João 19

Eastern Kaqchikel NT (CAK_EAS) vs NTLH

Sair da comparação
NTLH Nova Tradução na Linguagem de Hoje 2000
1 Y roma c'a ri' ri Pilato, ri gobernador, xutük ri Jesús richin nch'ay.
1 Aí Pilatos mandou chicotear Jesus.
2 Ja ri soldados xquipach'uj jun k'ayis ri juis ruq'uixal. Cachi'el jun corona xquibün chin, y c'ateri' xquiya' pa rujolon ri Jesús. C'ateri' xquiya' chuka' jun tziük morado chirij ri Jesús, cachi'el vi ri nyequicusala' ri reyes.
2 Depois os soldados fizeram uma coroa de ramos cheios de espinhos, e a puseram na cabeça dele, e o vestiram com uma capa vermelha.
3 Y c'ateri' ri soldados ri' nquibila' c'a apu chuvüch ri Jesús: ¡Caquicot c'a juis, rat ri qui-Rey ri israelitas! nquibij. Y nquiyala' c'a chuka' paj k'a' chin.
3 Chegavam perto dele e diziam: — Viva o rei dos judeus! E davam bofetadas nele.
4 Jari' tok ri Pilato xel chic pe jun bey pa ru-palacio richin xch'o chiquivüch ri vinük, y rija' xbij c'a cheque: Titz'eta', ja achi re' ninvelesaj-pe chivüch, richin tivetamaj que rija' xa man jun ch'a'oj ninvil chirij, xbij.
4 Aí Pilatos saiu outra vez e disse para a multidão: — Escutem! Vou trazer o homem aqui para que vocês saibam que não encontro nenhum motivo para condená-lo!
5 Y tok ri Jesús xbe'el c'a pe, c'a rucusan na c'a ri cachi'el corona ri banun riq'uin ri jun k'ayis juis ruq'uixal, y ri tziük ri morado ntzu'un. Y jari' tok ri Pilato xbij c'a: Jare' ri achi, xbij.
5 Então Jesus saiu com a coroa de espinhos na cabeça e vestido com a capa vermelha. — Vejam! Aqui está o homem! — disse Pilatos.
6 Xe c'a xquitz'et ri Jesús, ri más nimalüj tak sacerdotes y ri ye quichajinela' riq'uin c'a ronojel cuchuk'a' xech'o y xquibij: ¡Tataka' rucamsasic chuvüch cruz! ¡Tataka' rucamsasic chuvüch cruz! xquibij. Y jari' tok ri Pilato xbij cheque: Yin man jun ch'a'oj ninvil chirij, richin quiri' nintük tüj rucamsasic chuvüch cruz. Y si rix ninuc que c'o juicio pan ik'a' richin nitük rucamsasic chuvüch cruz, tic'ama' c'a e, xbij rija'.
6 Quando os chefes dos sacerdotes e os guardas do Templo viram Jesus, começaram a gritar: — Crucifica! Crucifica! — Vocês que o levem e o crucifiquem! Eu não encontro nenhum motivo para condenar este homem! — repetiu Pilatos.
7 Pero ri achi'a' ri c'o quik'ij chiquicojol ri israelitas, xquibij c'a apu chin ri gobernador: Rija' nbij que Ruc'ajol ri Dios, y romari' nc'atzinej tiyo'ox ri camic pari', roma quiri' nbij ri ka-ley, xquibij.
7 A multidão respondeu: — Nós temos uma
8 Ri Pilato c'o-vi chic xbiri' riq'uin, y tok xrac'axaj ri xquibij ri vinük, que ri Jesús nbij que Ruc'ajol ri Dios, xpu'u c'a más xbiri' chin.
8 Quando Pilatos ouviu isso, ficou com mais medo ainda.
9 C'ateri' rija' xoc chic c'a apu pa ru-palacio y xuc'utuj chin ri Jesús: ¿Ape' c'a capu'u-vi rat? xbij chin. Y ri Jesús man jun c'a tzij xbij chin.
9 Entrou outra vez no palácio e perguntou a Jesus: — De onde você é? Mas Jesus não respondeu nada.
10 Jari' tok ri Pilato xbij chin ri Jesús: ¿Achique c'a roma tok man jun tzij nabij-pe chuve? Yin, c'o c'a ri xinc'utuj chave. ¿Man avetaman tüj c'a que yin c'o autoridad pa nuk'a' richin ncacamsüs chuvüch cruz y richin ncatincol chuvüch chuka'? xbij.
10 Então Pilatos disse: — Você não quer falar comigo? Lembre que eu tenho autoridade tanto para soltá-lo como para mandar crucificá-lo.
11 Y ri Jesús xbij: Man jun tüj a-autoridad pa nuvi', si ta man roma ri Dios ri c'o chila' chicaj. Roma c'a ja rija' yo'on-pe autoridad pan ak'a', romari' c'o ak'a' chuve. Y si nquinatük pa camic, c'o c'a amac, pero ri más nim rumac ja ri xinjachon pan ak'a', xbij ri Jesús.
11 Jesus respondeu:
12 Jari' tok ri Pilato, ri gobernador xutij ruk'ij richin nucol ta e. Pero ri vinük israelitas xech'o c'a riq'uin ronojel cuchuk'a', y xquibij c'a: Si nacol-e, man c'a junan tüj chic avüch riq'uin ri rey César. Roma achique na c'a ri nbin que rija' jun rey, nretzelaj c'a ri rey César ri', xquibij.
12 Depois disso Pilatos quis soltar Jesus. Mas a multidão gritou: — Se o senhor soltar esse homem, não é amigo do Imperador! Pois quem diz que é rei é inimigo do Imperador!
13 Tok ri Pilato xrac'axaj c'a ri tzij ri xquibij ri vinük chin, xuxbij-ri'. Y c'ateri' rija' xbij que telesüs-pe ri Jesús. Y ri Pilato xbetz'uye-pe ape' nbün juzgar, ri jay ri nbix Empedrado chin, y pa kach'abül roj israelitas nbix Gabata chin.
13 Quando Pilatos ouviu isso, trouxe Jesus para fora e sentou-se no tribunal, no lugar chamado “Calçada de Pedra”. (Em hebraico o nome desse lugar é “Gabatá”.)
14 Ri k'ij ri', jari' tok ntiquer c'a ri jun kanimak'ij roj israelitas, jun nimak'ij rubini'an pascua, y romari' tok conojel vinük nquibanala' chic ruc'ojlen ronojel ri nc'atzin cheque. Y pa nic'aj-k'ij la'ük chin ri k'ij ri' tok ri Pilato xbij cheque ri vinük ri ye apon chiri': Ja i-Rey re', xbij cheque.
14 Era quase meio-dia da véspera da Páscoa . Pilatos disse para a multidão: — Aqui está o rei de vocês!
15 Pero ri vinük ri quimolon-apu-qui', riq'uin c'a cuchuk'a' xech'o-apu y xquibij: ¡Ticamsüs! ¡Ticamsüs! ¡Ticamsüs chuvüch cruz! xquibij-apu. Y ri Pilato xbij c'a cheque: ¿Ja ri i-Rey ri nijo' que nintük rucamsasic chuvüch cruz? Pero ri achi'a' más nimalüj tak sacerdotes xa xquibij c'a apu: Xaxe ri César ri ka-rey roj, xquibij.
15 Mas eles gritaram: — Mata! Mata! Crucifica! Então Pilatos perguntou: — Querem que eu crucifique o rei de vocês? Mas os chefes dos sacerdotes responderam: — O nosso único rei é o Imperador!
16 Y jari' tok ri Pilato xbün c'a ri nquic'utuj ri vinük chin. Xujüch c'a e ri Jesús pa quik'a' ri nyecamsan richin chuvüch cruz, y rije' xquic'uaj-e.
16 Então Pilatos entregou Jesus aos soldados para ser crucificado, e eles o levaram.
17 Y ri Jesús ruc'uan c'a e ri ru-cruz. Rija' rutz'amon c'a e bey, roma jari' uc'uan-e richin nyecamsüs chuvüch cruz, pari' ri jun juyu' rubini'an Calavera. Ri vinük israelitas Gólgota nquibij chin ri juyu' ri'.
17 Jesus saiu carregando ele mesmo a cruz para o lugar chamado Calvário . (Em hebraico o nome desse lugar é “Gólgota”.)
18 Tok xe'apon c'a e chiri' pari' ri juyu', xquibajij c'a ri Jesús chuvüch ri cruz. Y chupan c'a ri hora ri', quiri' c'a chuka' xban cheque ye ca'i' chic achi'a'. Y pa quinic'ajal ri ye ca'i' achi'a' ri ye bajin chuvüch ri qui-cruz, chiri' c'a xc'uje-vi ri cruz ri ape' bajin-vi ri Jesús.
18 Ali os soldados pregaram Jesus na cruz. E crucificaram também outros dois homens, um de cada lado dele. Pilatos mandou escrever um letreiro e colocá-lo na parte de cima da cruz. Nesse letreiro estava escrito em hebraico, latim e grego : “Jesus de Nazaré, Rei dos Judeus”. Muitas pessoas leram o letreiro porque o lugar em que Jesus foi crucificado ficava perto da cidade.
19 Y ri Pilato ri gobernador, c'o c'a jun tzij ri xutz'ibaj-e chuvüch jun tz'alün y jari' ri xc'uje' pari' ri ru-cruz ri Jesús. Ri tzij c'a ri c'o-e chuvüch ri tz'alün nbij c'a: Jesús aj-Nazaret, qui-Rey ri israelitas, nbij.
19 — ausente —
20 Ri tzij ri', conojel c'a ri vinük nyetz'eton can, roma ri lugar ri xbajix-vi ri Jesús chuvüch ri cruz, xa nakaj c'a c'o-vi chin ri tinamit Jerusalén. Y ri tzij ri', pan oxi' c'a ch'abül ri tz'iban-vi-e. Tz'iban c'a pa kach'abül roj israelitas, pa quich'abül ri aj-Grecia y pa quich'abül chuka' ri vinük aj-Roma.
20 — ausente —
21 Jac'a ri más nimalüj tak sacerdotes chiquicojol ri israelitas xbequich'ojij chin ri Pilato: Man ta xatz'ibaj ri tzij nbij: Qui-Rey ri israelitas, roma xa man quiri' tüj. Xa ja rija' ri xbin. Romari' tajala' c'a rubanic y tatz'ibaj: Ja yin nquibin que yin qui-Rey ri israelitas, xquibij.
21 Então os chefes dos sacerdotes disseram a Pilatos: — Não escreva: “Rei dos Judeus”; escreva: “Este homem disse: Eu sou o Rei dos Judeus”.
22 Pero ri Pilato xbij c'a cheque ri más nimalüj tak sacerdotes ri': Ri xintz'ibaj yan, tz'iban chic c'a ri'. Man nc'atzin tüj c'a que ninjül rubixic, xbij cheque.
22 — O que escrevi escrevi! — respondeu Pilatos.
23 Ja ri soldados xebajin richin ri Jesús chuvüch ri cruz. Y tok ri soldados re' ye c'achojnük chic can riq'uin ri', xebequic'ama' c'a pe ri rutziek ri Jesús, tziük ri ye quelesan can chirij. Ri tziük c'a re' xquijüch chiquivüch rije'. Caji' c'a xquibün chin, roma ye caji' rije'. Xa ja ri jun tziük ri nbix túnica chin, manak rut'isbal. Pa ruquemic xa jun rubanic.
23 Depois que os soldados crucificaram Jesus, pegaram as roupas dele e dividiram em quatro partes, uma para cada um. Mas a túnica era sem costura, toda tecida numa só peça de alto a baixo.
24 Romari' tok rije' xquibila' c'a chiquivüch: Man tikarütz ri jun tziük re'. Xa tikaya' pan atz'anin, richin quiri' xa jun ri nuc'uan-e, xquibij rije'. Ri xbanatüj c'a riq'uin ri rutziek ri Jesús, tz'iban-vi can chupan rutzij ri Dios. Roma chupan c'a ri rutzij ri Dios, nbij c'a: Xequijachala' ri nutziek chiquivüch y chuka' xquiya' pan atz'anin. Y quiri' vi xquibün ri soldados. Xbanatüj na vi cachi'el ri tz'iban can.
24 Por isso os soldados disseram uns aos outros: — Não vamos rasgar a túnica. Vamos tirar a sorte para ver quem fica com ela. Isso aconteceu para que se cumprisse o que as “Repartiram entre si as minhas roupas e fizeram E foi isso o que os soldados fizeram.
25 Chiri' chuxe' apu ri cruz ri bajin-vi ri Jesús c'o c'a apu ri María ri rute' y jun chuka' ruch'ak rute'. Ri María ri rixjayil ri achi rubini'an Cleofas y ri María Magdalena yec'o chuka' apu.
25 Perto da cruz de Jesus estavam a sua mãe, e a irmã dela, e Maria, a esposa de Clopas, e também Maria Madalena.
26 Y tok ri Jesús xutz'et c'a pe ri rute' y ri rachibil ri juis nrajo', xbij c'a chin ri rute': Ja la' jun vachibil yin. Vocomi ntoc aval rat pa nuq'uexel yin, xbij.
26 Quando Jesus viu a sua mãe e perto dela o discípulo que ele amava, disse a ela:
27 C'ateri' xbij c'a chuka' chin ri rachibil: Ja la' nte'. Vocomi ntoc ate' rat, xbij chin. Y ri achibil xutakej-vi, roma c'ateri' tok xuc'ul ri María pa racho y xbün chin cachi'el rute'.
27 Em seguida disse a ele: E esse discípulo levou a mãe de Jesus para morar dali em diante na casa dele.
28 Y roma ri Jesús retaman chic c'a que ronojel xtzakon yan y nc'atzinej na vi que nbanatüj ronojel ri tz'iban can chupan ri rutzij ri Dios, roma c'a ri' xbij: Nchaki'j nuchi', xbij.
28 Agora Jesus sabia que tudo estava completado. Então, para que se cumprisse o que dizem as Escrituras Sagradas , disse:
29 Y chiri', c'o-apu jun c'ojlibül ri c'o-e jun ch'amilüj ruya'al-uva chupan. Nojnük c'a ri c'ojlibül. Y ri soldados chupan ri' xquimuba-e jun cachi'el bo'j ri nbix esponja chin, xquiya-e chutza'n jun vit che' rubini'an hisopo, y c'ateri' xquiya' chin richin nutz'ub.
29 Havia ali uma vasilha cheia de vinho comum. Molharam no vinho uma esponja, puseram a esponja num bastão de hissopo e a encostaram na boca de Jesus.
30 Y tok ri Jesús rutz'ubun chic c'a can ri ch'amilüj ruya'al-uva, rija' xbij c'a: Xtzakon c'a ronojel, xbij. Y jari' tok xujüch ri ránima, roma jari' tok xulucuba-pe ri rujolon y man xsilon tüj chic.
30 Quando ele tomou o vinho, disse: Então baixou a cabeça e morreu.
31 Ri k'ij ri', conojel vinük israelitas nquibanala' chic ruc'ojlen ronojel, roma ntiquer yan ri jun nimalüj k'ij. Y romari' tok ri achi'a' ri c'o quik'ij xebe riq'uin ri Pilato y xbequic'utuj chin richin que tik'ajlox ri cakün ri yec'o chuvüch cruz, richin quiri' nye'elesüs c'a e. Roma man c'uluman tüj c'a que ri achi'a' ri' nyec'uje' ta can chuvüch ri qui-cruz chupan ri nimalüj k'ij, roma pascua vi y chuka' k'ij richin uxlanen.
31 Então os líderes judeus pediram a Pilatos que mandasse quebrar as pernas dos que tinham sido crucificados e mandasse tirá-los das cruzes. Pediram isso porque era sexta-feira e não queriam que, no sábado, os corpos ainda estivessem nas cruzes. E aquele sábado era especialmente santo.
32 Y ri soldados xe'apon-vi c'a quiq'uin ri yec'o chuvüch ri qui-cruz. Xepu'u rije' xquik'üj c'a rakün ri nabey y ja chuka' xquibün riq'uin ri jun chic. Xquik'üj c'a cakün chin ca'i'.
32 Os soldados foram e quebraram as pernas do primeiro homem que tinha sido crucificado com Jesus e depois quebraram as pernas do outro.
33 Ja tok xe'apon riq'uin ri Jesús, xa man xquik'üj tüj chic ri rakün, roma xquitz'et que xa camnük chic.
33 Mas, quando chegaram perto de Jesus, viram que ele já estava morto e não quebraram as suas pernas.
34 Stape' (Aunque) xquitz'et que ri Jesús camnük chic, jun c'a cheque ri soldados xuju' ri rutza'n ri ru-lanza pa ruc'alc'a'x ri Jesús, y jari' tok xbe'el-pe quic' y ya'.
34 Porém um dos soldados furou o lado de Jesus com uma lança. No mesmo instante saiu sangue e água.
35 Y ri xtz'eton que quiri' xbanatüj, nuk'alajrisaj c'a, y ri nuk'alajrisaj rija' ketzij vi. Ri rutz'eton y retaman, ketzij vi ri nutzijoj chupan ri vuj re', richin que ivonojel ta rix xtinimaj chuka'.
35 Quem viu isso contou o que aconteceu para que vocês também creiam. O que ele disse é verdade, e ele sabe que fala a verdade.
36 Roma ri xbanatüj, xbanatüj richin quiri' ketzij nc'ulun ri nbij chupan ri rutzij ri Dios. Roma ri tz'iban can, nbij: Man jun c'a rubakil rija' ri nquik'üj tüj.
36 Isso aconteceu para que se cumprisse o que as Escrituras Sagradas dizem: “Nenhum dos seus ossos será quebrado.”
37 Y chupan ri rutzij ri Dios, c'o chic c'a jun ri tz'iban can pari' ri Jesús, y nbij c'a: Nquitz'et-vi c'a ri Jun ri xsocotüj pa quik'a', ri Jun ri uc'uayon ri socotajic banun riq'uin jun camsabül ri c'o rutza'n.
37 E em outro lugar as Escrituras Sagradas dizem: “Eles olharão para aquele a quem atravessaram com a lança.”
38 C'ateri' c'o c'a jun achi rubini'an José ri npu'u pa tinamit Arimatea, y stape' (aunque) man jun bey xuk'alajrisaj-ri' que jun tzeklebey richin ri Jesús, quiri' vi. Rija' man c'a ruk'alajrisan tüj ri' que rutaken, coma ri ch'aka chic achi'a' ri c'o quik'ij chiquicojol ri israelitas. Y ja rija' ri xapon riq'uin ri Pilato ri gobernador, richin que xberuc'utuj favor chin richin tuya' ri ruch'acul ri Jesús chin richin numuk. Y ri Pilato xuya' k'ij chin. Xpu'u c'a ri José, xberukasaj-pe ri ruch'acul ri Jesús y xuc'uaj-e.
38 Depois disso, José, da cidade de Arimateia, pediu licença a Pilatos para levar o corpo de Jesus. (José era seguidor de Jesus, mas em segredo porque tinha medo dos líderes judeus.) Pilatos deu licença, e José foi e retirou o corpo de Jesus.
39 Y chuka' ri jun achi rubini'an Nicodemo, ri achi ri xapon riq'uin ri Jesús pa jun ak'a', xapon c'a chupan ri hora ri', ruc'uan-apu mirra xolon jun banun chin ch'aka chic quivüch jubulüj tak ak'on. Ruc'uan c'a apu jun quintal laük ri jubulüj ak'on ri'.
39 Nicodemos, aquele que tinha ido falar com Jesus à noite, foi com José, levando uns trinta e cinco quilos de uma mistura de aloés e mirra .
40 Xepu'u c'a ri José y ri Nicodemo, xquipis ri ruch'acul ri Jesús pa tak c'ul ri c'o ri jubulüj ak'on ri' chirij. Rije' quiri' c'a xquibün riq'uin ri ruch'acul ri Jesús, roma ri vinük israelitas quiri' vi nquibün quiq'uin ri quicaminaki'.
40 Os dois homens pegaram o corpo de Jesus e o enrolaram em lençóis nos quais haviam espalhado essa mistura. Era assim que os judeus preparavam os corpos dos mortos para serem sepultados.
41 Pari' c'a ri juyu' ape' xbajix-vi ri Jesús chuvüch ri cruz, chunakaj apu, c'o c'a jun ulef ticon ruvüch. Y chiri' c'o c'a jun jul c'oton richin camnük y man ucusan tüj. Man jun c'a camnük ri yo'on tüj chupan ri jul ri'.
41 No lugar onde Jesus tinha sido crucificado havia um jardim com um túmulo novo onde ninguém ainda tinha sido colocado.
42 Y chiri' chupan c'a ri jul ri' xquiya-vi ri ruch'acul ri Jesús, roma xkak'ij yan chiquivüch y ri jul ri' nakaj c'o-vi. Y ri quinimak'ij ri israelitas, ri nimalüj k'ij, ntz'ucutüj yan.
42 Puseram ali o corpo de Jesus porque o túmulo ficava perto e também porque o sábado dos judeus ia começar logo .

Ler em outra tradução

Comparar com outra

Estude este capítulo no WhatsApp

Peça à IA da Bíblia Fala para explicar João 19, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.