Romanos 11
Ireclota Mene (BON) vs VC
1 Cane weebibine itemlininine egä Acejiyame nää teeme Israela biname bine ituge jägyi? Eewe, licarage! Cane age säne yepä Israela biname, Abrahamo me kaakesaare gäne, Benjamina me ingle cabu ca.
1 Pergunto, então: Acaso rejeitou Deus o seu povo? De maneira alguma. Pois eu mesmo sou israelita, descendente de Abraão, da tribo de Benjamim.
2 Yoo, Acejiyame lui bine niinäce jejäcremuji, teebibine lica iyeblengemuji. Weene umle gemi Oogäräneji Mene Eliya poto cidi me, tabe Israela biname bine lipu jeitnäjemuji, Acejiyame ne jejuji egä,
2 Deus não repeliu o seu povo, que ele de antemão distinguiu! Desconheceis o que narra a Escritura, no episódio de Elias, quando este se queixava de Israel a Deus:
3 “Yageyame, teepi määme mename biname bine ituge agleca piiyepu määme iiwäreja dade bine ituge iiglicneja. Cane taatu ätrunga cama gäne, piiyepu teepi singi cuta cebine aglime.”
3 Senhor, mataram vossos profetas, destruíram vossos altares. Fiquei apenas eu, e ainda procuram tirar-me a vida {I Rs 19,10}?
4 Agesa Acejiyame me daremu mene: “Eewe, maane taatu lica gäte. Cäme seben tausen biname piti nemi, lui cina kokorare lica ituge äpedna pui uuje ngii Baala tääpume teebine awejename.”
4 Que lhe respondeu a voz divina? Reservei para mim sete mil homens, que não dobraram o joelho diante de Baal {I Rs 19,18}.
5 Page cuta pepu gyene: mine nesae pana biname piti nemi Acejiyame lui bine ituge jäjäcra teeme owecu name pi.
5 É o que continua a acontecer no tempo presente: subsiste um resto, segundo a eleição da graça.
6 Tabe biname bine jääjäcremuge owecu name pi, lica pui biname bime miiji mule name pi. Yoo, Acejiyame liba yepä biname ne jaajuge miiji mule name pi, peei jaji lui daremu pana birige miiji mule tääpume, yepä pepu lica gyene. Acejiyame biname bine jääjäcremuge toraca owecu name pi.
6 E se é pela graça, já não o é pelas obras; de outra maneira, a graça cessaria de ser graça.
7 Yoo, Israela biname cina lica jääpänusi teepi ngena tääpume jäärngusi, yepä pui nesae pana biname Acejiyame lui bine jejäcremuji, teepi jääpänusi. Nuuja Israela biname cina ätecija cäco läbitininusi.
7 Conseqüência? Que Israel não conseguiu o que procura. Os escolhidos, estes sim, o conseguiram. Quanto aos mais, foram obcecados,
8 Peei ätecija cäco mule poto cidi me Oogäräneji Mene pisi nyene egä,
8 como está escrito: Deus lhes deu um espírito de torpor, olhos para que não vejam e ouvidos para que não ouçam, até o dia presente {Dt 29,3}.
9 Cuta peei poto cidi me Daawida te jiicuji Oogäräneji Mene cabu nuuja poto ca egä,
9 Davi também o diz: A mesa se lhes torne em laço, em armadilha, em ocasião de tropeço, em justo castigo!
10 Teepi irecu määsumäsu pa läbitipesi,
10 A vista se lhes obscureça para não verem! Dobra-lhes o espinhaço sem cessar {Sl 68,23s}!
11 Yoo, Israela biname cina teeme ätecija cäco mule name pi yaatrametnemuge, yepä teeme atrametna iyeteta lica gyene. Israela biname bime mule name pi Acejiyame te nuuja gawe biname bine padare ecäremuji teeme biname me äbitame. Israela biname cina piba ire patre pa yaaglecemepesi nuuja gawe biname bine teeme miiji name pi, cuta teepi piba singi pui Miiji Mene ätecijame.
11 Pergunto ainda: Tropeçaram acaso para cair? De modo algum. Mas sua queda, tornando a salvação acessível aos pagãos, incitou-os à emulação.
12 Yoo, Israela biname bime niiya mule name pi nuuja gawe biname cina babo miiji ne ituge päpäna. Peei miiji cuta baborage cire läbitepi, iyeta pui jäjäcräneji Israela biname liba ireclota biname bime tomi cabu cirege äbäcna.
12 Ora, se o seu pecado ocasionou a riqueza do mundo, e a sua decadência a riqueza dos pagãos, que não fará a sua conversão em massa?!
13 Yoo, weene gawe maramara biname, ai mene lui weeme tääpume. Cane lui Acejiyame me ätyepäneji biname gäne weene gawe maramara biname bime bau me, cuta piiyepu peei kaakesea cäme tääpume babo miijirage gyene.
13 Declaro-o a vós, homens de origem pagã: como apóstolo dos pagãos, eu procuro honrar o meu ministério,
14 Cane yaapicetnärune cäme Israela biname bine ire patre agli me wawename pama poto cina Acejiyame me owecu mule cabu äbäcname iyeteta ireclota ne päpäname.
14 com o intuito de, eventualmente, excitar à emulação os homens da minha raça e salvar alguns deles.
15 Acejiyame Israela biname bine liba ebmalemuji teeme ätecija cäco mule name pi, tabe piba nuuja gawe biname bine teeme biname me jewenemuji. Yepä, Israela biname cina teeme ätecija cäco mule ne liba cire yaabmalepesi, Acejiyame cuta teebibine cire yaawademepi. Teepi piba epu pana budre biname liiyepu lui cina täcnärepi ireclota me.
15 Porque, se de sua rejeição resultou a reconciliação do mundo, qual será o efeito de sua reintegração, senão uma ressurreição dentre os mortos?
16 Calwacupi ire acita mule pisi nyene yepäyepä deedei waadename iyeta deedei aboclomäjame miiji tääpume. Yoo, pepu pana Israela biname bime tääpume cirege äbita. Abrahamo lui Acejiyame me ingle cabu ge, piiyepu teeme kaakesaare Acejiyame me ingle biname cirege äbita. Yoo, Israela biname lui epu pana gemi uli liiyepu: teeme braju liba Acejiyame memi, teeme ciipe cuta teemi nemi.
16 Se as primícias são santas, também a massa o é; e se a raiz é santa, os ramos também o são.
17 Yoo, Olibi uli cabu ca mine Acejiyame me mule ne opo ewatnenisi. Biname te poto ciipe bine yaacnapecmuge teeme ätemäneji olibi uli cabu ca, piba pui ciipe bime puupu cabu tuwängle me glunu bora olibi uli me ciipe bine jäätäyemuge puma uutaname pui calwacupi uli cabu. Weene nuuja gawe biname lui epu pana peei glunu bora olibi uli me ciipe gemi. Page weene kokre piiyepu miiji bine jääpänemuye Israela biname cama, peei glunu bora olibi uli me ciipe teeme ngedo ne lipu yaacatusi ätemäneji uli me braju cabu ca.
17 Se alguns dos ramos foram cortados, e se tu, oliveira selvagem, foste enxertada em seu lugar e agora recebes seiva da raiz da oliveira,
18 Weene gone gawe me jaawenemuye Israela biname bine, lui bime puupu weene ituge waadena. Weeme nuuja ingle lica gyene weemämu awepyeräja. Weene ciipe pana gemi, lica braju pana. Weene weeme kokre yaacatuye braju cabu ca.
18 não te envaideças nem menosprezes os ramos. Pois, se te gloriares, sabe que não és tu que sustentas a raiz, mas a raiz a ti.
19 Pama weene apu ngene jotwananiniye egä, “Yoo, peei niinäce ciipe bine ituge acnapa cime tääpume puupu wawename.”
19 Dirás, talvez: Os ramos foram cortados para que eu fosse enxertada.
20 Peei toraca gyene. Teepi acnapäneji ge, ingle naace popi teepi ätrunga cäco gemi, egäcäro weene teeme puupu cabu inajaninuge, ingle naace popi weene Keriso ne jäätrunguye. Yepä, weene gone ngenecu pudupudu; weene ire cängena inajipi!
20 Sem dúvida! É pela incredulidade que foram cortados, ao passo que tu é pela fé que estás firme. Não te ensoberbeças, antes teme.
21 Acejiyame te lica Israela biname bime ätrunga cäco mule ne ire taatu jaacituge, yepä teebibine ituge äyeblenga teeme puupu cabu ca, ngänu gyene teepi lui ätemäneji uli me ciipe pana gemi. Peei name pi tabe cuta lica weebibine papa ire taatu jicitininuge.
21 Se Deus não poupou os ramos naturais, bem poderá não poupar a ti.
22 Weene miiji peei cabu ca abiberäja egä Acejiyame me owecu pisi nyene cuta piiyepu teeme ablaweja. Tabe Israela biname bine kokre cama yaablawemuge lui cina ätecija cäco gemi, yepä tabe weebibine owecu jiwenininuge weene liba teebine jäätrunguye. Yepä, weeme ätrunga mule weene liba abmala, weene acnapäneji ciipe pana pagege äbita.
22 Considera, pois, a bondade e a severidade de Deus: severidade para com aqueles que caíram, bondade para contigo, suposto que permaneças fiel a essa bondade; do contrário, também tu serás cortada.
23 Israela biname cina liba teeme ätecija cäco mule ne yaabmalusi Yeesu ne ätrungame, Acejiyame piba teebibine teeme puupu cabu cääri pa yaacranemepi weene cama. Teeme kokre pisi nyene peei ne wawename.
23 E eles, se não persistirem na incredulidade, serão enxertados; pois Deus é poderoso para enxertá-los de novo.
24 Yoo, weene nuuja gawe biname lui glunu bora olibi uli ciipe pana gemi, biname te lui ciipe bine icnapemige, ewademige, puu opopo gyene, siige teeme ätemäneji uli cabu erpecnemige. Yepä, Israela biname lui ätemäneji uli ciipe pana gemi. Acnapäneji ciipe seeji plowa gyene cääri arpetna pui yepä uli cabu.
24 Se tu, cortada da oliveira de natureza selvagem, contra a tua natureza foste enxertada em boa oliveira, quanto mais eles, que são naturais, poderão ser enxertados na sua própria oliveira!
25 Cäme ätrunga binamewale, pisi nyene mene lui ne lica ituge awabudnita, yepä cane singi gäne weebibine umle wawename naace tääpume weene piba weemämu lica awepyeräjame. Agesa peei mene: Israela biname bime ätecija cäco mule lica gyene iyeteta, yepä peei mule me ngälu gaabe pisi nyene. Iyeta nuuja gawe biname Acejiyame lui bine ituge jäjäcra, teepi liba teeme bau cirege atyareca,
25 Não quero, irmãos, que ignoreis este mistério, para que não vos gabeis de vossa sabedoria: esta cegueira de uma parte de Israel só durará até que haja entrado a totalidade dos pagãos.
26 piba iyeta jäjäcräneji Israela biname cina cire latatrongäripesi Yeesu Keriso bau me. Acejiyame cuta teebibine cire yääsecräremepi iyeteta ireclota cabu me waadename. Teeme Oogäräneji Mene cuta pisi nyene peei poto cidi me egä,
26 Então Israel em peso será salvo, como está escrito: Virá de Sião o libertador, apartará de Jacó a impiedade.
27 Cane ai jajeji mene cire jaawenemepene teeme tääpume,
27 E esta será a minha aliança com eles, quando eu tirar os seus pecados {Is 59,20s; 27,9}.
28 Yoo, page bucurage Israela biname lui cubuyame pana gemi Acejiyame me Miiji Mene poto cidi me, siige weene nuuja gawe biname cina babo miiji ne peei cabu ca ituge päpäna. Yepä, Acejiyame me owecu pisi nyene Israela biname bime tääpume, ingle tabe teebibine ituge jäjäcra, cuta mene itu ecäranemuji teeme sasa kaakesaare bine egä, “Weeme kaakesaare cina cäme singi biname me cirege lenaja.”
28 Se, quanto ao Evangelho, eles são inimigos de Deus, para proveito vosso, quanto à eleição eles são muito queridos por causa de seus pais.
29 Yoo, Acejiyame me jäjäcra lui iyeteta gyene; tabe lica teeme miiji ne acwecnista, cuta lica teeme mene ne mara me wawena.
29 Pois os dons e o chamado de Deus são irrevogáveis.
30 Yoo, niinäce padare cabu weene nuuja gawe biname cina Acejiyame me singi lica jaawenuye, yepä page weene Acejiyame me owecu ne ituge päpäna, ingle Israela biname cina teeme mene lica itu jecatujisi.
30 Assim como vós antes fostes desobedientes a Deus, e agora obtivestes misericórdia com a desobediência deles,
31 Yoo, page teepi ätecija cäco gemi, ingle Acejiyame me owecu pisi nyene weene nuuja gawe biname bime bau, yepä teepi teeme niiya mule ne cire yaabma-lepesi cuta Acejiyame me owecu weene cama cirege päpäna.
31 assim eles são incrédulos agora, em conseqüência da misericórdia feita a vós, para que eles também mais tarde alcancem, por sua vez, a misericórdia.
32 Ingle naace gyene Acejiyame iyeta biname bine joomlemuge niiyaniya mule cabu, naace tääpume tabe teebibine iyeta owecu cama yäätityäremuge.
32 Deus encerrou a todos esses homens na desobediência para usar com todos de misericórdia.
33 Acejiyame babo miijirage gyene biname bime tääpume. Tabe babo ngene atwanena cama piiyepu babo umle gyene. Nuuja biname te äblicäco gyene teeme ngene atwanena aboclomäja. Nuuja biname te äblicäco gyene ingle ne päpäna teeme mule poto cidi me.
33 Ó abismo de riqueza, de sabedoria e de ciência em Deus! Quão impenetráveis são os seus juízos e inexploráveis os seus caminhos!
34 Oogäräneji Mene pisi nyene egä,
34 Quem pode compreender o pensamento do Senhor? Quem jamais foi o seu conselheiro?
35 Laati te teebine nuuja gwidape ituge ceera,
35 Quem lhe deu primeiro, para que lhe seja retribuído?
36 Yoo, iyeta gwidape cina seclenige teeme bau ca, iyeta gwidape cina teeme kokre cabu icrajinige, piiyepu iyeta gwidape teeme awepyeräja tääpume icrajinige. Mine miiji teebine yaawepyeräjesi ngälu cäco. Siige, pepu yaanajege!
36 Dele, por ele e para ele são todas as coisas. A ele a glória por toda a eternidade! Amém.
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Romanos 11, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.