João 8
Ireclota Mene (BON) vs NTLH
1 Yeesu Olibi Uli podo cabu me ädige.
1 [Depois todos foram para casa, mas Jesus foi para o monte das Oliveiras.
2 Nuuja bimu krokerage tabe cuta cääri acnenutige iiwäreja mete cabu me. Biname cina abasecretnige teeme bau me, siige tabe adnatige, gije abacitige teebibine abiberäjame.
2 De madrugada ele voltou ao pátio do Templo, e o povo se reuniu em volta dele. Jesus estava sentado, ensinando a todos.
3 Puma cita ca cotre abiberäja biname piiyepu Parisea sigu biname cina yepä magebi ne tocanisi, lui ne jwoomlisi sargi mule wawena cabu, biname sobe cabu ocitisi,
3 Aí alguns mestres da Lei e fariseus levaram a Jesus uma mulher que tinha sido apanhada em adultério e a obrigaram a ficar de pé no meio de todos.
4 siige Yeesu ne jejisi egä, “Abiberäja biname, cine ai magebi ne sargi mule wawena cabu twoomlisi.
4 Eles disseram: — Mestre, esta mulher foi apanhada no ato de adultério.
5 Moose me Cotre te apu nijinininige, egä apu muleyame biname bine miiji kula ca äbyecra budre me aglime. Maane lipu ngene jotwanenite ai poto cidi me?”
5 De acordo com a Lei que Moisés nos deu, as mulheres adúlteras devem ser mortas a pedradas. Mas o senhor, o que é que diz sobre isso?
6 Teepi ai mene naace name pi jejisi, ingle teepi singi ge teebine mene cabu oomlaname, siige ingle ne päpäname teebine aitnejame. Yeesu äcupige, ime kukluta ca mene yoogärige gawe cabu.
6 Eles fizeram essa pergunta para conseguir uma prova contra Jesus, pois queriam acusá-lo. Mas ele se abaixou e começou a escrever no chão com o dedo.
7 Teepi liga teebine tii jewenanisi, tabe jeclajutige, jejemige egä, “Weeme cabu liba biname pisi nyene, lui te umle cäco niiya mule wawena, tabe te niinäce kula ne yaajarege teeme cabu me.”
7 Como eles continuaram a fazer a mesma pergunta, Jesus endireitou o corpo e disse a eles:
8 Tabe cuta cääri äcupige, gawe cabu ngii yoogärige.
8 Depois abaixou-se outra vez e continuou a escrever no chão.
9 Teepi liba Yeesu me mene itecijemige, teepi ngene ca eglisi egä cime niiya mule piti nemi. Siige teepi gije abacitinisi yepäyepä atenglejame, modamoda biname cabu ca ngälu matimati biname, ngälu Yeesu taatu te ityepurige pui magebi cama, teeme opo gaabe je lui te joclajutige.
9 Quando ouviram isso, todos foram embora, um por um, começando pelos mais velhos. Ficaram só Jesus e a mulher, e ela continuou ali, de pé.
10 Piba Yeesu jeclajutige, utemlige egä, “Magebi, lete nemi teepi, lui cina meebine naacanisi aima kula ca äbyecrame? Cije teepi lica jewenisi peei mule ne?”
10 Então Jesus endireitou o corpo e disse:
11 Tabe jejige egä, “Eewe babo biname.” Puma cita ca Yeesu jojige egä, “Cane cuta meebine kula ca lica naacnenine. Äte ocli, ingwe ca niiya mule gone jaawenute!”
11 — Ninguém, senhor! — respondeu ela. Jesus disse:
12 Yeesu liba biname bine cääri ebiberäjimige, tabe jejemige apu egä, “Cane age säne apaclyera ai gawecewe tääpume. Laati te cebine ingwe näcwuge, tabe krokeciiye cabu lica waatnuge, ingle tabe apaclyera ne jääpänuge teeme ireclota tääpume.”
12 De novo Jesus começou a falar com eles e disse:
13 Puma cita ca Parisea sigu biname cina Yeesu ne jejisi egä, “Maane määmämu aitnäjenite, pipu pi määme aitneja lui toraca lica gyene.”
13 Os fariseus disseram a Jesus: — Agora você está falando a favor de você mesmo. Por isso o que você diz não tem valor.
14 Yeesu jejemige egä, “Cane puu cämämu aitnäjenine, yepä cäme aitneja lui papa me lica äbitenige, ingle cane umle gäne, cane luma cita ca gäne piiyepu liiyeme ädenine. Yepä weene nuuja umle lica gemi, cane luma cita ca gäne piiyepu liiyeme ädenine.
14 Jesus respondeu:
15 Weeme atrana lui biname bime pana gyene. Cane nuuja biname ne licarage pa jaatranepene.
15 Vocês julgam de modo puramente humano; mas eu não julgo ninguém.
16 Yepä cane liba atrana je, cäme atrana lui conocäcorage ge, ingle cane taatu lica gäne. Babe lui te cebine nätyepuji, tabe cane cama gyene.
16 E, se eu julgar, o meu julgamento é verdadeiro porque não julgo sozinho, pois o Pai, que me enviou, está comigo.
17 Nata weeme Cotre mene te cuta jiicenige, egä neeneni biname bime aitneja lui ibibi birige.
17 Na
18 Yoo siige, cane cämämu aitnäjenine piiyepu Babe, lui te cebine nätyepuji, tabe cuta naitnäjenige cebine.”
18 Eu dou testemunho a respeito de mim mesmo, e o Pai, que me enviou, também dá testemunho a meu respeito.
19 Puma cita ca teepi Yeesu ne itemlisi egä, “Baa, lese nyene määme babe?” Yeesu jejemige egä, “Weene umle lica gemi cane piiyepu cäme Babe. Weene liga umle cirege cane, weene cuta piba umle cirege tabe.”
19 — Onde está o seu pai? — perguntaram. Jesus respondeu:
20 Yeesu ai mene jiicemige, tabe liba biname bine ebiberäjimige iiwäreja mete caale bora je rarekaake acrana puupu gome. Siige nuuja te teebine lica joomlige, ingle teeme padare te camu ge atyaramta.
20 Jesus disse essas coisas quando estava ensinando no pátio do Templo, perto da caixa das ofertas. Ninguém o prendeu porque ainda não tinha chegado a sua hora.
21 Yeesu biname bine cääri mene jejanemige. Tabe apu jiicige egä, “Cane ama cita ca äyeblingtenine. Weene pa närngepeye cebine, yepä weene weeme niiya mule cabu budre cire äbitipeye. Weene äblicäco gemi otni, cane liiyeme ädenine.”
21 Jesus disse outra vez:
22 Puma cita ca Israela biname cina jiicisi egä, “Nää, tabe pama teemämu aglime pa läbitepi, ingle tabe jiicige egä, ‘Weene äblicäco gemi otni, cane liiyeme pa lädepene?’”
22 Os líderes judeus disseram: — Ele diz que nós não podemos ir para onde ele vai! Será que ele vai se matar?
23 Yeesu jejemige egä, “Weene lui gawecewe cabu ca gemi, yepä cane lui cabucewe cabu ca gäne. Weene ai gawecewe tääpu memi, yepä cane lica gäne ai gawecewe tääpume.
23 Jesus continuou:
24 Cane jijinine, egä weene budre läbitininuye weeme niiya mule cabu. Weene liba ätrunga lica birige, egä cane pui biname gäne, cane lui poto cidi me jiicenenemine, weene toraca budre cire äbitipeye.”
24 Por isso eu disse que vocês vão morrer sem o perdão dos seus pecados. De fato, morrerão sem o perdão dos seus pecados se não crerem que “
25 Teepi puma cita ca teebine itemlisi, “Baa, maane laasi näte?” Yeesu jejemige egä, “Cane uja weebibine lipu ituge jaji?
25 — Quem é você? — perguntaram a Jesus. Ele respondeu:
26 Cäme bucurage mene piti nemi weeme poto cidi me iicemame piiyepu weebibine ablawejame. Yepä cane peei taatu mene jaajananemune biname bine, cane lui mene nätecijanuge teeme bau ca, cebine lui te nätyepuji. Tabe lui toraca gyene.”
26 Existem muitas coisas a respeito de vocês das quais eu preciso falar e as quais eu preciso julgar. Porém quem me enviou é verdadeiro, e eu digo ao mundo somente o que ele me disse.
27 Teepi opo lica ewatnisi, egä Yeesu Babe poto cidi me jiicige.
27 Eles não entenderam que ele estava falando a respeito do Pai.
28 Puma cita ca Yeesu teebibine cuta cääri jejemige egä, “Weene liba pa nawepäntepeye cebine, Acejiyame bau ca lui te tädujine biname me äbitujine, piba weene umle pa äbitipeye, egä cane pui biname gäne, cane lui poto cidi me jiicemimune. Cane nuuja gwidape ne cäme singi ca lica jaawenune, yepä Babe te ngena ituge abiberäja cebine, cane peei poto cidi me taatu jiicemimune.
28 Por isso Jesus disse:
29 Lui te cebine nätyepuji, tabe pisi nyene cane cama. Tabe cebine taatu lica ituge abmala, ingle cane ngena bine jaawenetnäjimune, peei cina teebine ngenecu miiji me jaawenusi.”
29 Quem me enviou está comigo e não me deixou sozinho, pois faço sempre o que lhe agrada.
30 Bucurage biname cina Yeesu ne jitrungisi, teepi liba itecijemige tabe apu iicema je.
30 Quando Jesus disse isso, muitos creram nele.
31 Lui Israela biname cina Yeesu ne jitrungisi, tabe teebibine jejemige egä, “Weene liba cäme abiberäja ne kokre cama joomle-niye, weene cäme toracarage abiberäja bägrä gemi piba.
31 Então Jesus disse para os que creram nele:
32 Piba weene umle läbitininuye, toraca ngena gyene, siige pui toraca te weebibine kälyä jiwenininuge.”
32 e conhecerão a verdade, e a verdade os libertará.
33 Teepi opo lica jewatnisi, Yeesu ngena tääpume jejemige, siige teepi jejisi egä, “Cine lui Abrahamo me kaakesaare gemi. Cine nuuja biname me aletnäneji biname lica gemi, cije maane ngena name pi nijinite cine kälyä äbitame?”
33 Eles responderam: — Nós somos descendentes de Abraão e nunca fomos escravos de ninguém. Como é que você diz que ficaremos livres?
34 Yeesu jejemige egä, “Cäme mene nacateye: iyeta lui cina niiya mule bine yaacnemusi, pui niiya mule cina teebibine kokre joomle-musi epu pana, aletnäneji biname ne teeme yageyame te lipu kokre joomluge.
34 Jesus disse a eles:
35 Aletnäneji biname te iyeteta lica yaanajuge teeme babo biname me mete cabu. Yepä bägrä te iyeteta teeme babe me mete cabu yaanajuge.
35 O escravo não fica sempre com a família, mas o filho sempre faz parte da família.
36 Siige Bägrä te liba weebibine kälyä jiwenininuge niiya mule cabu ca, weene piba toraca kälyä birige.
36 Se o Filho os libertar, vocês serão, de fato, livres.
37 Yoo, cane umle gäne, egä weene Abrahamo me kaakesaare gemi. Yepä weene cebine aglime naweniniye, ingle weene singi lica gemi cäme mene ätecijame.
37 Eu sei que vocês são descendentes de Abraão; porém estão tentando me matar porque não aceitam os meus ensinamentos.
38 Cane jijananinune, cane ngena ituge päpäna Babe me gome. Weene cuta piiyepu jaawenimuye, weeme babe te ngeno me jijananinuge weebibine.”
38 Eu falo das coisas que o meu Pai me mostrou, mas vocês fazem o que aprenderam com o pai de vocês.
39 Teepi jejisi egä, “Cime babe Abrahamo sine.” Yeesu jejemige egä, “Weene liga Abrahamo me bägrä cirege, weene epu mule bine cire jaawenemejiye tabe liiyepu.
39 — O nosso pai é Abraão! — responderam eles. Então Jesus disse:
40 Yepä weene siige cebine aglime naweniniye, ingle cane toraca mene poto cidi me ituge jajanena, Babe bau ca cane lui mene ituge ätecijana. Abrahamo weeme pana lica äbituji.
40 Mas eu lhes tenho dito a verdade que ouvi de Deus, e assim mesmo vocês estão tentando me matar. Abraão nunca fez uma coisa assim!
41 Weene weemerage babe ne jitutaneniye.” Teepi puma cita ca Yeesu ne jejisi egä, “Cine babe cäco biname lica gemi. Cime yepä taatu Babe pisi nyene. Tabe lui Acejiyame sine.”
41 Vocês estão fazendo o que o pai de vocês fez. Eles responderam: — Nós não somos filhos ilegítimos; nós temos um Pai, que é Deus!
42 Yeesu jejemige egä, “Liga Acejiyame weeme Babe cirege, weene piba cäme tääpume singi cirege, ingle cane teeme bau ca tädujine, siige cane page age säne. Cane cäme singi ca lica tädujine, yepä tabe te cebine nätyepuji.
42 Jesus disse a eles:
43 Weene ngena name pi cäme mene umle lica gemi? Weene naace name pi umle lica gemi cäme mene, ingle weeme tablame bermemiye cäme mene ätecija wälu name pi.
43 Por que é que vocês não entendem o que eu digo? É porque não querem ouvir a minha mensagem.
44 Satani peese nyene weeme babe, siige weene weeme babe me singi bine jaawenemuye. Tabe lui agliyame gyene agedna cabu ca ngälu page. Tabe toraca mene ne jigyenige, ingle teeme bau ca cude padare gyene. Tabe liba walya waatromuge, tabe teemerage mule ne jaawenuge; tabe walya biname gyene, babe gyene iyeta walya tääpume.
44 Vocês são filhos do Diabo e querem fazer o que o pai de vocês quer. Desde a criação do mundo ele foi assassino e nunca esteve do lado da verdade porque nele não existe verdade. Quando o Diabo mente, está apenas fazendo o que é o seu costume, pois é mentiroso e é o pai de todas as mentiras.
45 Cebine weene pui name pi lica nätrunguye, ingle cane jiicemimune, ngena gyene toraca.
45 Mas, porque eu digo a verdade, vocês não creem em mim.
46 Baa, weeme nuuja te jaawabudnitege, egä cane ngena niiya ne ituge wawena. Cane liba toraca mene poto cidi me jiicemune, weene piba ngena name pi lica cebine nätrunguye.
46 Qual de vocês pode provar que eu tenho algum pecado? Se digo a verdade, por que não creem em mim?
47 Laati te Acejiyame bau ca gyene, tabe te teeme mene jäätecijuge. Yepä weene Acejiyame me bägräwale lica gemi, peei name pi weene lica teebine jäätecijuye.”
47 A pessoa que é de Deus escuta as palavras de Deus. Vocês não escutam as palavras de Deus porque vocês não são dele.
48 Israela biname cina Yeesu ne jejisi egä, “Cime mene pama toraca gyene, egä maane Samariya biname gäte, cuta määme niiya cable pama pisi nyene?”
48 Eles disseram a Jesus: — Por acaso não temos razão quando dizemos que você é
49 Yeesu teebibine icisäremige egä, “Eewe, cane niiya cable cama lica gäne. Cane cäme Babe ne opo gaabe me ecitenine, yepä weene cebine opo gaabe me lica naciteniye.
49 Jesus respondeu:
50 Cane singi lica gäne cäme ngii te babo äbitame. Nuuja te pisi nyene, lui te singi ge cäme ngii te babo äbitame. Tabe te biname bine cirege atrana.
50 Não procuro conseguir elogios para mim mesmo; mas existe alguém que procura consegui-los para mim, e ele é o Juiz.
51 Cane toraca jijenininine weebibine, egä laati te cebine nätrunguge, tabe budre lica läbituge.”
51 Eu afirmo a vocês que isto é verdade: quem obedecer aos meus ensinamentos não morrerá nunca.
52 Puma cita ca Israela biname cina jejisi egä, “Siige cine aga toraca umle bäbitininago, egä määme niiya cable pisi nyene. Abrahamo uja budre äbituji, piiyepu Acejiyame me mename biname cina uja budre äbitininujisi, siige maane piba cije lipu jiicenite, egä laati te liba määme mene yäätecijuge, tabe budre lica läbituge.
52 Então eles disseram: — Agora temos a certeza de que você está dominado por um demônio! Abraão e todos os
53 Nata maane baborage lica gäte mime kaakesaare Abrahamo bau ca, lui te budre itu läbitepi. Piiyepu mename biname cina budre ituge äbita. Maane lipu ngene jotwaninite, egä maane baa laasi näte?”
53 Será que você é mais importante do que Abraão, o nosso pai, que morreu? E os profetas também morreram! Quem você pensa que é?
54 Yeesu teebibine jejemige, “Cane liba cämämu babo läbitune, peei lui toraca lica ge. Yepä Babe te cäme ngii ne babo jaawenuge, weene lui ne weeme Acejiyame ca eineniye.
54 Ele respondeu:
55 Weene lica ituge umle äbita teeme poto cidi me, yepä cane umle gäne tabe. Cane liba iicana je, egä cane umle lica gäne tabe, cane piba weeme pana walya biname gäne. Yepä cane umle gäne tabe piiyepu teeme mene jäätecijune.
55 Vocês nunca conheceram a Deus, mas eu o conheço. Se eu disser que não o conheço, serei mentiroso como vocês; mas eu o conheço e obedeço ao que ele manda.
56 Weeme kaakesaare Abrahamo gege ge, ingle tabe umle ge, egä tabe cebine cirege päpäna. Tabe näpänuji, siige mage gege äbituji.”
56 Abraão, o pai de vocês, ficou alegre ao ver o tempo da minha vinda. Ele viu esse tempo e ficou feliz.
57 Israela biname cina jejisi egä, “Maane camu gäte fifti kämäge oomlana, maane piba cije lipu pi jiicenite, egä maane Abrahamo ne ituge päpäna?”
57 — Você não tem nem cinquenta anos e viu Abraão? — perguntaram eles.
58 Yeesu jejemige egä, “Cane toraca jijenininine weebibine, egä cane uja ge, Abrahamo ingwe ca aplimluji.”
58 — Eu afirmo a vocês que isto é verdade: antes de Abraão nascer, “ — respondeu Jesus.
59 Puma cita ca Israela biname cina kula bine ewadimisi teebine äbyecrame, yepä Yeesu ämlitige, siige iiwäreja mete ne sebmalige.
59 Então eles pegaram pedras para atirar em Jesus, mas ele se escondeu e saiu do pátio do Templo.
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar João 8, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.