João 5

Ireclota Mene (BON) vs NTLH

Sair da comparação
NTLH Nova Tradução na Linguagem de Hoje 2000
1 Ai ingwe gaabe ca Yeesu Yerusalema babo cewe me ädige Israela biname bime yepä soriyomu tääpume.
1 Depois disso, houve uma festa dos judeus, e Jesus foi até Jerusalém.
2 Yerusalema lui kula ca atreji ge. Teeme yepä grana ne yaainusi Maamoi grana ca. Pui grana gome cupicu puga ge, lui awaclomteji ge faib caagecage toro mete ca. Heberu mene ca pui cupicu me ngii lui Beteseda.
2 Ali existe um tanque que tem cinco entradas e que fica perto do Portão das Ovelhas. Em hebraico esse tanque se chama “Betezata”.
3 Mete gawe me bucurage pita biname ge ätwitäneji: irecu määsumäsu biname, ernge niiyaniya biname, nuuja poto tääpe budre biname. Teepi jaawagrijusi niiye apineca padare ne,
3 Perto das entradas estavam deitados muitos doentes: cegos, aleijados e paralíticos. [Esperavam o movimento da água,
4 ingle nuuja taje Yageyame me mename seemo te täinuge niiye ne iibricname. Lui pita biname te niinäce läglenutuge niiye cabu me, niiye te liba lapinicuge, tabe miiji läbituge teeme pita cabu ca.
4 porque de vez em quando um anjo do Senhor descia e agitava a água. O primeiro doente que entrava no tanque depois disso sarava de qualquer doença.]
5 Yepä biname puga ge, lui te pita cama senajenäjumi teetieit kämäge ngalebora.
5 Entre eles havia um homem que era doente fazia trinta e oito anos.
6 Yeesu teebine jepänige ätwitäneji puma, siige tabe umle ge, egä tabe lecaleca padare pita cama itu senajenäjumi. Tabe puma cita ca itemlige egä, “Nää, maane singi gäte miiji äbitame?”
6 Jesus viu o homem deitado e, sabendo que fazia todo esse tempo que ele era doente, perguntou:
7 Pita biname te jejige egä, “Babo biname, nuuja biname lica gyene cebine ätityerame cupicu cabu me acaname, niiye te liba tuudruge. Cane liga cäme ca otnime läbitune, nuuja te uja luupluge.”
7 Ele respondeu: — Senhor, eu não tenho ninguém para me pôr no tanque quando a água se mexe. Cada vez que eu tento entrar, outro doente entra antes de mim.
8 Yeesu jejige egä, “Arpinanti, määme waaku ne ecati, siige ädi!”
8 Então Jesus disse:
9 Tabe piba taatu miiji äbitige, teeme waaku ne ecatige, siige ädige.
9 No mesmo instante, o homem ficou curado, pegou a cama e começou a andar. Isso aconteceu no sábado.
10 Israela biname cina jejisi, lui te miiji äbitige egä, “Ai lui Sabade bimu ge. Egäsu cotre gyene maane waaku ne acaname.”
10 Por isso os líderes judeus disseram a ele: — Hoje é sábado, e a nossa
11 Tabe jejemige egä, “Lui biname te miiji nawenige, tabe te najige cane waaku ne acatame siige otnime.”
11 Ele respondeu: — O homem que me curou me disse: “Pegue a sua cama e ande.”
12 Teepi itemlisi egä, “Laasi nyene pui biname, lui te naajige maane waaku ne acatame siige otnime?”
12 Eles perguntaram: — Quem é o homem que mandou você fazer isso?
13 Yepä lui te miiji äbitige, tabe umle lica ge, egä laati tage, ingle bucurage biname puga ge, piiyepu Yeesu puma cita ca nuuja gome me uja äyeblingtuji.
13 Mas ele não sabia quem tinha sido, pois Jesus havia ido embora por causa da multidão que estava ali.
14 Ingwe ca Yeesu liba teebine jepänige iiwäreja mete caale bora je, tabe jejige egä, “Maane siige miiji gäte page. Ingwe ca niiya mule gone jaawenute, cije maane baborage niiya ne jääpänute.”
14 Mais tarde Jesus encontrou o homem no pátio do Templo e disse a ele:
15 Puma cita ca pui biname te ädige, Israela biname bine jejemige egä, “Pui lui Yeesu tage, lui te cebine miiji nawenige.”
15 O homem saiu dali e foi dizer aos líderes judeus que quem o havia curado tinha sido Jesus.
16 Siige puma cita ca Israela biname cina gije abacitinisi Yeesu ne sabe wawename, ingle tabe Sabade bimu cabu pita biname ne miiji jewenige.
16 Então eles começaram a perseguir Jesus porque ele havia feito essa cura no sábado.
17 Yepä Yeesu teebibine jejemige egä, “Cäme Babe te iyeta padare cabu kaakesea jewenenige, cane cuta piiyepu miiji kaakesea wawena.”
17 Então Jesus disse a eles:
18 Yeesu me ai mene name pi Israela biname cina magerage singi äbitininisi teebine budre me aglime, ingle tabe Sabade cotre taatu ne lica jetropangtige, yepä tabe Acejiyame cama yepä me äbitige, teebine lipu Babe ca einige.
18 E, porque ele disse isso, os líderes judeus ficaram ainda com mais vontade de matá-lo. Pois, além de não obedecer à lei do sábado, ele afirmava que Deus era o seu próprio Pai, fazendo-se assim igual a Deus.
19 Yeesu Israela biname bine jejemige egä, “Cane toraca jijenininine weebibine, egä Bägrä te nuuja gwidape teemerage singi ca lica jaawenuge, yepä tabe ngena ne jääpänuge Babe te wawena je, tabe cuta pui ne jaawenuge. Babe te ngena ne jaawenuge, cuta Bägrä te pui ne jaawenuge.
19 Então Jesus disse a eles:
20 Babe te singi gyene Bägrä tääpume, siige jaawabuge iyeta gwidape, tabe lui bine jaawenimuge. Weene jepäniye Bägrä te pita biname ne lipu miiji jewenige, yepä Babe te teebine cerämu poto modamoda kaakesea pagege awaba tabe wawenecame, weene lui cabu ca cälu te pa jitäjipi.
20 pois o Pai ama o Filho e lhe mostra tudo o que está fazendo. E vai mostrar a ele coisas ainda maiores do que essas, e vocês vão ficar admirados.
21 Babe te lipu biname bine budre cabu ca cirege arpinera siige ireclota ceera teebibine, Bägrä te cuta piiyepu biname bine pagege ireclota ceera, tabe lui bime tääpume singi ceerame.
21 Porque, assim como o Pai ressuscita os mortos e lhes dá vida, assim também o Filho dá vida aos que ele quer.
22 Babe te nuuja biname ne lica atrana, yepä tabe Bägrä ne ituge conocäco ceera atrana tääpume
22 O Pai não julga ninguém, mas deu ao Filho todo o poder para julgar
23 naace tääpume biname cina teebine cuta opo gaabe me acitame, Babe ne lipu opo gaabe me yaacitusi. Laati te Bägrä ne opo gaabe me lica yaacituge, cuta Babe ne piiyepu opo gaabe me lica yaacituge, lui te Bägrä ne tityepuji.
23 a fim de que todos respeitem o Filho, assim como respeitam o Pai. Quem não respeita o Filho também não respeita o Pai, que o enviou.
24 Cane toraca mene jijenininine, egä laati te cäme mene yäätecijuge, siige jäätrunguge teebine, lui te nätyepuji cebine, tabe iyeteta ireclota ne jääpänuge. Pui biname ne lica pagege atrana, ingle tabe uja ituge budre gaabe ne abmala, siige ireclota gaabe cabu ädenige.
24 — Eu afirmo a vocês que isto é verdade: quem ouve as minhas palavras e crê naquele que me enviou tem a vida eterna e não será julgado, mas já passou da morte para a vida.
25 Cane toraca jijenininine, egä padare te tädenige – siige uja biiri tatyaramtige – budre biname cina liba Acejiyame me Bägrä me tagepogogo ätecija. Laatibi yäätecijemuge, teepi ireclota ne pa jääpänepesi.
25 Eu afirmo a vocês que isto é verdade: vem a hora, e ela já chegou, em que os mortos vão ouvir a voz do Filho de Deus, e os que a ouvirem viverão.
26 Babe te Bägrä ne yepä kokre ituge ceera, teeme lui pisi nyene biname bine ireclota ceerame.
26 Assim como o Pai é a fonte da vida, assim também fez o Filho ser a fonte da vida.
27 Cuta tabe Bägrä ne conocäco ituge ceera atrana tääpume, ingle tabe Acejiyame bau ca täduji biname me äbituji.
27 E ele deu ao Filho autoridade para julgar, pois ele é o
28 Cälu te gone jitinuge, egä padare te cire tädepi budre biname cina teeme tagepogogo ne ätecijame teeme gape bora ca,
28 — Não fiquem admirados por causa disso, pois está chegando a hora em que todos os mortos ouvirão a voz do Filho do Homem
29 siige cire täsipesi puma cita ca. Laatibi miijimiji mule ituge waweneca, teepi ngälu cäco ireclota cabu me cire tarpinärepi. Yepä laatibi niiyaniya mule bine ituge waweneca, teepi atrana tääpume cire tarpinärepi teeme mule ibi daremu ne päpäname.”
29 e sairão das suas sepulturas. Aqueles que fizeram o bem vão ressuscitar e viver, e aqueles que fizeram o mal vão ressuscitar e ser condenados.
30 “Cane cäme singi ca äblicäco gäne nuuja mule ne wawena. Cane jaatranimune, Babe te lipu najuge. Cäme atrana lui conocäco gyene, ingle cane cäme singi ne lica jaawenune yepä teeme singi ne jaawenune, cebine lui te nätyepuji.
30 Jesus continuou a falar a eles. Ele disse:
31 Cane liba cämämu laitnäjune, cäme aitneja lui toraca lica birige.
31 — Se eu dou testemunho a favor de mim mesmo, então o que digo não tem valor.
32 Yepä pisi nyene nuuja biname, lui te cebine naitnäjenige. Cane umle gäne, egä teeme aitneja cäme poto cidi me lui toraca gyene.
32 Mas existe outro que testemunha a meu favor, e eu sei que o que ele diz a respeito de mim é verdade.
33 Yoo, weene biname bine täätyepemepeye Yoane niiye ca äciseja biname bau me teeme mene ätecijame. Lui toraca gyene, tabe peei ne jaaitnäjepi.
33 Vocês mandaram fazer perguntas a João, e o testemunho que ele deu é verdadeiro.
34 Cane nuuja singi lica gäne biname me aitneja tääpume, yepä cane ai ne naace name pi jiicenine, egä weene pagege ireclota ne päpäname.
34 Eu não preciso que ninguém dê testemunho a meu favor, mas digo essas coisas para que vocês sejam salvos.
35 Yoane lui epu pana ge lampa liiyepu, lui te layenuge, siige yaapaclyäruge. Weene singi ge teeme apaclyera cabu matikolä padare lenajame.
35 — João era como uma lamparina que estava acesa e brilhava, e por algum tempo vocês se alegraram com a luz dele.
36 Tabe cebine naitnäjepi, yepä nuuja aitneja cuta pisi nyene, lui baborage gyene. Babe te lui kaakesea itu näcäruji cane wawename, siige cane lui kaakesea jewenenemine, pui cina naitnäjenisi cebine, egä Babe te cebine itu nätyepuji.
36 Mas eu tenho um testemunho a meu favor ainda mais forte do que o que João deu: são as coisas que eu faço, as quais o meu Pai me mandou fazer. Elas dão testemunho a favor de mim e provam que o Pai me enviou.
37 Cuta piiyepu Babe lui te cebine nätyepuji, tabe cuta naitnäjenige. Weene teeme tagepogogo lica ituge ätecija piiyepu teeme opo lica ituge päpäna.
37 Também o Pai, que me enviou, testemunha a meu favor. Vocês nunca ouviram a voz dele, nem viram o seu rosto.
38 Teeme mene te weeme cabu lica yaanajuge, ingle weene lica jäätrunguye Babe te lui ne ituge ätyepa.
38 As palavras dele não estão no coração de vocês porque vocês não creem naquele que ele enviou.
39 Weene Oogäräneji mene cabu ca abiberäjininiye, siige apu jingenininige, egä weene iyeteta ireclota ne peema cita ca jääpänuye. Yepä weene ngene ca lica egleniye, egä cäme poto cidi me jiicenige.
39 Vocês estudam as
40 Weene äbwäricinininiye cäme bau me otnime ireclota ne päpäname.
40 Mas vocês não querem vir para mim a fim de ter vida.
41 Cane nuuja singi lica gäne biname cina cebine awepyeräjame.
41 — Eu não procuro ser elogiado pelas pessoas.
42 Yepä cane umle gäne weeme poto cidi me; cane umle gäne, weeme ngenecu bora nuuja singi lica gemi Acejiyame tääpume.
42 Quanto a vocês, eu os conheço e sei que não amam a Deus com sinceridade.
43 Cane itu tädepene cäme Babe me ngii cabu, yepä weene lica itu nawablepeye cebine. Nuuja te liba täduge teemerage ngii cabu, teebine weene jaawabluye.
43 Eu vim com a autoridade do meu Pai, e vocês não me recebem. Quando alguém vem com a sua própria autoridade, esse vocês recebem.
44 Cuta weene lipulipu ätrungame, ingle weemeweme awepyeräja ne jäärnguye, yepä weene eei awepyeräja ne lica jäärnguye, yepä taatu Acejiyame bau ca lui te täduge.
44 Como é que vocês podem crer, se aceitam ser elogiados pelos outros e não tentam conseguir os elogios que somente o único Deus pode dar?
45 Weene gone apu jinginuge, egä cane te cirege weebibine Babe me opo gaabe je aitneja. Eewe, weeme aitneja biname lui Moose sine, weene lui cabu me weeme ngene atwanena singi bine ituge acrana.
45 Não pensem que sou eu que vou acusá-los diante do Pai; quem vai acusá-los é Moisés, que é aquele em quem vocês confiam.
46 Weene liga toraca cire jäätrungejiye teebine, weene cuta cebine piba nätrungejiye, ingle tabe cäme poto cidi me ituge oogära.
46 Se vocês acreditassem em Moisés, acreditariam também em mim, pois ele escreveu a meu respeito.
47 Yepä ingle weene teeme oogäräneji mene ne lica jitrungeniye, peei name pi weene lipulipu ätrungame cäme mene ne.”
47 Mas, se vocês não acreditam no que ele escreveu, como vão acreditar no que eu digo?

Ler em outra tradução

Comparar com outra

Estude este capítulo no WhatsApp

Peça à IA da Bíblia Fala para explicar João 5, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.