Lucas 7
Ireclota Mene (BON) vs NTLH
1 Yeesu liba iyeta peei mene epiremige biname bine jajanename, piba tabe Kaprenauma cewe me abacitige.
1 Quando Jesus acabou de dizer essas coisas ao povo, foi para a cidade de Cafarnaum.
2 Pui cewe cabu puga ge yepä Rooma cabu ca cubu mope biname. Teeme ngenecurage kaakesea bägrä baborage pita cama ge budre mameta.
2 Havia ali um oficial romano que tinha um empregado a quem estimava muito. O empregado estava gravemente doente, quase morto.
3 Pui Rooma cubu mope biname te liba mene itecijige Yeesu poto cidi me, tabe poto Israela modamoda biname bine Yeesu bau me jityepemige teebine ätemlame teeme kaakesea bägrä ne miiji wawename.
3 Quando o oficial ouviu falar de Jesus, enviou alguns líderes judeus para pedirem a ele que viesse curar o seu empregado.
4 Pui Israela modamoda biname cina seclige, Yeesu ne owecu cama itineräjisi egä, “Maane miiji teebine ätityerame, ingle tabe miiji biname gyene.
4 Eles foram falar com Jesus e lhe pediram com insistência: — Esse homem merece, de fato, a sua ajuda,
5 Tabe babo owecu mime biname bime tääpume, piiyepu cime abasecretna mete ne eranguji teeme rarekaake ca.”
5 pois estima muito o nosso povo e até construiu uma sinagoga para nós.
6 Yoo, Yeesu piba ten cama ädige. Tabe teeme mete mameta me liba atyaramtige, piba pui Rooma cubu mope biname te poto teeme binamewale bine tityepemige Yeesu bau me mene cama egä, “Babo Biname, gone mäpu me läbitute cäme tääpume. Cane ibibi lica gäne maane abacitame cäme mete me,
6 Então Jesus foi com eles. Porém, quando já estava perto da casa, o oficial romano mandou alguns amigos dizerem a Jesus: — Senhor, não se incomode, pois eu não mereço que entre na minha casa.
7 peei name pi cane lica otni määme opo gaabe me. Maane mene taatu jiici, piba cäme kaakesea bägrä te miiji pa läbitege.
7 E acho também que não mereço a honra de falar pessoalmente com o senhor. Dê somente uma ordem, e o meu empregado ficará bom.
8 Yoo, cane umle gäne mene lipu kokre gyene. Cane miiji cäme babo biname bime mene ätecija, piiyepu cäme ire atwi cabu piti nemi cubu biname. Cane yepä ne jaajune, ‘Ädi,’ siige tabe läduge; cane nuuja ne jaajune, ‘Tädi,’ siige tabe täduge. Cane cäme kaakesea bägrä ne jaajune, ‘Ai jeweni,’ siige tabe peei ne jaawenuge. Peei name pi cane umle gäne egä määme mene cabu kokre pisi nyene.”
8 Eu também estou debaixo da autoridade de oficiais superiores e tenho soldados que obedecem às minhas ordens. Digo para um: “Vá lá”, e ele vai. Digo para outro: “Venha cá”, e ele vem. E digo também para o meu empregado: “Faça isto”, e ele faz.
9 Yeesu mutäcäco äbitige, pui mene liba itecijige. Tabe ingwe gaabe me tatadrongtige, ten cama lui biname cina seclige, teebibine jejemige egä, “Cane weebibine jijenininine egä apu baborage ätrunga ne cane lica ituge päpäna Israela biname bime cabu ca, yepä ai biname cabu taatu jepänine.”
9 Jesus ficou muito admirado quando ouviu isso. Então virou-se e disse para a multidão que o seguia:
10 Pui mename biname cina liba äcnärige Rooma cubu mope biname me mete me, siige teepi pui kaakesea bägrä ne miiji jepänisi.
10 Aí os amigos do oficial voltaram para a casa dele e encontraram o empregado curado.
11 Peei ingwe ca Yeesu ädige yepä matikolä cewe me, ngii Naina. Teeme abiberäja bägrä piiyepu bucurage nuuja biname cina ten cama eclige.
11 Pouco tempo depois Jesus foi para uma cidade chamada Naim. Os seus discípulos e uma grande multidão foram com ele.
12 Tabe liba pui cewe grana gome atyaramtige, biname cina yepä budre biname ne secanisi cewe cabu ca. Tabe mamye biname ge, teeme mage me japurage imäbägrä; cuta mage lui cuubla ge. Bucurage pui cewe biname cina ten cama seclige.
12 Quando ele estava chegando perto do portão da cidade, ia saindo um enterro. O defunto era filho único de uma viúva, e muita gente da cidade ia com ela.
13 Yageyame liba teebine jopänige, tabe baborage owecu äbitige teeme tääpume, jojige egä, “Ele gone!”
13 Quando o Senhor a viu, ficou com muita pena dela e disse:
14 Tabe piba awetäntige, budre biname me keeso kaake ne joomlige. Pui keeso acana biname cina piba imyemutemige, siige Yeesu pui budre biname ne jejige egä, “Mamye biname, cane meebine naajenine arpinanti!”
14 Então ele chegou mais perto e tocou no caixão. E os que o estavam carregando pararam. Então Jesus disse:
15 Siige, pui budre biname te arpinantige, piba gije abacitige mene me. Yeesu teeme mage ne ocärige.
15 O moço sentou-se no caixão e começou a falar, e Jesus o entregou à mãe.
16 Iyeta biname cina wälu me äbitininisi, Acejiyame ne ewepyeräjisi egä, “Acejiyame me baborage mename biname te mime bau me tädige!” Teepi cuta jiicisi egä, “Acejiyame bii tädige teeme biname bine ätityerame.”
16 Todos ficaram com muito medo e louvavam a Deus, dizendo: — Que grande
17 Yeesu ne idre jecenanisi Yuudea gawe iyeta poto ta piiyepu cuta poto gawe mameta cabu ta.
17 Essas notícias a respeito de Jesus se espalharam por todo o país e pelas regiões vizinhas.
18 Yoane iyeta peei mule poto cidi me itecijige teeme äbiberäja bägrä bime bau ca. Tabe piba ala taasoglicige teeme neeneni abiberäja bägrä,
18 Os discípulos de João Batista contaram tudo isso a ele. Aí João chamou dois deles
19 teebibine Yageyame bau me jäätyepige, teebine ätemlame egä, “Nää, maane säte pui biname, iyeta biname cina lui ne jewagrijenisi otnime, coo cine miiji nuuja ne awagrija?”
19 e os enviou ao Senhor Jesus para perguntarem: “O senhor é aquele que ia chegar ou devemos esperar outro?”
20 Pui neeneni biname cina Yeesu bau me liba atyaramtäsi, jejäsi egä, “Yoane niiye ca äciseja biname te cibibine määme bau me nityepige meebine ätemlame egä, ‘Nää, maane säte pui biname, iyeta biname cina lui ne jewagrijenisi otnime, coo cine pama miiji nuuja ne awagrija?”
20 Então eles foram até o lugar onde Jesus estava e disseram: — João Batista nos mandou perguntar o seguinte: o senhor é aquele que ia chegar ou devemos esperar outro?
21 Puirage padare cabu Yeesu bucurage biname bine miiji me jewenemige maramara pita cabu ca, piiyepu niiya cable bine iyecräjemige, piiyepu bucurage irecu määsumäsu biname bine miiji me jewenemige.
21 Naquele momento Jesus curou muitas pessoas das suas doenças e dos seus sofrimentos, expulsou espíritos maus e também curou muitos cegos.
22 Pui neeneni biname lui Yoane bau ca tabe teebibine mene jaawecnistige egä, “Weene Yoane bau me acne-nuteye, teebine jejepeye weene ngena ituge päpäna piiyepu ätecija naace irecu määsumäsu biname cina cängena jääpänanemusi; ernge niiyaniya biname cina miiji waatninusi; lepera pita biname cina miiji me läbitininusi; tablame buduma biname cina cängena yäätecijanemuge; budre biname cina larpineräjininusi ireclota me; cuta piiyepu owecumete biname bine Miiji Mene jaajananemusi.
22 Depois respondeu aos discípulos de João:
23 Yoo, ngenecu miiji eei gemi laati bemi ätrunga ne lica yaapesarusi cäme bau.”
23 E felizes são as pessoas que não duvidam de mim!
24 Pui biname Yoane bau ca liba acnenutäsi teeme bau me, Yeesu gije abacitige biname bine mene Yoane poto cidi me jajanename. Tabe teebibine itemlemige egä, “Weene liba daapo taatu cewe me läsipeye, weene singi puma ngena päpäname? Weene lica otni duuwe baace päpäname buuwe te papa yaacenanuge.
24 Quando os discípulos de João foram embora, Jesus começou a dizer ao povo o seguinte a respeito de João:
25 Liba peei lica, weene ngena päpäname läsipeye peeyeme? Weene lica otni biname ne päpäname, lui te labasogäruge miijimiji cäbletääpe cama, ingle pepu pana biname cina modamoda biname bime mete cabu yaacrajuge luma miijimiji gwidape birige.
25 O que foram ver? Um homem bem-vestido? Ora, os que se vestem bem e vivem no luxo moram nos palácios!
26 Cebine najeye, weene ngena päpäname läsipeye peeyeme? Weene nää Acejiyame me mename biname ne singi päpäname? Yoo, cane weebibine jijenininine egä weene baborage mename biname ne puga ituge päpäna.
26 Então me digam: o que foram ver? Um
27 Oogäräneji Mene cabu Acejiyame te Yoane poto cidi me jiicenige egä, ‘Cane cäme mename biname ne määme niinäce gaabe me cire jäätyepepene. Tabe te gaabe cire yaamacetnäjepi määme otni tääpume.’”
27 Porque João é aquele a respeito de quem as
28 Yeesu piba jejemige, “Cane weebibine jijenininine egä Yoane lui baborage gyene iyeta ai gawecewe biname bime cabu ca lui cina ituge ai gawecewe cabu lenaja ngälu Yoane me padare oomlaname, yepä page ai kirece padare cabu, eei cabu ca lui te matikäli gyene Acejiyame te lui bine ewadenemige, tabe baborage gyene Yoane cabu ca.”
28 — Eu digo a vocês que de todos os homens que já nasceram João é o maior. Porém quem é o menor no
29 Yoo, iyeta biname piiyepu cuta täks rarekaake uutecrena biname cina liba Yeesu me mene yäätecijemepi, piba jiicepesi egä, “Acejiyame me gaabe toraca conocäco gyene,” siige teepi peei name pi äciseja mule ne ituge acatena Yoane bau ca.
29 Os cobradores de impostos e todo o povo ouviram isso. Eles eram aqueles que haviam obedecido às ordens justas de Deus e tinham sido batizados por João.
30 Yepä, Parisea sigu biname piiyepu cotre abiberäja biname cina Yoane me äciseja mule ne jäägyusi, pepu pi teepi cuta Acejiyame me teeme tääpume singi gaabe ne jäägyusi.
30 Mas os fariseus e os mestres da Lei não quiseram ser batizados por João e assim rejeitaram o plano de Deus para eles.
31 Siige, Yeesu jiicige egä, “Cane ngena cabu yaatonäremene biname bine page lui cina ireclota gemi?
31 E Jesus terminou, dizendo:
32 Teepi epu pana gemi matimati bägrä liiyepu, lui cina adnatäreji yaacrajuge aletnaletna puupu cabu, siige teemeteme ala abayaninusi egä, ‘Cine dobidobi bine jääcnäjemusi, yepä weene giire lica jääwäjuye. Cine owecumete uupera yaatangusi, yepä weene singi lica ele me.’
32 Elas são como crianças sentadas na praça. Um grupo grita para o outro:
33 Yoo, Yoane niiye ca äciseja biname te tädepi piiyepu poto bimu deedei cäco yaanajuge piiyepu waina niiye lica yäänäjuge. Weene singi lica teeme mule tääpume, teeme poto cidi me jiicemuye egä, ‘Niiya cable te teebine ecanenige.’
33 João Batista jejua e não bebe vinho, e vocês dizem: “Ele está dominado por um demônio.”
34 Cane lui Acejiyame bau ca tädujine biname me äbitujine, cane piba tädepene. Cane deedei läbitune piiyepu niiye yäänäjune, yepä weene cuta singi lica cäme mule tääpume, cäme poto cidi me jiicemuye egä, ‘Jepäneye ai biname ne! Tabe mage looloyame gyene piiyepu waina niiye änäjäyame! Täks rarekaake uutecrena biname piiyepu cotre atropengäja biname teepi lui teeme biname gemi!’
34 O
35 Yoo, weene pepu jiicemuye, yepä lui biname cina yaacatusi Acejiyame me singi mule bine, teeme ireclota cabu ca mine opo yaawatnusi egä Acejiyame lui umlerage gyene.”
35 Mas aqueles que aceitam a sabedoria de Deus mostram que ela é verdadeira.
36 Yepä Parisea sigu biname ngii Simona tabe Yeesu ne ala tesoglicige ten cama deedei äbitame. Yeesu ädige teeme mete me, puga adnatige deedei me.
36 Um fariseu convidou Jesus para jantar. Jesus foi até a casa dele e sentou-se para comer.
37 Puga ge pui cewe cabu yepä eroero magebi. Tabe liba mene utecijige egä Yeesu deedei äbitenige pui Parisea biname me mete cabu, tabe piba matikolä karpu ne miiji lengo ngedo cama ecatige, peei cama oclige Simona me mete me.
37 Naquela cidade morava uma mulher de má fama. Ela soube que Jesus estava jantando na casa do fariseu. Então pegou um frasco feito de alabastro , cheio de perfume,
38 Puga tabe Yeesu me kaake poto ca joclajutige teeme ernge gome. Tabe ele ongenige piiyepu teeme ele mäcu cina sitrametnemige Yeesu me ernge cabu. Tabe pui ele mäcu bine jicisäjemige, teeme lecaleca edingäli ca, teeme ernge jetecnige, piba pui miiji lengo cama ngedo ne ernge cabu epadurige.
38 e ficou aos pés de Jesus, por trás. Ela chorava e as suas lágrimas molhavam os pés dele. Então ela os enxugou com os seus próprios cabelos. Ela beijava os pés de Jesus e derramava o perfume neles.
39 Yoo, pui Parisea biname lui te Yeesu ne ala tesoglicige, tabe liba peei mule ne jepänige, teeme ngenecu bora jiicige Yeesu poto cidi me egä, “Ai biname liba toraca mename biname gyene, tabe piba umle cama gyene ai magebi poto cidi me, lui te teebine joomlemige, egä teeme ireclota lui magerage conocono gyene!”
39 Quando o fariseu viu isso, pensou assim: “Se este homem fosse, de fato, um profeta , saberia quem é esta mulher que está tocando nele e a vida de pecado que ela leva.”
40 Piba Yeesu pui Parisea biname ne jejige egä, “Simona, cane singi gäne meebine matikolä mene jajime.”
40 Jesus então disse ao fariseu: — Fale, Mestre! — respondeu Simão.
41 Yeesu ngene ca agli mene teebine jejige egä, “Neeneni biname cina rarekaake ituge waadena yepä rarekaake ire atwi biname bau ca. Pui yepä biname te faib hanred rarekaake yaawademepi piiyepu nuuja te fifti taatu rarekaake yaawademepi. Yoo, yepä pui rarekaake me ibi lui daremu gyene yepä bimu me kaakesea tääpume.
41 Jesus disse:
42 Siige, ingwe ca pui neeneni äblicäco ge pui rarekaake awecnistame, peei name pi rarekaake ire atwi biname te teebibine jaajige egä, ‘Ngänu gyene peei bine awecnista. Cane weeme ngii ituge äyeblingta daremu oogäräneji peba cabu ca.’ Yoo, Simona cane meebine näätemlenine egä pui neeneni cabu ca laasi nyene baborage singi pui rarekaake ire atwi biname tääpume?”
42 mas nenhum dos dois podia pagar ao homem que havia emprestado. Então ele perdoou a dívida de cada um. Qual deles vai estimá-lo mais?
43 Simona teebine jejige egä, “Pama pui biname lui me baborage daremu ne ituge äyeblingta.”
43 — Eu acho que é aquele que foi mais perdoado! — respondeu Simão.
44 Tabe piba pui magebi bau me atatrongärige, Simona ne jejige egä, “Jopäni ai magebi? Cane liba määme mete me abacitine, maane cebine niiye lica näcärite ernge äciseja tääpume, mime mule lipu gyene, yepä ai magebi cäme ernge teeme ele mäcu ca näcisäjige, piba nebo jicisäjige teeme edingäli ca.
44 Então virou-se para a mulher e disse a Simão:
45 Maane cebine lica natecnite awablame, mime mule liiyepu, yepä cäme abacita cabu ca ai magebi te cäme ernge jäje natecnanige.
45 Você não me beijou quando cheguei; ela, porém, não para de beijar os meus pés desde que entrei.
46 Maane cäme mope olibi migi ca lica napyacite, mime mule liiyepu, yepä tabe te cäme ernge miijimiji ngedo ca bii napyacige.
46 Você não pôs azeite perfumado na minha cabeça , porém ela derramou perfume nos meus pés.
47 Cane meebine naajenine egä teeme bucurage conocono mule bine ituge äyeblenga, peei name pi teeme owecu baborage gyene cäme tääpume. Yepä, lui biname me nesae taatu niiya mule ituge äyeblenga, teeme matikolä singi taatu pisi nyene.”
47 Eu afirmo a você, então, que o grande amor que ela mostrou prova que os seus muitos pecados já foram perdoados. Mas onde pouco é perdoado, pouco amor é mostrado.
48 Yeesu puma cita ca magebi ne jojige egä, “Määme niiyaniya mule bine ituge äyeblenga.”
48 Então Jesus disse à mulher:
49 Piba pui nuuja biname lui cina pui dade gome adnatäreji gemi, teepi teemämu ätemläjinisi egä, “Laasi nyene ai biname lui te cuta biname bime niiyaniya mule bine yääyeblengemuge?”
49 Os que estavam sentados à mesa começaram a perguntar: — Que homem é esse que até perdoa pecados?
50 Yeesu piba magebi ne jojige egä, “Acejiyame te meebine näätityärige määme niiya mule cabu ca asatame, ingle maane cebine nätrungite. Äte, ngenecu poode cama ocli.”
50 Mas Jesus disse à mulher:
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Lucas 7, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.