João 18
Eastern Kaqchikel NT (CAK_EAS) vs VC
1 Y tok ri Jesús rubin chic c'a ronojel re', rija' ye rachibilan ri rachibila' xe'el-pe. C'ateri' xebe c'a lojc'an ruchi' ri rakün-jul rubini'an Cedrón, pa jun ulef, y chiri' c'a xoc-apu ri Jesús ye rachibilan ri rachibila'.
1 Depois dessas palavras, Jesus saiu com os seus discípulos para além da torrente de Cedron, onde havia um jardim, no qual entrou com os seus discípulos.
2 Ri Judas ri njachon richin ri Jesús, retaman c'a chuka' ri ulef ape' xe'apon-vi ri Jesús y ri rachibila', roma ri Jesús q'uiy mul ye ruc'uan ri rachibila' chiri'.
2 Judas, o traidor, conhecia também aquele lugar, porque Jesus ia freqüentemente para lá com os seus discípulos.
3 Romari' ri Judas chupan c'a ri lugar ri' xeruc'uaj jun mucaj soldados y jun mucaj chajinela' ri xequiya-e ri más nimalüj tak sacerdotes y ri achi'a' fariseos. Ri soldados y ri chajinela' quic'ualon c'a k'ak' richin sük y chuka' quic'ualon ronojel camsabül ri nyec'atzin richin oyoval.
3 Tomou então Judas a coorte e os guardas de serviço dos pontífices e dos fariseus, e chegaram ali com lanternas, tochas e armas.
4 Y ri Jesús retaman c'a achique ri petenük chirij y achique ri nuc'ulachij. Romari' tok xbe c'a chiquic'ulic ri ye petenük tz'amoy richin y xuc'utuj c'a cheque: ¿Achique c'a ri nicanoj? xbij cheque.
4 Como Jesus soubesse tudo o que havia de lhe acontecer, adiantou-se e perguntou-lhes: A quem buscais?
5 Rije' xquibij c'a: Roj ja ri Jesús aj-Nazaret ri nkacanoj, xquibij. Y ri Jesús jari' tok xbij cheque: Ja yin ri', xbij. Y ri Judas ri njachon-e richin ri Jesús, c'o c'a chuka' apu quiq'uin ri vinük ri'.
5 Responderam: A Jesus de Nazaré. Sou eu, disse-lhes. {Também Judas, o traidor, estava com eles.}
6 Y ja tok ri Jesús xbij cheque: Ja yin ri'. Jari' c'a tok ri vinük ri' xetzolij chiquij, y xetzak pan ulef.
6 Quando lhes disse Sou eu, recuaram e caíram por terra.
7 Jari' tok ri Jesús xuc'utuj chic cheque jun bey: ¿Achique c'a ri nicanoj? xbij. Y ri vinük ri' xquibij chic c'a: Roj ja ri Jesús aj-Nazaret nkacanoj, xquibij.
7 Perguntou-lhes ele, pela segunda vez: A quem buscais? Disseram: A Jesus de Nazaré.
8 Y ri Jesús xbij c'a cheque: Xivac'axaj yan c'a que xinbij chive que ja yin ri'. Y si ja yin ri nquinicanoj, tiya' c'a k'ij cheque ri ca'i-oxi' ri ye vachibilan que quebe na, xbij.
8 Replicou Jesus: Já vos disse que sou eu. Se é, pois, a mim que buscais, deixai ir estes.
9 Ri Jesús quiri' c'a ri xbij, richin quiri' nbanatüj na c'a cachi'el ri rubin. Rija' rubin-vi c'a: Nata' Dios, cheque c'a ri achi'a' ri xe'aya' chuve, man jun chic c'a ri xsatz ta cheque.
9 Assim se cumpriu a palavra que disse: Dos que me deste não perdi nenhum {Jo 17,12}.
10 Pero ri Simón Pedro ruc'uan c'a rumachet, y jari' ri xrelesaj richin que xuya' chin ri jun rusamajel ri nimalüj sacerdote. Ri Simón Pedro xuchoy c'a jun ruxiquin ri achi rubini'an Malco. Ri ruxiquin ri xuchoy ja ri c'o pa rajquik'a' (ru-derecha).
10 Simão Pedro, que tinha uma espada, puxou dela e feriu o servo do sumo sacerdote, decepando-lhe a orelha direita. {O servo chamava-se Malco.}
11 Pero ri Jesús xbij chin ri Simón Pedro: Tayaca-ka la amachet. ¿Rat nanuc que riq'uin la xabün, yin nquicolotüj chuvüch ri pokonül ri rubin-pe ri Nata' que nc'atzinej ninc'usaj? xbix.
11 Mas Jesus disse a Pedro: Enfia a tua espada na bainha! Não hei de beber eu o cálice que o Pai me deu?
12 Y jari' tok xepu'u ri jun mucaj soldados y ri uc'uey quichin, y ri jun mucaj chajinela' ri ye quiyo'on-pe ri achi'a' ri c'o quik'ij chiquicojol ri israelitas, xquitz'om c'a e ri Jesús y xquixim-e.
12 Então a coorte, o tribuno e os guardas dos judeus prenderam Jesus e o ataram.
13 Nabey c'a xquic'uaj-e ri Jesús c'a chuvüch ri jun achi rubini'an Anás, roma ri Anás re' rujinan c'a ri Caifás. Y ri tiempo ri' ja ri Caifás ri nimalüj sacerdote.
13 Conduziram-no primeiro a Anás, por ser sogro de Caifás, que era o sumo sacerdote daquele ano.
14 Y ja ri Caifás biyon cheque ri achi'a' ri c'o-vi quik'ij chiquicojol ri israelitas, que más utz que xaxe jun ri ncom pa quiq'uexel conojel vinük y mani que conojel nyecom xaxe roma ri jun ri'.
14 Caifás fora quem dera aos judeus o conselho: Convém que um só homem morra em lugar do povo.
15 Ri Simón Pedro rachibilan jun chic achibil, ye tzeketül c'a e chiquij ri ye tz'amayon-e richin ri Jesús, roma ja ri Jesús ri quitzekleben-e ye benük. Ri jun chic achibil etaman c'a ruvüch roma ri nimalüj sacerdote, romari' choj xoc-apu chuvüch-racho ri nimalüj sacerdote.
15 Simão Pedro seguia Jesus, e mais outro discípulo. Este discípulo era conhecido do sumo sacerdote e entrou com Jesus no pátio da casa do sumo sacerdote,
16 Jac'a ri Pedro xa man xoc tüj oc. Rija' xc'uje' can chiri' pa puerta. Y ri achibil ri etaman c'a ruvüch roma ri nimalüj sacerdote, xbe'el chic c'a pe y xtzijon c'a chin ri ixok ri chajinela' chiri' pa puerta, y xucusaj c'a apu ri Pedro.
16 porém Pedro ficou de fora, à porta. Mas o outro discípulo {que era conhecido do sumo sacerdote} saiu e falou à porteira, e esta deixou Pedro entrar.
17 Y jari' tok ri ixok ri chajinela' chiri' pa puerta xbij chin ri Pedro: ¿Man ja tüj comi rat rachibil chuka' rat richin ri achi tz'amon-pe? xbij. Pero rija' xbij: Yin man yin rachibil tüj richin ri achi re', xbij.
17 A porteira perguntou a Pedro: Não és acaso também tu dos discípulos desse homem? Não o sou, respondeu ele.
18 Ja ri samajela' chupan ri jay ri' y ri chajinela' ri xebetz'amon-pe ri Jesús, roma ri tef ntajin, quibanun c'a jun k'ak' y ye pa'ül-apu chuvüch richin nquimek'-qui'. Y chuka' ri Pedro pa'ül c'a apu quiq'uin, rumek'on-apu-ri' chuchi' ri k'ak'.
18 Os servos e os guardas acenderam um fogo, porque fazia frio, e se aqueciam. Com eles estava também Pedro, de pé, aquecendo-se.
19 Y ri Anás ri jun nimalüj sacerdote ri rujachon chic can ri rusamaj, tok xbepabüx c'a ri Jesús chuvüch, c'o c'a ri xuc'utula' chin. Rija' xuc'utula' c'a chin ri Jesús ri quibanic ri nyetzekleben richin y chuka' xuc'utuj chin chirij ri rubanic ri tijonic ri nuya' cheque ri vinük.
19 O sumo sacerdote indagou de Jesus acerca dos seus discípulos e da sua doutrina.
20 Xpu'u ri Jesús xbij c'a: Man vetaman tüj achique roma tok man avac'axan tüj, roma yin pa sük yin ch'ovinük-vi cheque conojel vinük. Yin ch'ovinük chiquivüch pa racho ri Dios y pa tak jay ape' nquimol-vi-qui' conojel ri kavinak israelitas richin ntzijos-vi ri rutzij ri Dios. Pa sük vi c'a yin ch'ovinük-vi cheque.
20 Jesus respondeu-lhe: Falei publicamente ao mundo. Ensinei na sinagoga e no templo, onde se reúnem os judeus, e nada falei às ocultas.
21 ¿Achique c'a roma tok rat xa chuve yin ri nac'utuj-vi? Tac'utuj cheque ri ye ac'axayon vichin. Tac'utuj cheque achique ri ye nubin. Y tatz'eta' na pe', rije' jabel quetaman achique ri nubin yin cheque.
21 Por que me perguntas? Pergunta àqueles que ouviram o que lhes disse. Estes sabem o que ensinei.
22 Y ja tok ri Jesús rubin chic ka re', jun cheque ri chajinela' ri c'o-apu chiri' chunakaj ri Jesús xuya' jun paj k'a' chin. Y ri chajinela' c'a chuka' xbij chin ri Jesús: ¿Achique roma quere' xach'o-apu chin la nimalüj sacerdote?
22 A estas palavras, um dos guardas presentes deu uma bofetada em Jesus, dizendo: É assim que respondes ao sumo sacerdote?
23 Pero ri Jesús xbij c'a chin ri chajinela' ri': Si c'o c'a tzij ri man ja tüj rubixic xinbün-apu chin, tak'alajrisaj achique ri man pa rubeyal tüj ri xinbij-apu. Y si ronojel ri xinbij-apu, utz, ¿achique c'a roma tok xaya' jun paj k'a' chuve? xbij ri Jesús.
23 Replicou-lhe Jesus: Se falei mal, prova-o, mas se falei bem, por que me bates?
24 C'ateri' ri Anás xutük c'a apu ri Jesús chuvüch ri Caifás ri nimalüj sacerdote chupan ri tiempo ri'. Y ri Jesús ximil, c'a tok xuc'u'üx-e.
24 {Anás enviou-o preso ao sumo sacerdote Caifás.}
25 Ja ri Pedro pa'ül-apu chuchi' ri k'ak' ntajin numek'-ri'. Y yec'o c'a ri xec'utun chin: ¿Man rat rachibil tüj c'a ri jun achi ri tz'amon? xquibij chin. Y ri Pedro xrevaj. Rija' xa xbij: Yin man yin rachibil tüj richin ri jun achi re', xbij.
25 Simão Pedro estava lá se aquecendo. Perguntaram-lhe: Não és porventura, também tu, dos seus discípulos? Negou-o, dizendo: Não!
26 Y jun c'a cheque ri rusamajela' ri nimalüj sacerdote, roxpochel ri achi ri xelesüs ruxiquin roma ri Pedro, xuc'utuj c'a chin ri Pedro y xbij: ¿Man ja tüj c'a rat ri xatintz'et que ratc'o riq'uin ri Jesús chiri' ape' xkabetz'ama-pe? xbij chin.
26 Disse-lhe um dos servos do sumo sacerdote, parente daquele a quem Pedro cortara a orelha: Não te vi eu com ele no horto?
27 Jac'a ri Pedro xrevaj jun bey chic que rija' rachibil richin ri Jesús. Y jari' tok xch'o-pe ri gallo.
27 Mas Pedro negou-o outra vez, e imediatamente o galo cantou.
28 Y chiri' pa racho ri Caifás, chiri' c'a c'o-vi ri Jesús richin nban juzgar pari'. Rija' paban c'a apu chuvüch ri Caifás. Y chiri' c'a xel-vi-e richin que nyejach pa ruk'a' ri gobernador rubini'an Pilato, ri c'o chiri' pa ru-palacio. Y cumaj yan c'a tok xbanatüj ri'. Ri ye uc'uayon-apu richin ri Jesús man c'a xe'oc tüj apu pa palacio, roma cheque rije' xa xajan. Y chuka' richin quiri' rije' nyetiquer c'a nquic'ux ri achique ri nquic'ux chupan ri quinimak'ij rubini'an pascua.
28 Da casa de Caifás conduziram Jesus ao pretório. Era de manhã cedo. Mas os judeus não entraram no pretório, para não se contaminarem e poderem comer a Páscoa.
29 Y ri Pilato, ri gobernador xbe'el c'a pe y xuc'utuj c'a cheque ri ye uc'uayon-apu richin ri Jesús: ¿Achique c'a chi sujunic ic'amon-pe chirij ri jun achi ri xinjacha' pa nuk'a'? xbij cheque.
29 Saiu, por isso, Pilatos para ter com eles, e perguntou: Que acusação trazeis contra este homem?
30 Y ri vinük ri ye uc'uayon-apu richin ri Jesús chuvüch ri gobernador, xquibij chin: Si ta ri achi re' man ta banüy-ch'a'oj, man ta xkapaba' chavüch richin nabün juzgar pari', xquibij chin.
30 Responderam-lhe: Se este não fosse malfeitor, não o teríamos entregue a ti.
31 Jari' tok ri Pilato ri gobernador xbij cheque: Tic'uaj chic c'a e rix ri achi re' y tibana' juzgar pari' cachi'el ri nbij ri i-ley, xbij rija'. Pero ri achi'a' ri c'o quik'ij chiquicojol ri israelitas, xquibij chin: Roj man jun juez pa kak'a' richin nkabij que ticamsüs jun vinük aj-ch'a'oj chuvüch cruz, xquibij.
31 Disse, então, Pilatos: Tomai-o e julgai-o vós mesmos segundo a vossa lei. Responderam-lhe os judeus: Não nos é permitido matar ninguém.
32 Y jare' nbanatüj ri rubin chic ri Jesús, que achique rubanic chi camic ri nc'ulachij-e.
32 Assim se cumpria a palavra com a qual Jesus indicou de que gênero de morte havia de morrer {Mt 20,19}.
33 Y ri Pilato, ri gobernador xoc chic c'a apu pa ru-palacio. Y xroyoj c'a ri Jesús y c'ateri' xuc'utuj chin: ¿Ja rat ri qui-Rey ri israelitas? xbij rija'.
33 Pilatos entrou no pretório, chamou Jesus e perguntou-lhe: És tu o rei dos judeus?
34 Pero ri Jesús xbij chin ri Pilato: ¿Ri xac'utuj chuve, aviq'uin comi rat petenük-vi ri na'oj re', o xa ch'aka chic vinük ri ye biyon-pe chave? xbij.
34 Jesus respondeu: Dizes isso por ti mesmo, ou foram outros que to disseram de mim?
35 Jari' tok ri Pilato xbij chin ri Jesús: Yin man jun c'a utz ni itzel ri nuc'ün-pe chuve, roma man yin israelita tüj. Ri xejachon avichin pa nuk'a' ja ri avinak y ri más nimalüj tak sacerdotes. ¿Achique c'a ri quitz'eton chavij, richin nquibij que rat Rey?
35 Disse Pilatos: Acaso sou eu judeu? A tua nação e os sumos sacerdotes entregaram-te a mim. Que fizeste?
36 Y ri Jesús xbij c'a chin ri Pilato: Yin man yin rey tüj c'a richin ri ruch'ulef. Roma si ta yin yin rey richin ri ruch'ulef, conojel ta ri ye samajela' viq'uin, nyetajin ta chic chi oyoval, richin man nquijach-e pa quik'a' ri achi'a' ri c'o quik'ij chiquicojol ri nuvinak israelitas. Yin man yin rey tüj c'a richin ri ruch'ulef.
36 Respondeu Jesus: O meu Reino não é deste mundo. Se o meu Reino fosse deste mundo, os meus súditos certamente teriam pelejado para que eu não fosse entregue aos judeus. Mas o meu Reino não é deste mundo.
37 Pero ri Pilato xbij c'a chin ri Jesús: ¿Rat Rey vi c'a rat? xbij. Y ri Jesús jari' tok xbij chin: Ja', quiri'. Yin yin Rey vi cachi'el ri xabij. Richin vi c'a ri' tok xinalüx chuvüch ri ruch'ulef y richin que nink'alajrisaj ri ketzij chiquivüch ri vinük. Y conojel c'a ri nyetaken y ye richin chic ri ketzij, nquibün-vi c'a ri ninbij yin cheque, xbij.
37 Perguntou-lhe então Pilatos: És, portanto, rei? Respondeu Jesus: Sim, eu sou rei. É para dar testemunho da verdade que nasci e vim ao mundo. Todo o que é da verdade ouve a minha voz.
38 Y ri Pilato xuc'utuj c'a chin ri Jesús: ¿Achique c'a ri' ri ketzij? Tok xbix que ri Jesús tika-ka c'a ri camic pari' Y tok rubin chic c'a can quiri' chin ri Jesús, rija' xa xel chic c'a e chiri' pa palacio richin xbech'o chiquivüch ri vinük israelitas y xbij cheque: Yin man jun ch'a'oj ninvil que rubanun tüj ri jun achi re'.
38 Disse-lhe Pilatos: Que é a verdade?... Falando isso, saiu de novo, foi ter com os judeus e disse-lhes: Não acho nele crime algum.
39 Pero ronojel juna' chupan ri k'ij richin ri pascua rix nic'utuj que yin nincol-e jun cheque ri ivinak ri yec'o pa cárcel. ¿Vocomi, rix nijo' que yin nincol-e ri achi Rey ivichin rix israelitas? xbij cheque.
39 Mas é costume entre vós que pela Páscoa vos solte um preso. Quereis, pois, que vos solte o rei dos judeus?
40 Jac'a ri vinük ri', riq'uin c'a chuka' ronojel cuchuk'a' xech'o-apu chin ri Pilato y xquibij c'a: Ja ri Barrabás tacolo-e y man ja tüj ri achi re', xquibij. Y ri achi rubini'an Barrabás xa jun c'a achi elek'on.
40 Então todos gritaram novamente e disseram: Não! A este não! Mas a Barrabás! {Barrabás era um salteador.}
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar João 18, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.