Mateus 7
Ireclota Mene (BON) vs ARC
1 “Weene gone biname bine jaatranimuye, piba weebibine lica cirege atrana.
1 Não julgueis, para que não sejais julgados,
2 Ingle naace popi weene lipu teebibine jaatranimuye, weebibine cuta pepu cirege atrana. Weene luma ngine yaatonäremuye biname bine, weebibine cuta puma ngine birige atonera.
2 porque com o juízo com que julgardes sereis julgados, e com a medida com que tiverdes medido vos hão de medir a vós.
3 Peei name pi gone määme nuuja ätrunga biname me irecu cabu pläpu ne ire jaatwanute, maane liba uli pargi ne lica jääpänute määme irecu cabu.
3 E por que reparas tu no argueiro que
4 Baborage uli pargi liba pisi nyene määme irecu cabu, maane miiji lica gäte määme biname ne jaji egä, ‘Cane määme irecu cabu ca pläpu ne jaacatene.’
4 Ou como dirás a teu irmão: Deixa-me tirar o argueiro do teu olho, estando uma trave no teu?
5 Maane walya biname gäte! Maane miiji niinäce uli pargi ne määme irecu cabu ca acata, piba maane cängenarage jepänenite määme biname me irecu cabu ca pläpu ne acatame.
5 Hipócrita, tira primeiro a trave do teu olho e, então, cuidarás em tirar o argueiro do olho do teu irmão.
6 Lui gwidape ne mara me ituge wawena Acejiyame tääpume, weene drego bine gone yääcärimuye, teepi cije tatatrongärininusi weeme bau me, tuusasemalininusi. Piiyepu cuta weeme kusa bine gone yiisabimuye blome bime bau me, teepi cije jääbrecäjemusi.”
6 Não deis aos cães as coisas santas, nem deiteis aos porcos as vossas pérolas; para que não as pisem e, voltando-se, vos despedacem.
7 “Itinäreye, piba pagege weebibine ceera: jirngeye, weene piba pagege päpäna; eyäjeye, piba pagege weeme tääpume iitnana.
7 Pedi, e dar-se-vos-á; buscai e encontrareis; batei, e abrir-se-vos-á.
8 Iyeta lui cina yäätinärusi, teebibine yääcärimusi; lui cina jäärngusi, teepi jääpänusi; lui cina yääyäjusi, teeme tääpume jiitnusi.
8 Porque aquele que pede recebe; e o que busca encontra; e, ao que bate, se abre.
9 Bägrä te liba yäätinäruge teeme babe ne deedei tääpume, tabe kula lica yääcäruge.
9 E qual dentre vós é o homem que, pedindo-lhe pão o seu filho, lhe dará uma pedra?
10 Coo tabe bägrä te liba cibu tääpume yäätinäruge, tabe niiyarage cobyame lica yääcäruge.
10 E, pedindo-lhe peixe, lhe dará uma serpente?
11 Weene puu niiya biname gemi, yepä weene umle gemi miijimiji gwidape weeme bägrä bine ceera. Egäsu nata weeme Babe lui cabucewe je enajenige, tabe cuta piba yääcäranemuge miijimiji gwidape, lui cina teebine yäätinärusi.
11 Se, vós, pois, sendo maus, sabeis dar boas coisas aos vossos filhos, quanto mais vosso Pai, que
12 Weene singi biname cina ngena wawename weeme tääpume, weene miiji pepu wawena teeme tääpume. Ai abiberäja lui Moose me Cotre cabu pisi nyene piiyepu Acejiyame me mename biname cina apu ebiberäjimujisi.”
12 Portanto, tudo o que vós quereis que os homens vos façam, fazei-lho também vós, porque esta é a lei e os profetas.
13 “Weene susurage grana cabu me ebäcneye, ingle lui grana gyene uliobo puupu cabu me, daamle gyene pui grana, piiyepu lui gaabe te ädenige pui grana cabu me plowa gyene, siige bucurage cina piiyeme otneninisi.
13 Entrai pela porta estreita, porque larga
14 Yepä lui grana gyene iyeteta ireclota puupu cabu me, susu gyene pui grana, piiyepu lui gaabe te piiyeme ädenige mäpu gyene, siige nesae taatu cina pui gaabe ne jepänanenisi.”
14 E porque estreita
15 “Weene ireire inajipi walya mename biname bime tääpume. Teepi weeme bau me saacluge maamoi bime opo pana, yepä teepi teeme ngenecu bora agliyame wulp pana birige.
15 Acautelai-vos, porém, dos falsos profetas, que vêm até vós vestidos como ovelhas, mas interiormente são lobos devoradores.
16 Weene lipu uli ne opo yaawatnuye teeme kuu cabu ca, weene cuta teebibine pepu opo yaawatnimuye teeme mule cabu ca. Pägepäge seeasea cina waina kuu lica yääyemuge, cuta gargale cina lica piigi kuu yääyemuge.
16 Por seus frutos os conhecereis.
17 Miijirage uli lui miijimiji kuu yääyuge; niiyarage uli lui niiyaniya kuu yääyuge.
17 Assim, toda árvore boa produz bons frutos, e toda árvore má produz frutos maus.
18 Miijirage uli te äblicäco niiyarage kuu äyi; niiyarage uli te äblicäco miijirage kuu äyi.
18 Não pode a árvore boa dar maus frutos, nem a árvore má dar frutos bons.
19 Iyeta uli lui cina niiyaniya kuu yääyemuge, yaargawimusi, uliobo cabu yiisabimusi.
19 Toda árvore que não dá bom fruto corta-se e lança-se no fogo.
20 Yoo, weene walya mename biname bine cuta teeme mule cabu ca opo yaawatnimuye.”
20 Portanto, pelos seus frutos os conhecereis.
21 “Iyeta lui cina najananusi egä, ‘Yageyame, Yageyame,’ teepi iyeteta ireclota ne lica cirege päpäna Acejiyame cama cabucewe je, yepä eei taatu cina cirege päpäna, lui cina jaawenimusi cäme Babe cabucewe je ngena tääpume singi.
21 Nem todo o que me diz: Senhor, Senhor! entrará no Reino dos céus, mas aquele que faz a vontade de meu Pai, que
22 Atrana bimu liba cirege, piba bucurage cina cire najanepesi egä, ‘Yageyame, Yageyame, cine nata määme ngii cabu Acejiyame me tagepogogo mene jaajananemusi, cuta määme ngii cabu niiyaniya cable bine yääyecräjemusi piiyepu bucurage ciitaca mule bine jaawenanemusi.’
22 Muitos me dirão naquele Dia: Senhor, Senhor, não profetizamos nós em teu nome? E, em teu nome, não expulsamos demônios? E, em teu nome, não fizemos muitas maravilhas?
23 Puma cita ca cane pui biname bine cire jaajemepene egä, ‘Cane umle cäco gäne weene. Weene niiya mule biname gemi, äyeblengäjineye cäme bau ca.’”
23 E, então, lhes direi abertamente: Nunca vos conheci; apartai-vos de mim, vós que praticais a iniquidade.
24 “Iyeta biname lui cina yäätecijemuge cäme ai mene, siige pui mene ibi jaawenimusi, teepi umle biname pana birige, lui te mete ne kula papa cabu erangige.
24 Todo aquele, pois, que escuta estas minhas palavras e as pratica, assemelhá-lo-ei ao homem prudente, que edificou a sua casa sobre a rocha.
25 Tabe lui mete ne erangige, siige ngupe te piba secirige, igi cama tädige, cuta babo buuwe te tipwäjige, yepä mete te lica itramige, ingle kula papa cabu jage.
25 E desceu a chuva, e correram rios, e assopraram ventos, e combateram aquela casa, e não caiu, porque estava edificada sobre a rocha.
26 Iyeta biname lui cina yäätecijemuge cäme ai mene, yepä pui mene ibi lica jaawenimusi, teepi buduma biname pana birige, lui te mete ne koriyo papa cabu je erangige.
26 E aquele que ouve estas minhas palavras e as não cumpre, compará-lo-ei ao homem insensato, que edificou a sua casa sobre a areia.
27 Ngupe te secirige, igi cama tädige, babo buuwe te tipwäjige, siige pui mete te iyeta peega ecirige.”
27 E desceu a chuva, e correram rios, e assopraram ventos, e combateram aquela casa, e caiu, e foi grande a sua queda.
28 Yeesu liba teeme ai mene iicema epirige, biname cina mutäcäco ge teeme abiberäja mene name pi,
28 E aconteceu que, concluindo Jesus este discurso, a multidão se admirou da sua doutrina,
29 ingle teeme abiberäja mene epu lica ge cotre abiberäja biname bime liiyepu. Pätä tabe epu ebiberäjimige, lui biname me conocäco pisi nyene biname bine jajime teepi ngena wawename.
29 porquanto os ensinava com autoridade e não como os escribas.
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Mateus 7, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.