João 7

Suau Bible (CAB_PNG) vs NTLH

Sair da comparação
NTLH Nova Tradução na Linguagem de Hoje 2000
1 Lárigiñe sun cátei le, ába eíbugañaja lan Jesúsu loúbawagu Galiléa, mabúseerunti leréderun Judéa ladǘga ñi buséntiña juríu jáfaruni jilágubei.
1 Depois disso, Jesus começou a andar pela Galileia; ele não queria andar pela Judeia, pois os líderes judeus dali estavam querendo matá-lo.
2 Queíti yaráfaali lan ában lídaangiñe jafédun juríu le gíribei tufédun dibásein,
2 Aconteceu que a festa dos judeus chamada Festa das Barracas estava perto.
3 ába jaríñagun lamúlenu lun. —Meréderabá ya, beíba Judéoun aríja jamámugei gíñe bánigu ja ñíbaña cátei lé buri badǘgübei.
3 Então os irmãos de Jesus disseram a ele: — Saia daqui e vá para a Judeia a fim de que os seus seguidores vejam o que você está fazendo.
4 Dan le busén lan ában gürígia lasúbudirúniwa, madǘgün lumúti buri cátei arámudaguarügü. Queíti adǘga ban cátei líbeina le, adǘgabeí ligíbugiñe sun uboú.
4 Pois quem quer ser bem-conhecido não deve esconder o que está fazendo. Já que você faz essas coisas, deixe que todos o conheçam.
5 Ni íbini lamúlenu mafíñetiña luágu.
5 Até os irmãos de Jesus não criam nele.
6 Ábati laríñagun Jesúsu joun. —Machǘlügili dan lun nídin Jerusalén luágu fédu ligía, ánjein jun, buíti furúmierügü óra.
6 Ele respondeu:
7 Siñáti jiyéreegudún joun ja lánina uboú le, anáti áu, iyéreegutina joun, ladǘga geféentina luágu wuríba lán buri cátei le jadǘgübei.
7 O mundo não pode ter ódio de vocês, mas tem ódio de mim porque eu afirmo que o que o mundo faz é mau.
8 Jeíba lídan fédu, áu mídinbadina guetó, machǘlügili nidáani lun nídin.
8 Vão vocês à festa, mas eu não vou porque a minha hora ainda não chegou.
9 Lárigiñe laríñaguni sun le joun, ába leréderun Galiléa.
9 Jesus disse isso e ficou na Galileia.
10 Lárigiñe joúdin lamúlenu, ligía lídin Jesúsu lídan fédu ligía, mafúnraangunrügü líña, camá jamuga mabúseerunti larijoúniwa.
10 Depois que os seus irmãos foram à festa, Jesus também foi, mas fez isso em segredo e não publicamente.
11 Ítara líña jáluajani juríu lídan fédu ligía, ába jaríñagun. —¿Jageí funásan wügǘri le?
11 Os líderes judeus o procuravam na festa e perguntavam: — Onde é que está aquele homem?
12 Sarágu jañáti adímurejatiña luágu jádan gürígia. Ñíñanu aríñagutiña luágu ában lan wügǘri buíti ligía, jíbiri aríñaga. “Mabuídunti, yéegua lumútiña gürígia.”
12 Na multidão havia muita gente comentando sobre ele. Alguns diziam: — Ele é bom. — Não é não; ele engana o povo! — afirmavam outros.
13 Úati ni ában adímurejati furáangu luágu, ladǘga janúfude jaweí juríu.
13 Mas ninguém falava abertamente sobre ele porque todos tinham medo dos líderes judeus.
14 Lamídounjali fédu lúmagua, ligía lebélurun Jesúsu témpulurugun, ába lagúmeserun arúfudaja.
14 Quando a festa já estava no meio, Jesus foi ao Templo e começou a ensinar.
15 Ába laweíridun janígi juríu, ába jaríñagun. —¿Ída liñásan lasúbudirunbei le sarágu cátei, matúriajaanga ligía?
15 Os líderes judeus ficaram muito admirados e diziam: — Como é que ele sabe tanto sem ter estudado?
16 Ába laríñagun Jesúsu joun. —Le narúfudajabei, máma nídaangiñeti, lídaangiñeti le oúnajabalina.
16 Jesus disse:
17 Ánjein níjein lubeí ában le aráanseti lun ladǘgüni le labúseerubei Búngiu, lasúbudirubei ánjein lúmagiñeti lubeí Búngiu le narúfudajabei lúmoun luágu lan náni núngua nadímureja.
17 Quem quiser fazer a vontade de Deus saberá se o meu ensino vem de Deus ou se falo em meu próprio nome.
18 Le adímurejabei luágu láni lúngua, ladǘgüni lun janǘgüni gürígia weíri, le oúchubei lun lanügǘniwa le oúnajabalin weíri, ligía aríñagubalin inárüni, áni máma ligía biángua tigíbu.
18 Quem fala em seu próprio nome está procurando ser elogiado. Mas quem quer conseguir louvores para aquele que o enviou, esse é honesto, e não há falsidade nele.
19 ‘¿Ma inárüni luágu rúlaani Moisés lúrudu jun? Láu sun líra, úati ni ában jídaangiñe úaraduti lúma lúrudu ligía. ¿Ca uágu jabúseera jáfarunina jilágubei?
19 Foi Moisés quem deu a
20 Ába jaríñagun lun. —Níjein espíritu wuríbati bídan, ¿ca busénbei láfarunibu jilágubei?
20 A multidão respondeu: — Você está dominado por um demônio! Quem é que está querendo matá-lo?
21 Ába laríñagun Jesúsu joun. —Luágurügü ában cátei le nadǘgübei lídan wéyu le eméraaguagülei laweírida janígi sun jugúya.
21 Então Jesus disse:
22 Arúfudaja lumúti Moisés luáguti jagáburi juríu le circuncisión, (láu sun máma lan ligía agúmeserubalin igáburi ligía, jagúmeserun binádu lagǘbürigu lubáragiñe), ligía lébubei lerésibirun ában irájü circuncisión íbini lídan lan wéyu le eméraaguagülei.
22 Vocês
23 Ánjein adǘga jubálin líra íbini lídan lan wéyu le eméraaguagülei lueírügü jadǘraaguni lilúrudun Moisés, ¿cáti uágu jagáñida núma lueígiñe nareídaguagüdüni lúgubu ában wügǘri dayárugubei lídan wéyu le eméraaguagülei?
23 Para não deixarem de cumprir a Lei de Moisés, vocês circuncidam um menino, mesmo no sábado. Então por que ficam com raiva de mim quando eu curo completamente uma pessoa no sábado?
24 Masáminara jumá luágu cátei quéisi larijíniwa, samína jumá luágu quéisi lubeí.
24 Parem de julgar pelas aparências e julguem com justiça.
25 Ábati jagúmeserun jádaangiñe ja aganoúbaña Jerusalén álügüdaja. —¿Másan niján le jáluajabei lun jáfaruni jilágubei?
25 Algumas pessoas que moravam em Jerusalém perguntavam: — Não é este o homem que estão querendo matar?
26 Nijánga adímureja ligíbugiñe guríriguaü, áni úati ni ában aríñaguti ni cáta lun. ¿Léfunasan afíñe jamá gumádimatiña luágu wügǘri lan le Crístubei?
26 Vejam! Ele está falando em público, e ninguém diz nada contra ele! Será que as autoridades sabem mesmo que ele é o Messias ?
27 Subúditi woun jalíagiñe lan liábin le, ánjeinti dánme le liábin Crístu, ibídiñebei ni ca un jalíagiñe lan liábin.
27 No entanto, quando o Messias vier, ninguém saberá de onde ele é; e nós sabemos de onde este homem vem.
28 Dan lagáambubalin Jesúsu cátei le, dan larúfudajaña lubeí témpulurugu, ába laríñagun rein. —¡Subúdi jumútina lubeíti, subúdi jumeí jalíagiñe lan niábin! Máma láu náni núngua niábin, ában le inárünibei luágu níjein lan, ligía oúnajabalina, áni ibídiñeti jun.
28 Quando estava ensinando no pátio do Templo, Jesus disse bem alto:
29 Áu, subúdi numúti ladǘga lúmagiñe lan niábin, áni ligía oúnajabalina.
29 Mas eu o conheço porque venho dele e fui mandado por ele.
30 Ába yebéti jabúseerun jadáürüni, úati ni ában agúuruti luágu ladǘga machǘlügili lan dan lun loúnwen.
30 Então quiseram prender Jesus, mas ninguém fez isso porque a sua hora ainda não tinha chegado.
31 Sarágu jáña afíñerutiña luágu, ába jaríñagun. —Dánme le liábin Crístu, ¿ladǘgüba funági ámu miláguru sügǘ láu wügǘri le?
31 Porém muitas pessoas que estavam na multidão creram nele e perguntavam: — Quando o Messias vier, será que vai fazer milagres maiores do que este homem tem feito?
32 Ába jagáambuni fariséogu le jaríñagubei gürígia luágu Jesúsu, jagía jáma jábutigu fádirigu, ába joúnajan polisía témpulurugugiñe lun jadáürüni.
32 Os fariseus ouviram a multidão comentando essas coisas sobre Jesus, e por isso eles e os chefes dos sacerdotes mandaram guardas para o prenderem.
33 Ábati laríñagun Jesúsu. —Murúsunrügübei dan neréderun júma ya, ábame nagíribudun lúmoun le oúnajabalina.
33 Jesus disse:
34 Jáluajabadina, madári jubádina, ladǘga siñábei lan jídin le ñíjinbadina lubeí.
34 Vocês vão me procurar e não vão me achar, pois não podem ir para onde eu vou.
35 Ábati jagúmeserun juríu álügüdagua jámagua. —¿Jalíñounba funásan lídin le siñábei lubeí nege wadáriruni? ¿Leíbuga funa jámoun juríu ja jagánaguabaña gürígia ja güriégu, lun larúfudajan joun güriégu?
35 Então os líderes judeus começaram a comentar: — Para onde será que ele vai que não o poderemos achar? Será que ele vai morar com os judeus que moram no estrangeiro? Será que vai ensinar os não judeus?
36 ¿Ca míni lan láu laríñagun woun. “Jáluajabadina, madári jubádina ladǘga siñábei lan jídin le ñíbadina lubeí”?
36 O que será que ele quis dizer quando afirmou: “Vocês vão me procurar e não vão me achar, pois não podem ir para onde eu vou”?
37 Le lagúmujoún wéyu lídan fédu ligía, ligíatima weírigubei. Lídaanti wéyu ligía, ába laráramun Jesúsu, ába laríñagun láu umálali reínti. —Le mágürabutu luwáni, ñǘbinlá númoun, gurála.
37 O último dia da festa era o mais importante. Naquele dia Jesus se pôs de pé e disse bem alto:
38 Le afíñeti nuágu, láwiyujaba dúna wínwanti tídaangiñe lanígi, quei taríñaguni Lerérun Búngiu.
38 Como dizem as
39 Laríñaguña Jesúsu láu líra luágu ja lan afíñerutiña luágu, jerésibirubei lan Sífiri Sándu, dan ligía, miábingili Sífiri Sándu ladǘga magíribudungili lan Jesúsu larigoún siélun lídoun luweírigun.
39 Jesus estava falando a respeito do Espírito Santo, que aqueles que criam nele iriam receber. Essas pessoas não tinham recebido o Espírito porque Jesus ainda não havia voltado para a presença gloriosa de Deus.
40 Ñíñanu jádaangiñe gürígia, dan le jagáambunbalin cátei le, ába jaríñagun. —Inárüni luágu niján lan proféta lé meja lúnbei liábin.
40 Muitas pessoas que ouviram essas palavras afirmavam: — De fato, este homem é o
41 Jaríñaga jíbiri. —Niján Crístubei. Jaríñaga jíbiri. —¿Ída lubásan Galiléanabei lan Crístu?
41 Outros diziam: — Ele é o E ainda outras pessoas perguntavam: — Mas será que o Messias virá da Galileia?
42 Taríñajare Lerérun Búngiu luágu ladǘgawagunbei lan urúei Davíd Crístu, áni Beléngiñetibei lan, fulásu meme le ñígiñeti lubeí Davíd.
42 As Escrituras Sagradas dizem que o Messias será descendente de Davi e vai nascer em Belém, onde Davi morou.
43 Ába lubeíti jafánreinragun gürígia lueígiñe Jesúsu.
43 Então o povo se dividiu por causa dele.
44 Ñíñanu yebe abúseerutiña jadáürüni, úati ni ában adǘgüti.
44 Alguns queriam prender Jesus, mas ninguém fez isso.
45 Ába jagíribudun polisía ja tánina témpulu jarigoún jámoun fariséogu jáma jábutigu fádirigu. Ába jaríñagun joun polisía. —¿Ca uágu manǘgün jubálin?
45 Os guardas voltaram para o lugar onde estavam os chefes dos sacerdotes e os fariseus , e eles perguntaram: — Por que vocês não trouxeram aquele homem?
46 Ába jaríñagun polisía. —¡Úagili ni ában adímurejati quei ladímurejan wügǘri le!
46 Eles responderam: — Nunca ninguém falou como ele!
47 Ábati jaríñagun fariséogu joun. —¿Ígiraguagüdaadün gíñe júngua lun leyéedunün?
47 Então os fariseus disseram aos guardas: — Será que vocês também foram enganados?
48 ¿Níjein funági ában jádaangiñe wábutigu o jádaangiñe lan fariséogu afíñeruti luágu?
48 Por acaso alguma autoridade ou algum fariseu creu nele?
49 Ánjaña gürígia ja, ja afálarubalin wügǘri ligía, ja ibídiñejabubaña lun lúrudu, íñarawagúaaña.
49 Essa gente que não conhece a Lei está amaldiçoada por Deus.
50 Nicodémo, le ñǘdünbei adímureja lúma Jesúsu gúñoun, ligía ában jádaangiñe fariséogu, ába laríñagun joun.
50 Mas Nicodemos, que era um deles e que certa ocasião havia falado com Jesus, disse:
51 —Según walúrudun, siñáti wasíadiruni ában wügǘri magáambunga wameí furúmiñe lun wasúbudiruni ca lan lidúnrunbei.
51 — De acordo com a nossa Lei não podemos condenar um homem sem ouvi-lo primeiro e descobrir o que ele fez.
52 Ábati jaríñagun lun. —¿Galiléana gíñe amǘrü, badímurejaanbei luágu lufúleisein? Atúriajaboún Lerérun Búngiu, basúbudirubei luágu úagili lan ni ában proféta Galiléana.
52 — Por acaso você também é da Galileia? — perguntaram eles. — Estude as Escrituras Sagradas e verá que da Galileia nunca surgiu nenhum profeta .
53 Ába joúdin cáda ában jábiñoun.
53 — ausente —

Ler em outra tradução

Comparar com outra

Estude este capítulo no WhatsApp

Peça à IA da Bíblia Fala para explicar João 7, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.