João 12

Ireclota Mene (BON) vs NTLH

Sair da comparação
NTLH Nova Tradução na Linguagem de Hoje 2000
1 Piiyeme siks bimu ge äsuplengta trii padare oomlaname, Yeesu piba Betaniya cewe me ädige, Lajaro luma senajenäjumi, tabe lui ne budre cabu ca yaarpenantepi.
1 Seis dias antes da Páscoa , Jesus foi ao povoado de Betânia, onde morava Lázaro, a quem ele tinha ressuscitado.
2 Yeesu ne deedei puga ecärisi. Lajaro pui bime yepä ge, lui cina teta cama deedei äbitininisi. Maareta mogobi jewenimige.
2 Prepararam ali um jantar para Jesus. Marta ajudava a servir, e Lázaro era um dos que estavam à mesa com ele.
3 Piba Mariya ecatige miiji lengo camlecamle nardus oil karpu ne, babo daremu ca lui oil ne jaaletnusi, epadurige Yeesu me ernge cabu, piba edingäli ca jicisäjige. Miijirage lengo te mete ne iyeta joomlige.
3 Então Maria pegou um frasco cheio de um perfume muito caro, feito de nardo puro. Ela derramou o perfume nos pés de Jesus e os enxugou com os seus cabelos; e toda a casa ficou perfumada.
4 Yeesu me yepä abiberäja bägrä ngii Yuuda Isakariyota, lui te teebine pagege budre me awaba, tabe Yeesu ne jejige egä,
4 Mas Judas Iscariotes, o discípulo que ia trair Jesus, disse:
5 “Ngena name pi mine ai oil ne acata cäco aletname trii hanred silba rarekaake ca, siige pui rarekaake owecumete biname bine ceerame?”
5 — Este perfume vale mais de trezentas moedas de prata . Por que não foi vendido, e o dinheiro, dado aos pobres?
6 Tabe ai mene naace name pi lica jiicige, egä tabe owecumete biname bime tääpume owecu ge, yepä tabe naace popi jiicige, ingle tabe eromaame ge. Tabe te teeme iyeta bime rarekaake ire jaatwemuge, siige peema cita ca yaawadimuge rarekaake bine teeme singi gaabe wawenetnäjame.
6 Judas disse isso, não porque tivesse pena dos pobres, mas porque era ladrão. Ele tomava conta da bolsa de dinheiro e costumava tirar do que punham nela.
7 Yeesu Yuuda ne jejige egä, “Obmali teebine. Tabe ewetnenige teeme lui oil cebo pisi nyene cebine gape cabu acita bimu tääpume.
7 Então Jesus respondeu:
8 Owecumete biname cina weene cama iyeteta pa yaacrajepi, yepä cane weene cama iyeteta lica pagege lenaja.”
8 Os pobres estarão sempre com vocês, mas eu não estarei sempre com vocês.
9 Bucurage Israela biname cina itecijemige, egä Yeesu Betaniya sine. Puma cita ca teepi eclige Betaniya cewe me lica Yeesu taatu name pi, yepä teepi cuta singi Lajaro ne päpäname, Yeesu lui ne budre cabu ca itu yaarpinantepi.
9 Muitas pessoas ficaram sabendo que Jesus estava em Betânia. Então foram até lá não só por causa dele, mas também para ver Lázaro, o homem que Jesus tinha ressuscitado.
10 Siige modamoda iiwäreja biname cina gläämu jicrajige Lajaro ne cuta budre me aglime,
10 Então os chefes dos sacerdotes resolveram matar Lázaro também;
11 ingle temiji pi bucurage Israela biname cina Yeesu me poto cidi me äbitininisi, teebine jitrungisi.
11 pois, por causa dele, muitos judeus estavam abandonando os seus líderes e crendo em Jesus.
12 Nuuja bimu cabu äsuplengta trii tääpume lui biname cina itu tabasecretnumi, teepi itecijemige, egä Yeesu biiri tädenige Yerusalema me.
12 No dia seguinte, a grande multidão que tinha ido à Festa da Páscoa ouviu dizer que Jesus estava chegando a Jerusalém.
13 Teepi uli ciipe bine icnapimisi, eclige teebine awacletnäjame. Teepi baborage tagepogogo ca abayininisi egä,
13 Então eles pegaram ramos de palmeiras e saíram para se encontrar com ele, gritando: — Que Deus abençoe aquele que vem em nome do Senhor! Que Deus abençoe o Rei de Israel!
14 Yeesu mamye dongki ne jepänige, siige acenutige teeme papa cabu me. Apu ibibi äbitige Oogäräneji mene, lui te jiicenige egä,
14 Jesus procurou um jumentinho e o montou, como dizem as Escrituras Sagradas :
15 “Babo cewe lui Siiyona podo cabu, maane wälu gone!
15 “Povo de Jerusalém, não tenha medo! Veja! Aí vem o seu Rei, montado num jumentinho!”
16 Pui padare cabu abiberäja bägrä cina ai mule ne opo lica ewatnujisi, yepä Acejiyame te liba Yeesu ne budre cabu ca erpinan-tuji, teepi piba ngene jotwinujisi, egä apu oogäräneji gyene teeme poto cidi me, cuta teepi apu ituge wawena teeme tääpume.
16 Naquela ocasião os discípulos não entenderam isso. Mas, depois de Jesus ter voltado para a presença gloriosa de Deus, eles lembraram que isso estava escrito a respeito dele e também que era isso o que tinha acontecido.
17 Lui biname cina jääpänepesi Yeesu lipu Lajaro ne gape cabu ca ala taasoglecepi, siige budre cabu ca yaarpinantepi ireclota me, teepi biname bine umle jaawenanemepesi.
17 A multidão que estava com Jesus quando ele havia chamado Lázaro para fora do túmulo e o tinha ressuscitado espalhou a notícia do que tinha acontecido.
18 Siige biname cina seclige Yeesu ne awacletnäjame, ingle teepi peei ciitaca mule poto cidi me ituge ätecija.
18 E o povo foi encontrar-se com Jesus, pois ficou sabendo que ele tinha feito esse milagre.
19 Puma cita ca Parisea sigu biname cina teemeteme ajananinisi egä, “Jepäneye! Mine äblicäco gemi nuuja mule ne wawena! Iyeta biname cina teebine ingwe icwenisi!”
19 Então os fariseus disseram uns aos outros: — Não estamos conseguindo nada! Vejam! Todos estão indo com ele!
20 Poto Griik biname cina cuta puga ge pui biname bime sobe cabu, lui cina Yerusalema me seclumi äsuplengta trii padare cabu Acejiyame ne awejename.
20 Entre o povo que tinha ido a Jerusalém para tomar parte na festa, estavam alguns não judeus.
21 Teepi Pilipo bau me seclige. Tabe lui Betesaida cewe biname ge, lui cewe Galilaya probins ngalebora jage. Teepi Pilipo ne jejisi egä, “Babo biname, cine singi gemi Yeesu ne päpäname.”
21 Eles foram falar com Filipe, que era da cidade de Betsaida, na Galileia, e pediram: — Senhor, queremos ver Jesus.
22 Puma cita ca Pilipo ädige, Andrea ne jejige, siige teepi gigri aaclige Yeesu ne umle wawename.
22 Filipe foi dizer isso a André, e os dois foram falar com Jesus.
23 Yeesu teebibine jaajige egä, “Padare te bii tatyaramtige Acejiyame te awabudni-tame, egä teeme bau ca lui te täduji biname me äbituji, tabe lipu jamyacu apaclyera cama gyene.
23 Então ele respondeu:
24 Cane toracarage jijenine weebibine: wiiti kuu te liba gawe cabu me lica yaatramuge, siige budre liba lica läbituge, teeme cabu ca äblicäco nuuja gwidape te agi. Yepä liba budre läbituge, siige bucurage kuu cina täpletnäruge.
24 Eu afirmo a vocês que isto é verdade: se um grão de trigo não for jogado na terra e não morrer, ele continuará a ser apenas um grão. Mas, se morrer, dará muito trigo.
25 Laati te teeme ireclota tääpume singi yaanajuge, tabe teeme ireclota ne yaapesaruge. Yepä laati te liba teeme ireclota tääpume singi lica birige ai gawecewe cabu, tabe teeme ireclota ne yaamacetnäjuge iyeteta ireclota tääpume.
25 Quem ama a sua vida não terá a vida verdadeira; mas quem não se apega à sua vida, neste mundo, ganhará para sempre a vida verdadeira.
26 Laati te liba singi cäme kaakesea wawename, tabe cane cama tädenige naace name pi egä cäme kaakesea bägrä te emä lenajame cane luma. Cäme Babe te eei ne opo gaabe me yaacituge, lui te cäme kaakesea ne jaawenuge.”
26 Quem quiser me servir siga-me; e, onde eu estiver, ali também estará esse meu
27 “Page cäme ngenecu mäpu gyene, siige cane miiji ngena iicaname! Nää, cane apu irecu lätumutene egä, ‘Babe, lui mäpu te tädenige cäme niinäce gaabe me, maane iyeblingtepi.’ Eewe, cane äblicäco pepu irecu ätumuta, ingle cane aima tädujine ai mäpu cabu cewe oocaname.
27 Jesus continuou:
28 Babe, määme ngii me jamyacu apaclyera ne seboclomtepi!” Puma cita ca tagepogogo te cabucewe ca tädige egä, “Cane cäme ngii me jamyacu apaclyera ne ituge aboclomta, cuta cane pagege cääri aboclomta!”
28 Pai, revela a tua presença Então do céu veio uma voz, que dizia: — Eu já a revelei e a revelarei de novo.
29 Lui biname cina puma aclajuteji icrajige, teepi liba ai tagepogogo itecijemige, teepi jiicisi egä, “Maadubi ala ge pama,” yepä poto cina jiicisi egä, “Acejiyame me mename seemo te mene tejige teebine.”
29 A multidão que estava ali ouviu a voz e dizia que era um trovão. Outros afirmavam que um anjo tinha falado com Jesus.
30 Yeesu puma cita ca teebibine jejemige egä, “Ai tagepogogo te lica tädige cäme name pi, yepä weeme name pi.
30 Mas ele disse:
31 Siige page padare gyene ai gawecewe ne atraname. Ai gawecewe ne lui te ecanenige, teebine iyeblingtenisi page.
31 Chegou a hora de este mundo ser julgado, e aquele que manda nele será expulso.
32 Cebine liba gawe cabu ca atecwenta cabu me, cane iyeta biname bine pa saawademepene cäme bau me.”
32 E, quando eu for levantado da terra, atrairei todas as pessoas para mim.
33 Ai mene iicema ca tabe eboclomtige, tabe lipulipu gaabe cabu budre pa läbitepi.
33 Ele dizia isso para indicar de que maneira ia morrer.
34 Puma cita ca biname cina jejisi teebine egä, “Mime Cotre te nijenininige, egä Keriso, biname bine mäpu cabu ca lui te cirege äsecrera, tabe iyeteta lenaja myene. Maane cije piba lipulipu jiicite, egä Acejiyame bau ca lui te otni biname me äbitame, teebine miiji cabu me atecwenta? Laasi nyene ai, lui te Acejiyame bau ca cirege otni biname me äbitame?”
34 A multidão perguntou: — A nossa
35 Yeesu jejemige egä, “Apaclyera te cerämu matikolä padare weene cama pa yaanajepi. Weene otni-neye, apaclyera liba taatu camu pisi nyene weene cama, cije krokeciiye te itrugärinuge weebibine. Krokeciiye cabu lui te waatnuge, tabe umle lica gyene liiyeme otni.
35 Jesus respondeu:
36 Weene ätrunga eciteye apaclyera cabu me, tabe liba pisi nyene weene cama, piba weene apaclyera cama biname birige.”
36 Enquanto vocês têm a luz, creiam na luz para que possam viver na luz. Depois que Jesus disse isso, foi embora e se escondeu do povo.
37 Yeesu puu bucurage ciitaca mule bine ituge waweneca Israela biname bime irewale je, yepä teepi lica jitrungisi teebine
37 Eles tinham visto Jesus fazer todos esses milagres, mas não criam nele,
38 naace tääpume Acejiyame me mename biname Isaya me mene te toraca me äbitame egä,
38 para que se cumprisse o que disse o profeta Isaías: “Senhor, quem creu na nossa mensagem? E quem viu que era o Senhor que estava agindo?”
39 Teepi naace popi äblicäco ge ätrungame, ingle Isaya cuta itu jiicuji egä,
39 Não podiam crer porque, como disse Isaías:
40 “Acejiyame te teeme irecu bine iredärime me jewenimuji,
40 “Deus cegou os olhos deles e fechou a mente deles, para que não vejam, e não entendam, e não se voltem para ele, e sejam curados por ele.”
41 Isaya ai mene jiicuji, ingle tabe niinäce gaabe me Yeesu me kokre ne jepänuji, peei name pi tabe teeme poto cidi me apu jiicuji.
41 Isaías disse isso porque viu a revelação da natureza divina de Jesus e falou a respeito dele.
42 Ngänuge puu iyeta ai mule cina äpletnera, yepä cuta bucurage modamoda Israela biname cina Yeesu ne jitrungisi. Yepä Parisea sigu biname bime wälu name pi teepi cabucabu lica jitrungisi, cije teebibine äyeblengäja mage teeme irecu ätumuta cabu ca.
42 No entanto, muitos líderes judeus creram em Jesus, mas não falavam publicamente a favor dele para que os fariseus não os expulsassem da sinagoga .
43 Teepi singi biname cina teeme tääpume miijirage ngene atwana cama lenajame, yepä lica Acejiyame te.
43 Eles gostavam mais de ser elogiados pelas pessoas do que de ser elogiados por Deus.
44 Yeesu baborage tagepogogo ca jiicemige egä, “Laati te nätrunguge cebine, tabe cebine taatu lica nätrunguge, yepä cuta teebine jäätrunguge, cebine lui te nätyepuji.
44 Jesus disse bem alto:
45 Laati te cebine näpänuge, tabe cuta jääpänuge eei ne, cebine lui te nätyepuji.
45 Quem me vê vê também aquele que me enviou.
46 Cane tädujine ai gawecewe cabu biname bine apaclyera tääpume, egä iyeta lui cina cebine nätrungusi, teepi krokeciiye cabu lica page yaacrajemepi.
46 Eu vim ao mundo como luz para que quem crê em mim não fique na escuridão.
47 Laati te yäätecijuge cäme mene, yepä lica yaacatuge, cane teeme atrana biname lica gäne, ingle cane lica itu tädujine aima biname bine atraname yepä niiya cabu ca äsecrerame.
47 Se alguém ouvir a minha mensagem e não a praticar, eu não o julgo. Pois eu vim para salvar o mundo e não para julgá-lo.
48 Atrana pisi nyene pui biname tääpume, lui te cebine nägyuge piiyepu cäme mene jäägyemuge. Cane lui mene bine ituge iicema, pui cina teebine cirege atrana.
48 Quem me rejeita e não aceita a minha mensagem já tem quem vai julgá-lo. As palavras que eu tenho dito serão o juiz dessa pessoa no último dia.
49 Cane cämerage ngii cabu lica ituge iicema, yepä Babe lui te cebine nätyepuji, tabe te ituge ajanena cane ngena jajanename piiyepu iicemame.
49 — Eu não tenho falado em meu próprio nome, mas o Pai, que me enviou, é quem me ordena o que devo dizer e anunciar.
50 Cuta cane umle gäne, egä Acejiyame lui mene jiicemimuge, iyeteta ireclota yääcäranemuge biname bine pui mene te. Yoo siige, cane jiicemimune, Babe te ngena ituge jajanena cebine.”
50 E eu sei que o seu mandamento dá a vida eterna. O que eu digo é justamente aquilo que o Pai me mandou dizer.

Ler em outra tradução

Comparar com outra

Estude este capítulo no WhatsApp

Peça à IA da Bíblia Fala para explicar João 12, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.