1 Coríntios 7

Eastern Kaqchikel NT (CAK_EAS) vs NVI

Sair da comparação
NVI Nova Versão Internacional
1 Vocomi ninjo' c'a nquich'o ba' pari' ri na'oj ri ibin-pe chupan ri carta ri xitük-pe chuve. Y yin ninbij que jun vinük más ta utz que man ta nc'ule': Ri ixok man ta nucanoj rachijil y ri achi man ta nucanoj rixjayil.
1 Quanto aos assuntos sobre os quais vocês escreveram, é bom que o homem não toque em mulher,
2 Pero chuka' ri itzel-vinük juis nsamüj, y nutij ruk'ij richin nbün cheque ri achi'a' y ri ixoki' que nquicanola-qui' richin nquibün quimac. Y romari' más ta utz que ronojel achi tic'uje' rixjayil y ronojel ixok tic'uje' rachijil.
2 mas, por causa da imoralidade, cada um deve ter sua esposa, e cada mulher o seu próprio marido.
3 Y nc'atzin c'a que ri rurayibül ri achi ntoc richin ri ixok y ri rurayibül ri ixok ntoc richin ri achi.
3 O marido deve cumprir os seus deveres conjugais para com a sua mulher, e da mesma forma a mulher para com o seu marido.
4 Ri ixok man ntiquer tüj nbij que ri ruch'acul richin rija', roma richin vi ri rachijil. Y quiri' chuka' ri achi, man ntiquer tüj nbij que ri ruch'acul richin rija', xa richin vi ri rixjayil.
4 A mulher não tem autoridade sobre o seu próprio corpo, mas sim o marido. Da mesma forma, o marido não tem autoridade sobre o seu próprio corpo, mas sim a mulher.
5 Romari' ri ixok man tuk'üt ri rurayibül ri rachijil, y quiri' chuka' ri achi man tuk'üt ri rurayibül ri rixjayil. Pero si rije' ncajo' nquibün orar más, utz que nquiya' chiquivüch que nquik'üt-qui' richin ri quirayibül richin jun ca'i-oxi' k'ij. Pero man utz tüj que richin juis q'uiy k'ij nquibün quiri', roma riq'uin ba' man nquicoch' tüj y ri itzel-vinük nbün chin ri achi que nbe riq'uin jun chic ixok y nbün chin ri ixok que nbe riq'uin jun chic achi.
5 Não se recusem um ao outro, exceto por mútuo consentimento e durante certo tempo, para se dedicarem à oração. Depois, unam-se de novo, para que Satanás não os tente por não terem domínio próprio.
6 Y ri xinbij, utz que nibün. Pero chuka' man ninbij tüj chive que quiri' nc'atzinej que nibün rix.
6 Digo isso como concessão, e não como mandamento.
7 Yin ninbij que galán ta utz, que conojel ye cachi'el ta yin, que nquicoch' man ta nyec'ule'. Pero chikajujunal man junan tüj ri ruspan-pe ri Dios cheke, y romari' jun vi ri jun y jun vi chic ri jun.
7 Gostaria que todos os homens fossem como eu; mas cada um tem o seu próprio dom da parte de Deus; um de um modo, outro de outro.
8 Yin ninbij que ri man ye c'ulan tüj, más ta utz que man ta nyec'ule', y quiri' chuka' ninbij cheque ri malcani'a', que más ta utz man ta nyec'ule' chic. Más ta utz que choj nyec'uje' quiri', cachi'el yin.
8 Digo, porém, aos solteiros e às viúvas: é bom que permaneçam como eu.
9 Pero si man nquicoch' tüj, más ta utz nyec'ule'. Roma más utz nyec'ule' que chuvüch nc'at ri cánima chin ri quirayibül.
9 Mas, se não conseguem controlar-se, devem casar-se, pois é melhor casar-se do que ficar ardendo de desejo.
10 Vocomi c'o ri ninjo' ninchilabej cheque ri ye c'ulan chic. Y ri ninbij cheque man viq'uin tüj yin petenük-vi. Xa riq'uin ri Ajaf Dios petenük-vi: Que ri ixoki' ye c'ulan man tiquijüch-qui' quiq'uin ri cachijlal.
10 Aos casados dou este mandamento, não eu, mas o Senhor: que a esposa não se separe do seu marido.
11 Pero si c'o jun ixok ri nujüch-ri' riq'uin ri rachijil, man c'a tucanoj jun chic achi. Si man nrajo' tüj nc'uje' ruyon, xa tuc'ama' chic ruvüch ri rachijil y titzolij chic riq'uin. Y quiri' chuka' ri achi'a', man tiquijüch-qui' quiq'uin ri quixjaylal.
11 Mas, se o fizer, que permaneça sem se casar ou, então, reconcilie-se com o seu marido. E o marido não se divorcie da sua mulher.
12 Y chuka' c'o ca'i-oxi' tzij ri ninjo' ninbij chin ri jun hermano ri xutakej ri Cristo tok c'ulan chic, roma ri Ajaf man jun tüj xuk'alajrisaj can pari' ri achique utz nbün jun hermano tok quiri' nuc'ulachij. Si ja ri achi xutakej ri Cristo tok c'ulan chic y ri ixok man rutaken tüj, pero ri ixok nrajo' nc'uje' riq'uin, ri hermano man c'a tujüch-ri' riq'uin ri rixjayil.
12 Aos outros eu mesmo digo isto, e não o Senhor: se um irmão tem mulher descrente, e ela se dispõe a viver com ele, não se divorcie dela.
13 Y si ja ri ixok ri xutakej ri Cristo y ri achi man rutaken tüj, pero ri achi nrajo' nc'uje' riq'uin, ri hermana man c'a tujüch-ri' riq'uin ri rachijil.
13 E, se uma mulher tem marido descrente, e ele se dispõe a viver com ela, não se divorcie dele.
14 Roma si jun achi ri xa man rutaken tüj ri Cristo y ri rixjayil rutaken, y ri achi nrajo' nc'uje' riq'uin ri rixjayil, ri Dios juis nbün bendecir rija'. Juis nujoyovaj ruvüch roma ri rixjayil rutaken. Y si xa ja ri ixok ri man rutaken tüj y ri rachijil rutaken, y ri ixok nrajo' nc'uje' riq'uin ri rachijil, ri Dios juis nbün bendecir chuka' rija', y juis nujoyovaj ruvüch roma ri rachijil rutaken. Y ketzij vi que quiri', roma xa ta man ta ketzij y man ta quiri' chuvüch ri Dios, ri calc'ual ta ri vinük ri' man ta ye richin ri Dios. Pero xa man quiri' tüj, ri calc'ual rije' xa ye richin vi ri Dios.
14 Pois o marido descrente é santificado por meio da mulher, e a mulher descrente é santificada por meio do marido. Se assim não fosse, seus filhos seriam impuros, mas agora são santos.
15 Pero si ri achi man rutaken tüj, y nrajo' nujüch-ri' riq'uin ri rixjayil ri rutaken ri Cristo, tujacha' c'a ri' riq'uin, y ri rixjayil man tuna' que ja rija' ri c'o rumac. Y quiri' chuka' si ri ixok man rutaken tüj, y nrajo' nujüch-ri' riq'uin ri rachijil ri rutaken ri Cristo, tujacha' c'a ri' riq'uin, y ri rachijil man tuna' que ja rija' ri c'o rumac. Roma ri Dios xojroyoj richin xojoc ralc'ual y man nrajo' tüj que nkabün oyoval. Rija' nrajo' que c'o ta uxlanen pa tak kánima.
15 Todavia, se o descrente separar-se, que se separe. Em tais casos, o irmão ou a irmã não fica debaixo de servidão; Deus nos chamou para vivermos em paz.
16 ¿Achique avetaman rat ixjayil, que riq'uin c'a ba' xa avoma rat ncolotüj ri avachijil? ¿Y achique avetaman rat achijil, que riq'uin c'a ba' xa avoma rat ncolotüj ri avixjayil?
16 Você, mulher, como sabe se salvará seu marido? Ou você, marido, como sabe se salvará sua mulher?
17 Ri c'ac'a' c'aslen ri nuya' ri Dios cheke man nbij tüj c'a que tikajüch-ki'. Ri c'ac'a' c'aslen nrajo' que ja ri nkubanun ri man ye utz tüj quekaya' can. Xa nbij c'a que nkuc'uje' can cachi'el tok xojoyox roma ri Dios. Y ri ye ruyo'on y ye ruspan ri Ajaf Dios cheke, man quekajül. Xa quekucusaj c'a chi utz. Yin quiri' nuchilaben cheque ri hermanos ri nquimol-qui' pa rubi' ri Dios ronojel lugar.
17 Entretanto, cada um continue vivendo na condição que o Senhor lhe designou e de acordo com o chamado de Deus. Esta é a minha ordem para todas as igrejas.
18 ¿Yec'o chive rix ri banun circuncisión cheque tok ri Dios xeroyoj richin xe'oc ralc'ual? Si quiri', quiri' quec'uje' can. ¿Yec'o chuka' chive rix ri man banun tüj circuncisión cheque tok ri Dios xeroyoj richin xe'oc ralc'ual? Si quiri', rije' chuka' quec'uje' can quiri'.
18 Foi alguém chamado sendo já circunciso? Não desfaça a sua circuncisão. Foi alguém chamado sendo incircunciso? Não se circuncide.
19 Roma man jun nbün si banun ri circuncisión cheke, o si man banun tüj. Ri nc'atzin ja ri nkatakej ri rubin can ri Dios.
19 A circuncisão não significa nada, e a incircuncisão também nada é; o que importa é obedecer aos mandamentos de Deus.
20 Ri c'ac'a' c'aslen ri nuya' ri Dios cheke man ja tüj c'a ri' ri nbij que tikaya' can, ri c'ac'a' c'aslen nrajo' c'a que ja ri nkubanun ri man ye utz tüj ri quekaya' can. Xa nbij c'a que nkuc'uje' can cachi'el tok xojoyox roma ri Dios.
20 Cada um deve permanecer na condição em que foi chamado por Deus.
21 ¿Yec'o chive rix ri xa ye lok'on tak samajela' y ye ximil pa samaj tok ri Dios xeroyoj richin que xe'oc ralc'ual? Si quiri', man quebison. Pero si nyetiquer nye'oc libre, más utz.
21 Foi você chamado sendo escravo? Não se incomode com isso. Mas, se você puder conseguir a liberdade, consiga-a.
22 Rix ri man rix libre tüj tok xixoyox roma ri Ajaf, nkutiquer nkabij que vocomi rix libre chic, roma rix richin chic ri Ajaf Jesucristo. Jac'a rix ri rix libre tok xixoyox roma rija', nkutiquer nkabij que vocomi man rix libre tüj chic, roma rixc'o chic chuxe' rutzij ri Ajaf Jesucristo.
22 Pois aquele que, sendo escravo, foi chamado pelo Senhor, é liberto e pertence ao Senhor; semelhantemente, aquele que era livre quando foi chamado, é escravo de Cristo.
23 Rix pa ruk'a' chic c'a ri Jesucristo rixc'o-vi. Xixrulok' yan. Romari' quixc'uje' c'a pa ruk'a' rija' y man tirayij chic que nixim-ivi' chuxe' tzij ri xa quichin vinük.
23 Vocês foram comprados por alto preço; não se tornem escravos de homens.
24 Hermanos, ri c'ac'a' c'aslen ri nuya' ri Dios cheke, man nbij tüj c'a que nc'atzinej que tikajala' ronojel. Ri c'ac'a' c'aslen nrajo' c'a que ja ri nkubanun ri man ye utz tüj, quekaya' can. Xa nbij c'a que nkuc'uje' can cachi'el tok xojoyox roma ri Dios, y man tikamestaj chuka' que jun chic kabanun riq'uin ri Dios.
24 Irmãos, cada um deve permanecer diante de Deus na condição em que foi chamado.
25 Y vocomi ninjo' nquich'o c'a ba' pari' ri ic'utun-pe chuve, ri achique c'uluman que nibün quiq'uin ri xtani' y ri alabo'. Ri ninjo' c'a ninbij cheque rije', pa vánima c'a npu'u-vi. Roma ri Ajaf man jun xuk'alajrisaj tüj can pa quivi' rije', ri achique ta c'uluman que nquibün. Y ri ninbij, c'o-vi c'a rakalen y c'uluman que niya' ivánima riq'uin, roma ri Ajaf xuya' ri utzilüj rusipanic chuve y xinruya' pa rusamaj.
25 Quanto às pessoas virgens, não tenho mandamento do Senhor, mas dou meu parecer como alguém que, pela misericórdia de Deus, é digno de confiança.
26 Yin ninnuc que roma juis ye c'ayuf ri k'ij rojc'o vocomi, más utz nkuc'uje' cachi'el kabanun.
26 Por causa dos problemas atuais, penso que é melhor o homem permanecer como está.
27 Romari' ri hermano ri c'o chic rixjayil, tic'uje' c'a riq'uin. Y ri hermano ri manak rixjayil, tic'uje' can quiri'.
27 Você está casado? Não procure separar-se. Está solteiro? Não procure esposa.
28 Roma si yec'o ri nyec'ule', nquitij pokonül, y yin man ninjo' tüj que rix nic'ulachij quiri'. Pero chuka' si c'o jun hermano ri nrajo' nc'ule', tic'ule' c'a, man mac tüj. Y quiri' chuka' jun xtün, si nrajo' nc'ule', tic'ule' c'a.
28 Mas, se vier a casar-se, não comete pecado; e, se uma virgem se casar, também não comete pecado. Mas aqueles que se casarem enfrentarão muitas dificuldades na vida, e eu gostaria de poupá-los disso.
29 Pero man timestaj c'a hermanos, que xa man q'uiy tüj chic tiempo nkuc'uje' chere' chuvüch ri ruch'ulef. Romari' ri hermanos ri c'o quixjaylal man tiquiya' k'ij que roma ri ye c'ulan chic romari' man nquibün tüj chic ri achique nrajo' ri Dios.
29 O que quero dizer é que o tempo é pouco. De agora em diante, aqueles que têm esposa, vivam como se não tivessem;
30 Y ri nyebison, man tiquiya' k'ij que ri bis nbün cheque que man nquibün tüj chic ri achique ri nrajo' ri Dios. Y quiri' chuka' ri nyequicot, man tiquiya' c'a k'ij que ri quicot nbün cheque que chuka' man nquibün tüj chic ri rurayibül ri Dios. Y ri juis lok'oj nquibün, man tiquiya' k'ij que ri lok'oj ri' nbün cheque que man nquibün tüj chic ri nrajo' ri Dios.
30 aqueles que choram, como se não chorassem; os que estão felizes, como se não estivessem; os que compram algo, como se nada possuíssem;
31 Y quiri' chuka' ri nye'ucusan ri c'o chuvüch ri ruch'ulef, man c'a tiquiya' k'ij que jari' ri nbanun cheque que man nquibün tüj chic ri achique nrajo' ri Dios. Roma ronojel ri nkatz'et chuvüch ri ruch'ulef xa nq'uis.
31 os que usam as coisas do mundo, como se não as usassem; porque a forma presente deste mundo está passando.
32 Yin man ninjo' tüj c'a que rix juis c'ayuf y pena nbün ri ic'aslen chivüch, y romari' man nyixtiquer tüj nibün ri nrajo' ri Dios. Ri achi ri man c'ulan tüj más ntiquer nunuc ri achique nrajo' ri Ajaf, y nutij-vi ruk'ij richin nbün ri achique nka' chuvüch ri Ajaf.
32 Gostaria de vê-los livres de preocupações. O homem que não é casado preocupa-se com as coisas do Senhor, em como agradar ao Senhor.
33 Pero ri achi c'ulan man más tüj ntiquer nunuc ri achique nrajo' ri Ajaf, roma ja ri rusamaj chuvüch ri ruch'ulef nunuc, y nutij ruk'ij richin nbün ri achique nc'atzin cheque chi ca'i' riq'uin ri rixjayil.
33 Mas o homem casado preocupa-se com as coisas deste mundo, em como agradar sua mulher,
34 Y quiri' chuka' ri xtün, man junan tüj riq'uin jun ixok c'ulan. Ri xtün más ntiquer nunuc ri achique ri nrajo' ri Ajaf, nujüch-vi-ri', nuya-vi ri ránima y ri ruch'acul pa rusamaj ri Ajaf. Jac'a ri ixok c'ulan, man más tüj ntiquer nunuc ri achique nrajo' ri Ajaf, roma ja ri rusamaj chuvüch ri ruch'ulef nunuc y nutij ruk'ij richin nbün ri achique nc'atzin cheque chi ca'i' riq'uin ri rachijil.
34 e está dividido. Tanto a mulher não casada como a virgem preocupam-se com as coisas do Senhor, para serem santas no corpo e no espírito. Mas a casada preocupa-se com as coisas deste mundo, em como agradar seu marido.
35 Ri xinbij chive, richin nyixinto' y man richin tüj nyixink'üt. Yin ninjo' que rix nic'uaj ta jun c'aslen ri jabel y man ta jun ri ntoc chupan, richin que ja ta ri nrajo' ri Ajaf ri nibün rix.
35 Estou dizendo isso para o próprio bem de vocês; não para lhes impor restrições, mas para que vocês possam viver de maneira correta, em plena consagração ao Senhor.
36 Pero si xa c'o c'a jun tata'aj ri man ruyo'on tüj ri rumi'al richin nc'ule', y ri xtün xa c'o chic rujuna', y ri tata'aj nutz'et que man c'uluman tüj ri rubanun, que man ruyo'on tüj k'ij chin ri rumi'al richin nc'ule', y nutz'et que ri xtün xa nrajo' nc'ule', tuya' c'a k'ij chin richin nc'ule', roma xa manak rumac nbün, si nuya-e richin nc'ule'.
36 Se alguém acha que não está tratando sua filha como é devido e que ela está numa idade madura, pelo que ele se sente obrigado a casá-la, faça como achar melhor. Com isso não peca. Deve permitir que se case.
37 Pero si nutz'et ri tata'aj que ri rumi'al man nc'atzin tüj que nc'ule', y ri xtün man nrajo' tüj chuka' nc'ule', si quiri', ri tata'aj utz ri nbij que man tic'ule' y utz ri nbün.
37 Contudo, o que se mantém firme no seu propósito e não é dominado por seus impulsos mas domina sua própria vontade, e resolveu manter solteira sua filha, este também faz bem.
38 Ri tata'aj ri nuya' ri rumi'al richin nc'ule', utz ri nbün. Jac'a ri tata'aj ri man nuya' tüj ri rumi'al richin nc'ule', más utz nbün que chuvüch ri jun ri nuya-e ri rumi'al richin nc'ule'.
38 De modo que aquele que dá sua filha em casamento faz bem, mas o que não a dá em casamento faz melhor.
39 Jun ixok c'ulan, ximon-vi riq'uin ri rachijil y man ntiquer tüj nujüch-ri' riq'uin tok c'a c'üs na. Ri ley ri xuya' ri Dios richin ri Moisés quiri' vi nbij. Pero si ncom-e ri rachijil, nujüch-ri' riq'uin, y c'ateri' utz que nc'ule' riq'uin jun chic achi, si quiri' nrajo' rija'. Xaxe nc'atzin que nc'ule' riq'uin jun achi ri rutaken chic ri Ajaf.
39 A mulher está ligada a seu marido enquanto ele viver. Mas, se o seu marido morrer, ela estará livre para se casar com quem quiser, contanto que ele pertença ao Senhor.
40 Pero yin ninbij que jun ixok malca'n más ta utz que man nc'ule' tüj jun bey chic roma más quicot chin rija' si nc'uje' can ruyon. Y yin ninnuc que quiri' chuka' nrajo' ri Lok'olüj Espíritu richin ri Dios ri c'o viq'uin.
40 Em meu parecer, ela será mais feliz se permanecer como está; e penso que também tenho o Espírito de Deus.

Ler em outra tradução

Comparar com outra

Estude este capítulo no WhatsApp

Peça à IA da Bíblia Fala para explicar 1 Coríntios 7, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.