João 7

Ireclota Mene (BON) vs NVT

Sair da comparação
NVT Nova Versão Transformadora
1 Ai ingwe gaabe ca Yeesu Galilaya probins cabu ta otnetnäjige. Tabe singi lica ge cääri cuta Yuudea probins me otnime, ingle Israela biname cina puma padare ne jirngisi teebine budre me acitame.
1 Depois disso, Jesus viajou pela Galileia. Queria ficar longe da Judeia, onde os líderes judeus planejavam sua morte.
2 Padare te mameta me äbitige Israela biname bime Wäbuyaga mete trii tääpume.
2 Logo, porém, chegou o tempo da celebração judaica chamada Festa das Cabanas,
3 Siige iganewale cina Yeesu ne jejisi egä, “Ai cewe ne ebmali, Yuudea me ädi, piba määme ingwe äcwiyame biname cina jepänenemisi maane lui mule bine jewenenemite,
3 e os irmãos de Jesus lhe disseram: “Saia daqui e vá à Judeia, onde seus seguidores poderão ver os milagres que realiza.
4 ingle laati te singi birige biname cina teeme poto cidi me umle äbitame, tabe nuuja mule ne ogä lica jaawenuge. Yoo, ingle maane apu mule bine jaawenanemute, maane miiji pajecu me äbita biname cina määme poto cidi me umle äbitame.”
4 Você não se tornará famoso escondendo-se dessa forma. Se você pode fazer coisas tão maravilhosas, mostre-se ao mundo!”.
5 Teeme iganewale cina naace popi ai mene jiicisi, ingle cuta teepi teebine lica jitrungisi.
5 Pois nem mesmo seus irmãos criam nele.
6 Yeesu jejemige egä, “Iyeta padare cabu weeme tääpume papa gyene otni, yepä cäme padare te camu gyene atyaramta.
6 Jesus respondeu: “Agora não é o momento certo de eu ir, mas vocês podem ir a qualquer hora.
7 Ai gawecewe biname bime nuuja ingle lica gyene weebibine ämugetname, yepä teepi cebine nämugetnusi, ingle cane jeitnäjenenemine, egä teeme mule lui niiyarage gemi.
7 O mundo não pode odiá-los, mas a mim ele odeia, pois eu o acuso de fazer o mal.
8 Äte naaclege weene ai trii tääpume. Cane lica ädenine, ingle cäme tääpume miiji padare lica gyene otnime.”
8 Vão vocês. Eu ainda não irei a essa festa, pois meu tempo ainda não chegou”.
9 Tabe apu jiicige, siige Galilaya je enajige.
9 Tendo dito isso, permaneceu na Galileia.
10 Yepä iganewale cina liba beclige trii tääpume, Yeesu teeme ingwe ca piba ogä ädige, ingle tabe singi lica ge biname cina umle äbitame teeme otni poto cidi me.
10 Contudo, depois que seus irmãos partiram para a festa, ele também foi, mas em segredo, permanecendo distante dos olhos do público.
11 Yerusalema je puma Israela biname cina teebine trii biname bime sobe cabu jirngisi. Teepi biname bine itemläjemisi egä, “Lese nyene pui biname?”
11 Os líderes judeus tentavam encontrá-lo na festa e perguntavam se alguém o tinha visto.
12 Biname cina siiyä mene ca ajananinisi teeme poto cidi me. Poto cina jiicisi egä, “Tabe lui miiji biname gyene.” Poto cina jiicisi egä, “Eewe, tabe miiji biname lica gyene. Tabe biname bine yaangletnäjemuge.”
12 Havia muita discussão a seu respeito entre as multidões. Alguns afirmavam: “Ele é um homem bom”, enquanto outros diziam: “Ele não passa de um impostor, que engana o povo”.
13 Yepä teepi cabucabu lica jiicemisi teeme poto cidi me, ingle teepi wälu ge Israela biname bime tääpume.
13 Mas ninguém tinha coragem de falar sobre ele em público, por medo dos líderes judeus.
14 Trii padare lamlecu je Yeesu iiwäreja mete me abacitige biname bine abiberäjame.
14 Então, na metade da festa, Jesus subiu ao templo e começou a ensinar.
15 Israela biname cina cälu te jitemige, jiicisi egä, “Tabe lipulipu baborage umle gyene. Tabe nuuja abiberäja cabu me lica ituge otni.”
15 Os judeus que estavam ali ficaram admirados ao ouvi-lo. “Como ele sabe tanto sem ter estudado?”, perguntavam.
16 Yeesu jejemige egä, “Cäme abiberäja lui cäme lica gyene, yepä Acejiyame myene, lui te cebine itu nätyepuji.
16 Jesus lhes respondeu: “Minha mensagem não vem de mim mesmo; vem daquele que me enviou.
17 Laasi nyene liba singi Acejiyame me singi ne wawename, tabe umle pa läbitepi, egä cäme abiberäja lui Acejiyame te itu näcäruji coo cane nää cämerage mene jiicemenine.
17 Quem quiser fazer a vontade de Deus saberá se meu ensino vem dele ou se falo por mim mesmo.
18 Laati te liba teemerage ngene atwanena mene jiicemuge, tabe teeme tääpume awepyeräja ne jäärnguge. Yepä laati te teeme tääpume awepyeräja ne jäärnguge, teebine lui te itu tityepuji, tabe lui conocäco gyene piiyepu teeme cabu nuuja walya lica gyene.
18 Aquele que fala por si mesmo busca sua própria glória, mas quem procura honrar aquele que o enviou diz a verdade, e não mentiras.
19 Egäsu Moose nata weebibine Cotre icärininuji, yepä weeme nuuja te lica Cotre bine yääcwetnimuge. Weene ngena name pi cebine aglime naweniniye?”
19 Moisés lhes deu a lei, mas nenhum de vocês obedece a ela. Então por que procuram me matar?”.
20 Biname cina teebine jejisi egä, “Eewe, cine meebine aglime lica naawenenisi. Määme niiya cable pisi nyene!”
20 A multidão respondeu: “Você está possuído por demônio! Quem procura matá-lo?”.
21 Yeesu jejemige egä, “Weene cälu te jitipi, cane lipu yepä gääbu Sabade bimu cabu kaakesea jaawenepene.
21 Jesus respondeu: “Eu fiz um milagre no sábado, e vocês ficaram admirados.
22 Moose te cotre icärininuji weene weeme tääpe matikolä iirputame Acejiyame me cewecu acata tääpume. (Puu toraca Moose te lica ge, yepä mime kaakesaare cina jegednu-jisi pui mule ne.) Siige weene pui cewecu bägrä ne jaawenuye tääpe iirputa ca, ngänu gyene liba Sabade bimu.
22 No entanto, vocês também trabalham no sábado quando obedecem à lei da circuncisão que Moisés lhes deu, embora, na verdade, a circuncisão tenha começado com os patriarcas, muito antes da lei de Moisés.
23 Yoo siige, weene liba bägrä me tääpe cabu cewecu jaawenuye Sabade bimu cabu naace tääpume Moose me cotre ne äcwetname, weene piba ngeno memi claabe, cane liba biname ne iyeta miiji jaawenepene Sabade bimu cabu.
23 Pois, se o tempo certo de circuncidar seu filho cai no sábado, vocês realizam a cerimônia, a fim de não quebrar a lei de Moisés. Então por que ficam indignados comigo pelo fato de eu curar um homem no sábado?
24 Ätecitipeye papapapa atrana mule, miiji weene niinäce cängena ingle ne ärngi, piba atrana.”
24 Não julguem de acordo com as aparências, mas julguem de maneira justa”.
25 Poto Yerusalema biname cina jiicisi egä, “Cije ai lui pui biname lica gyene, teepi lui ne aglime jewenenisi?
25 Alguns do povo, que moravam em Jerusalém, começaram a perguntar uns aos outros: “Não é este o homem a quem procuram matar?
26 Weene jepäneye, tabe lipu pajecurage jiicemenige, yepä teepi nuuja mene lica ge! Ire taatu jetwisi! Pama modamoda biname cina umle bäbitininisi, egä toraca tabe Keriso sine biname bine niiya cabu ca äsecrerame?
26 Aqui está ele, porém, falando em público, e não lhe dizem coisa alguma. Será que nossos líderes acreditam que ele é o Cristo?
27 Yepä tabe äblicäco gyene Keriso lenaja, ingle mine umle gemi, egä tabe luma cita ca gyene. Keriso te liba otni, nuuja biname te umle lica gyene, egä tabe luma cita ca gyene.”
27 Mas como pode ser este homem? Sabemos de onde ele vem. Quando o Cristo vier, ninguém saberá de onde ele é”.
28 Yeesu iiwäreja mete caale bora je biname bine ebiberäjimige. Tabe baborage tagepogogo ca jiicemige egä, “Yoo, weene umle gemi cane, piiyepu weene umle gemi cane luma cita ca gäne. Yepä cane cäme singi ca lica itu tädujine. Lui te cebine itu nätyepuji, tabe sine toraca, yepä weene umle lica gemi tabe.
28 Enquanto ensinava no templo, Jesus disse em alta voz: “Sim, vocês me conhecem e sabem de onde eu venho. Mas não estou aqui por minha própria conta. Aquele que me enviou é verdadeiro, e vocês não o conhecem.
29 Cane umle gäne tabe, ingle cane teeme bau ca itu tädujine. Tabe te cebine nätyepuji.”
29 Mas eu o conheço, porque venho dele, e ele me enviou a vocês”.
30 Piba teepi singi ge teebine oomlaname, yepä nuuja te ime ne lica ecitige teeme papa cabu me, ingle teemerage padare te camu ge atyaramta.
30 Então tentaram prendê-lo, mas ninguém pôs as mãos nele, porque ainda não havia chegado sua hora.
31 Bucurage biname cina teebine jitrungisi, siige teemeteme ätemläjinisi egä, “Keriso liba cire tädepi, nää tabe pama cerämu apu poto ciitaca mule bine cire jaawenemepi ai biname te lipu jewenenemige?”
31 Muitos entre as multidões no templo creram nele e diziam: “Afinal, alguém espera que o Cristo faça mais sinais do que este homem tem feito?”.
32 Parisea sigu biname cina itecijemige, biname cina lipu siiyä mene ca jiicemisi Yeesu poto cidi me, siige teepi modamoda iiwäreja biname cama poto iiwäreja mete awamuta biname bine jityepimisi Yeesu ne oomlaname.
32 Quando os fariseus ouviram que as multidões sussurravam essas coisas, eles e os principais sacerdotes enviaram guardas do templo para prendê-lo.
33 Yeesu biname bine jejemige egä, “Cane matikäli padare cerämu nanajinige weene cama, piba cane teeme bau me pa lacnenutepene, cebine lui te nätyepuji.
33 Jesus, porém, lhes disse: “Estarei com vocês só um pouco mais. Então voltarei para aquele que me enviou.
34 Weene piba cebine pa närngepeye, yepä weene lica pa näpänepeye, ingle weene äblicäco gemi otni, cane lui puupu cabu me pa lädepene lenajame.”
34 Vocês procurarão por mim, mas não me encontrarão. E não poderão ir para onde eu vou”.
35 Puma cita ca Israela modamoda biname cina teemeteme jitranisi egä, “Tabe baa liiyeme otnime äbitinige, siige piba mine äblicäco teebine päpäna? Nää, tabe pama ngene jotwanenige Griik gawe cabu me otnime, Israela biname cina luma icrajinige, siige puma Griik biname bine abiberäjame?
35 Os judeus se perguntavam: “Para onde ele pretende ir? Será que planeja partir e ir aos judeus em outras terras? Talvez até ensine aos gregos!
36 Ngena tääpume tabe apu jiicige egä, ‘Weene cebine pa närngepeye, lica pa näpänepeye,’ cuta egä ‘Cane liiyeme pa lädepene lenajame, weene äblicäco piiyeme otni.’ Tabe ngena tääpume pepu jiicige?”
36 O que ele quer dizer quando fala: ‘Vocês procurarão por mim, mas não me encontrarão’ e ‘Não poderão ir para onde eu vou’?”.
37 Trii padare me ngälugaabe bimu lui baborage gyene. Yeesu piba abujängtige, baborage tagepogogo ca jiicige egä, “Laati te liba niiyemecewe, tabe miiji cäme bau me otni niiye nanime!
37 No último dia, o mais importante da festa, Jesus se levantou e disse em alta voz: “Quem tem sede, venha a mim e beba!
38 Mene oogäräneji gyene, egä laati te cebine nätrunguge, ireclota niiye te teeme ngenecu cabu ca tuudruge.”
38 Pois as Escrituras declaram: ‘Rios de água viva brotarão do interior de quem crer em mim’”.
39 Yeesu ai mene Aceji Seemo poto cidi me jiicige. Laatibi Yeesu ne jäätrungusi, teepi pagege Aceji Seemo ne päpäna. Pui padare cabu teebine cäro camu ge ätyepa, ingle Yeesu camu ge acnenuta cabucewe me teeme apaclyera cabu me.
39 Quando ele falou de “água viva”, estava se referindo ao Espírito que seria dado mais tarde a todos que nele cressem. Naquela ocasião o Espírito ainda não tinha sido dado, pois Jesus ainda não havia sido glorificado.
40 Laatibi Yeesu me ai mene itecijemige, teeme poto cina jiicisi egä, “Toraca, ai biname lui pui mename biname gyene, mine lui ne jewagrijenisi.”
40 Quando as multidões o ouviram dizer isso, alguns declararam: “Certamente este homem é o profeta por quem esperávamos”.
41 Poto bime ngene atwanena apu ge egä Yeesu lui Keriso sine, Acejiyame te lui ne cirege ätyepa biname bine niiya cabu ca äsecrerame. Yepä poto cina jiicemisi egä, “Keriso äblicäco Galilaya probins cabu ca otni,
41 Outros afirmaram: “Ele é o Cristo”. E ainda outros disseram: “Não é possível! O Cristo virá da Galileia?
42 ingle Oogäräneji mene te jiicenige egä tabe Daawida me kaakesaare gyene, siige tabe Daawida me cewe Betelehema cabu ca cire tädepi.”
42 As Escrituras afirmam claramente que o Cristo nascerá da linhagem real de Davi, em Belém, o povoado onde o rei Davi nasceu”.
43 Puma cita ca biname cina abelaninisi Yeesu miji pi.
43 Assim, a multidão estava dividida a respeito de Jesus.
44 Poto cina singi ge teebine oomlaname, yepä nuuja te ime ne lica ecitige teeme papa cabu.
44 Alguns queriam que ele fosse preso, mas ninguém pôs as mãos nele.
45 Iiwäreja mete ne lui cina jaawamutusi, modamoda iiwäreja biname piiyepu Parisea sigu biname cina lui bine jityepimisi Yeesu ne oomlana tääpume, siige teepi ime taatu äcnärige. Lui cina teebibine jityepimisi, teepi itemlimisi egä, “Weene ngena name pi teebine lica secaniye aima?”
45 Quando os guardas do templo voltaram sem ter prendido Jesus, os principais sacerdotes e fariseus perguntaram: “Por que vocês não o trouxeram?”.
46 Awamuta biname cina jejemisi egä, “Cine nuuja biname ne niinäce lica ituge ätecija apu mene iicema cabu je.”
46 “Nunca ouvimos alguém falar como ele!”, responderam.
47 Piba Parisea sigu biname cina jejemisi egä, “Oo siige, tabe cuta weebibine bingletnäjinige?
47 “Vocês também foram enganados?”, zombaram os fariseus.
48 Weene nää ituge ätecija, egä Parisea biname bime yepä te coo modamoda biname bime yepä te teebine jitrungenige?
48 “Por acaso um de nós que seja, entre os líderes ou fariseus, crê nele?
49 Yepä ai papa biname, lui bime cabu Acejiyame me claabe pisi nyene, ingle teepi umle lica gemi Moose me Cotre, teepi te jitrungenisi teebine.”
49 As multidões ignorantes o seguem, mas elas não têm conhecimento da lei. São amaldiçoadas!”
50 Nikodemo, lui pui Parisea biname bime cabu ca yepä ge piiyepu lui te Yeesu ne niinäce yäädärepi ciiye cabu je, tabe jejemige egä,
50 Então Nicodemos, o líder que antes havia se encontrado com Jesus, perguntou:
51 “Mime Cotre te nijenininige, egä mine äblicäco biname ne papa atrana. Mine miiji niinäce teebine ätecija piiyepu umle äbita, egä tabe ngena ne ituge wawena.”
51 “A lei permite condenar um homem antes mesmo de haver uma audiência?”.
52 Puma cita ca teepi jejisi egä, “Cuta maane peese näte nuuja Galilaya biname! Maane Oogäräneji mene miiji abiberäjepi umle äbitame, egä Acejiyame me nuuja mename biname te Galilaya probins cabu ca lica cire tädepi.”
52 “Você também é da Galileia?”, responderam eles. “Procure e veja por si mesmo: nenhum profeta vem da Galileia!”
53 Siige puma cita ca teepi iyeta mete me etengläjisi.
53 Então todos foram para casa.

Ler em outra tradução

Comparar com outra

Estude este capítulo no WhatsApp

Peça à IA da Bíblia Fala para explicar João 7, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.