu sou o pão que desceu do céu.
42 Y nyequixebexa' c'a: ¿Man ja tüj c'a re' ri Jesús ri ruc'ajol ri José? Xa ketaman c'a quivüch ri rute-rutata'. Porque c'a cheke roj nbij-pe que rija' kajnük-pe chila' chicaj riq'uin ri Dios, nquibij.
42 E perguntavam: Porventura não é ele Jesus, o filho de José, cujo pai e mãe conhecemos? Como, pois, diz ele: Desci do céu?
43 Pero ri Jesús xbij c'a cheque: Man quixxebexot-pe chuvij yin.
43 Respondeu-lhes Jesus: Não murmureis entre vós.
44 Roma ri nyetaken vichin, xa ja ri samajnük chic ri Nata' Dios pa tak cánima, ri Nata' Dios ri takayon-pe vichin. Y yin ninbün c'a cheque ri nyetaken vichin que nyec'astüj-e chiquicojol ri caminaki' pa ruq'uisbül k'ij.
44 Ninguém pode vir a mim se o Pai, que me enviou, não o atrair; e eu hei de ressuscitá-lo no último dia.
45 Y tz'iban c'a chuka' coma ri achi'a' ri xek'alajrisan ri rutzij ri Dios ojer can, que conojel c'o c'a ri nc'ut chiquivüch roma ri Dios, quiri' ri nbij. Y ri achique c'a ri nrac'axaj ri rutzij ri Nata' Dios y nretamaj, npu'u c'a chinucanoxic.
45 Está escrito nos profetas: Todos serão ensinados por Deus {Is 54,13}. Assim, todo aquele que ouviu o Pai e foi por ele instruído vem a mim.
46 Pero yin man ninbij tüj c'a que c'o ta jun vinük ri tz'eteyon richin ri Dios, man quiri' tüj. Xaxe yin ri yin petenük chila' chicaj riq'uin rija' ri yin tz'eteyon ruvüch ri Dios.
46 Não que alguém tenha visto o Pai, pois só aquele que vem de Deus, esse é que viu o Pai.
47 Tivac'axaj na pe' jabel ri ninbij chive: Ri ntaken c'a vichin, c'o na vi ruc'aslen ri man nq'uis tüj.
47 Em verdade, em verdade vos digo: quem crê em mim tem a vida eterna.
48 Ri Vüy ri nyo'on na vi c'aslen, ja yin.
48 Eu sou o pão da vida.
49 Roma ri vüy ri xubini'aj maná, ri xc'ux coma ri ojer tak ixquin-imama' can ri xec'o pa tz'iran ruch'ulef, man xtiquer tüj xbün cheque que xc'uje' ta quic'aslen richin chi jumul.
49 Vossos pais, no deserto, comeram o maná e morreram.
50 Jac'a ri ketzij Vüy ri kajnük-pe chila' chicaj nbün cheque ri nyec'uxun richin que man nye'apon tüj chupan ri camic richin chi jumul.
50 Este é o pão que desceu do céu, para que não morra todo aquele que dele comer.
51 Ja yin c'a ri Vüy ri c'o ruc'aslen, ri xka-pe chila' chicaj. Ri nquic'ux c'a ri Vüy re', nyec'ase' richin chi jumul. Ri Vüy c'a ri ninya' yin cheque ja ri nuch'acul. Napon-vi c'a pa camic richin que nuc'ün-pe c'aslen cheque ri vinük ri yec'o chuvüch ri ruch'ulef.
51 Eu sou o pão vivo que desceu do céu. Quem comer deste pão viverá eternamente. E o pão, que eu hei de dar, é a minha carne para a salvação do mundo.
52 Y ri vinük israelitas re', tok xcac'axaj ri xbij ri Jesús, xquic'utula' c'a chiquivüch ka rije': ¿Achique c'a rubanic ri' que rija' nuya' ri ruch'acul cheke richin nkac'ux? nquibij c'a. Xa xejalajo' c'a roma man junan tüj quinojibül.
52 A essas palavras, os judeus começaram a discutir, dizendo: Como pode este homem dar-nos de comer a sua carne?
53 Y ri Jesús xbij c'a cheque: Ketzij vi, que si xa man nic'ux tüj ri nuch'acul y man nitij tüj chuka' ri nuquiq'uel yin ri xinalüx chi'icojol, ri c'aslen richin chi jumul can man ntoc tüj ivichin.
53 Então Jesus lhes disse: Em verdade, em verdade vos digo: se não comerdes a carne do Filho do Homem, e não beberdes o seu sangue, não tereis a vida em vós mesmos.
54 Ri nquic'ux c'a ri nuch'acul yin y nquitij chuka' ri nuquiq'uel, c'o-vi c'a ri quic'aslen richin chi jumul. Y yin ninbün c'a cheque que nyec'astüj-e chiquicojol ri caminaki', pa ruq'uisbül k'ij.
54 Quem come a minha carne e bebe o meu sangue tem a vida eterna; e eu o ressuscitarei no último dia.
55 Roma ri nuch'acul yin jari' ri ketzij Vüy y ri nuquiq'uel jari' ri ketzij Ya', ri nquic'ün-pe c'aslen.
55 Pois a minha carne é verdadeiramente uma comida e o meu sangue, verdadeiramente uma bebida.
56 Ri nquic'ux c'a ri nuch'acul yin y nquitij chuka' ri nuquiq'uel, xa jun c'a ri nkabün quiq'uin. Rije' nyec'uje' viq'uin yin y yin quiq'uin rije'.
56 Quem come a minha carne e bebe o meu sangue permanece em mim e eu nele.
57 Roma ja ri Nata' ri takayon-pe vichin y rija' c'o-vi ri c'aslen riq'uin, yin chuka' c'o ri c'aslen ri' viq'uin. Y quiri' c'a chuka' ri yinquic'ul yin, nyec'ase-vi voma yin.
57 Assim como o Pai que me enviou vive, e eu vivo pelo Pai, assim também aquele que comer a minha carne viverá por mim.
58 Ri ketzij Vüy c'a, ri kajnük-pe chila' chicaj, ri Vüy ri' man junan tüj riq'uin ri vüy ri rubini'an maná ri xquic'ux ri ojer tak ixquin-imama' can, roma ri vüy ri xquic'ux rije' man xtiquer tüj xbün cheque que xc'uje' ta quic'aslen richin chi jumul. Jac'a ri nquic'ux ri ketzij Vüy ri kajnük-pe chila' chicaj nc'uje' quic'aslen ri richin chi jumul.
58 Este é o pão que desceu do céu. Não como o maná que vossos pais comeram e morreram. Quem come deste pão viverá eternamente.
59 Jare' ri xbij ri Jesús cheque ri vinük israelitas ri quimolon-qui' chupan ri jay ape' ntzijos-vi ri rutzij ri Dios, chiri' pa tinamit Capernaum.
59 Tal foi o ensinamento de Jesus na sinagoga de Cafarnaum.
60 Entonces tok ri nyetzekleben richin ri Jesús cac'axan chic ka ri xbij, ye q'uiy c'a cheque rije' ri xquibij: Juis c'ayuf ri xbij. Man k'alüj tüj si yec'o ri nyetaken.
60 Muitos dos seus discípulos, ouvindo-o, disseram: Isto é muito duro! Quem o pode admitir?
61 Entonces tok ri Jesús xutz'et ri nquinuc pa tak cánima ye q'uiy cheque ri nyetzekleben richin, rija' xbij c'a cheque: ¿Achique roma tok rix ninuc que c'ayuf richin xtinimüx ri xinbij?
61 Sabendo Jesus que os discípulos murmuravam por isso, perguntou-lhes: Isso vos escandaliza?
62 Si ta nquinitz'et yin ri xinalüx chi'icojol que nquitzolij chila' riq'uin ri Dios ri ape' yin petenük-vi, ¿man ta comi nquinitakej?
62 Que será, quando virdes subir o Filho do Homem para onde ele estava antes?...
63 Ri ruc'aslen ri ich'acul, ja ri ru-espíritu ri nyo'on. Ri ich'acul xa man jun rakalen. Y ri Espíritu ri nyo'on ri ketzij ic'aslen, ja ri tzij ri ye nubin chic ka chive ri nyo'on.
63 O espírito é que vivifica, a carne de nada serve. As palavras que vos tenho dito são espírito e vida.
64 Pero ye q'uiy na c'a chive rix ri man nurayij tüj cánima yinquitakej, xbij ri Jesús. Roma rija' pa nabey c'a retaman chic pe achique vinük ri man nyetaken tüj, y ri achique nc'ayin-e richin.
64 Mas há alguns entre vós que não crêem... Pois desde o princípio Jesus sabia quais eram os que não criam e quem o havia de trair.
65 Y ri Jesús xbij c'a: Roma yec'o c'a chive rix ri man nurayij tüj cánima yinquitakej, romari' tok yin nubin c'a chive que ja ri vinük ri ye cha'on roma ri Nata' Dios, jari' ri nyepu'u c'a viq'uin yin chinucanoxic, xbij.
65 Ele prosseguiu: Por isso vos disse: Ninguém pode vir a mim, se por meu Pai não lho for concedido.
66 Roma c'a ri xbij ri Jesús, juis c'a ye q'uiy cheque ri nyetzekleben richin, man xquitzeklebej tüj chic. Xa xetzolij c'a can.
66 Desde então, muitos dos seus discípulos se retiraram e já não andavam com ele.
67 Y ri Jesús xbij c'a cheque ri doce rachibila': ¿Rix chuka' nijo' nyixbe can?
67 Então Jesus perguntou aos Doze: Quereis vós também retirar-vos?
68 Y ri Simón Pedro xbij c'a chin ri Jesús: Ajaf, man jun chic cachi'el rat, richin nkatzeklebej tüj, roma ri atzij rat nuya' c'aslen ri man nq'uis tüj.
68 Respondeu-lhe Simão Pedro: Senhor, a quem iríamos nós? Tu tens as palavras da vida eterna.
69 Roj kayo'on kánima aviq'uin y ketaman que ja rat ri Cristo, ri Ruc'ajol ri c'aslic Dios.
69 E nós cremos e sabemos que tu és o Santo de Deus!
70 Y ri Jesús xbij c'a: Stape' (Aunque) ja yin ri xincha'on ivichin rix doce, c'o c'a jun ri itzel-vinük xc'ulun chi'icojol, xbij.
70 Jesus acrescentou: Não vos escolhi eu todos os doze? Contudo, um de vós é um demônio!...
71 Tok ri Jesús xuya' retal c'a ri jun ri itzel-vinük xel, pari' c'a ri Judas Iscariote xch'o-vi, ri Judas ri ruc'ajol ri jun achi rubini'an Simón. Ri Jesús xuya' retal c'a ri jun ri', roma jari' ri nc'ayin-e richin ri Jesús. Y rija' jun c'a cheque ri doce rachibila'.
71 Ele se referia a Judas, filho de Simão Iscariotes, porque era quem o havia de entregar não obstante ser um dos Doze.
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar João 6, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.