Lucas 18

Fanamaket Baibel (BJP) vs NTLH

Sair da comparação
NTLH Nova Tradução na Linguagem de Hoje 2000
1 Ke Iesu ka fas berberat na fafausum kia ini nenge orek fatoftof isi rin sising mulmul ma gong ri angos.
1 Jesus contou a seguinte parábola , mostrando aos discípulos que deviam orar sempre e nunca desanimar:
2 Ka tarah, “Na nenge maleh, imel e nenge tom nagogon ae biil i bulat la lo God ke biil sabin i mais fanu la.
2 — Em certa cidade havia um juiz que não
3 Na maleh sabin ae, imel e nenge makos ae i la mulmul la usuf i ke ka sising u la aragii, ‘On fatortores tatawin ae na fatpoto kama e tuui kiak.’
3 Nessa cidade morava uma viúva que sempre o procurava para pedir justiça, dizendo: “Ajude-me e julgue o meu caso contra o meu adversário!”
4 “Na dolon aunbiing biil i wong la sing i, isau le namih, ka tara sing i tom aragii, ‘Biil ia bulat la lo God ke biil sabin ia mais fanu la,
4 — Durante muito tempo o juiz não quis julgar o caso da viúva, mas afinal pensou assim: “É verdade que eu não temo a Deus e também não respeito ninguém.
5 isau le, iwara makos igii i fatel kanaka iau la, pesu ian fatortores tatawin kia, tarama ka famut fong na belbel la unaisang.’”
5 Porém, como esta viúva continua me aborrecendo, vou dar a sentença a favor dela. Se eu não fizer isso, ela não vai parar de vir me amolar até acabar comigo.”
6 Ke Kumguui ka tara sing ri aragii, “Gam ongen orek ken tom nagogon laulau ae.
6 E o Senhor continuou:
7 Arafah, gam wol le God biil in tel tortores na nagogon usuf fanu kia ae i tim pes ta ri, ae ri tautau la usuf i isi falupes na foron siat ke na foron wor? Arafah, in fofo na lupes ri?
7 Será, então, que Deus não vai fazer justiça a favor do seu próprio povo, que grita por socorro dia e noite? Será que ele vai demorar para ajudá-lo?
8 Ia fas gam, in lupes sape ri ke ik tel nagogon ae i tortores usuf ri. Isau le aunbiing Kalalik ken Kaltu in tapiek, ke arafah, in tafe ti fanu tom ae imel e unune kiri aga na piklinbat, le biil?”
8 Eu afirmo a vocês que ele julgará a favor do seu povo e fará isso bem depressa. Mas, quando o
9 Iesu i use orek fatoftof igii ulon fanu ae ri unune le ri tom ri tortores ma ri ka puris fal la:
9 Jesus também contou esta parábola para os que achavam que eram muito bons e desprezavam os outros:
10 “Iwu e kaltu ru tatkau una Felun Tunmapek isi sising, neng lo ru i nenge Farasi ma neng i nenge tom kep takiis.
10 — Dois homens foram ao Templo para orar. Um era
11 Farasi ae ka sotih ke ka sising isi i tom aragii, ‘God, ia fotrokap lo wo wara le biil ia arae fale fanu: Foron tom sisii, foron tom tel sinang laulau, foron tom tel sinangun puur ke biil sabin ia arae tom kep takiis igii.
11 O fariseu ficou de pé e orou sozinho, assim: “Ó Deus, eu te agradeço porque não sou avarento, nem desonesto, nem imoral como as outras pessoas. Agradeço-te também porque não sou como este cobrador de impostos.
12 Fawu ia fafel la na nenge wik ke ia ka ta itikii la tina nenge sangful na foron tier tikii ae ia fatapiek u la.’
12 Jejuo duas vezes por semana e te dou a décima parte de tudo o que ganho.”
13 “Isau le tom kep takiis ae i soti tapak. Biil i ier isi tar una kukulii, isau le ka pose na matan mangia ke ka tarah, ‘Kiskam God, on mais iau, ia tom tel sinang laulau.’
13 — Mas o cobrador de impostos ficou de longe e nem levantava o rosto para o céu. Batia no peito e dizia: “Ó Deus, tem pena de mim, pois sou pecador!”
14 “Ia fas gam, tom kep takiis ae, aunbiing i fis una fel kia, ka tortores ta na mata God ma neng biil. Wara le se i falaumet u tom, God in fasabiro u. Ma se i fasabiro u tom, God in falaumet u.”
14 E Jesus terminou, dizendo:
15 Fale fanu ri ka kaf foron mirmiriiu sabin usuf Iesu isi in luun lima lo ri. Isau le aunbiing berberat na fafausum kia ri ka par u, ri ka fakiing ri.
15 Depois disso, algumas pessoas levaram as suas crianças a Jesus para que ele as abençoasse, mas os discípulos viram isso e repreenderam aquelas pessoas.
16 Isau le Iesu ka fakam isi berberat ke ka tarah, “Gamen sok ufu birbiron berberat usuf iau. Gong gam tikale ri. Wara le matanfuntih ke God, ken fanu ae ri arae berberat igii.
16 Então Jesus chamou as crianças para perto de si e disse:
17 Tekentu kanaka ia fas gam, male tikas i ier isi kau na matanfuntih ke God, isau le biil i arae fabiro kalalik, biil tom ifasi in kau.”
17 Eu afirmo a vocês que isto é verdade: quem não receber o Reino de Deus como uma criança nunca entrará nele.
18 Nenge famfamu ka diik Iesu aragii, “Rokap na Tom Fafausum, sani ian tel u isi iak kep liu fitliu?”
18 Certo líder judeu perguntou a Jesus: — Bom Mestre, o que devo fazer para conseguir a vida eterna?
19 Ke Iesu ka kiliis u aragii, “Isi sani o ka foteng iau le ia rokap? Biil tikas i rokap, God keskes sau.
19 Jesus respondeu:
20 O ka usum ta na foron nagogon: ‘Gong o tel sinangun puur, gong o siimete tikas, gong o suksukuum, gong o tiu foes tikas, on bulat lo tamam ru e tinam.’”
20 Você conhece os mandamentos: “Não cometa adultério, não mate, não roube, não dê falso testemunho contra ninguém, respeite o seu pai e a sua mãe.”
21 Ke kaltu ae ka kiliis u aragii, “Tipes u na aunbiing ia kalalik, papang igii, ia misuut la tom na foron nagogon tikii igii.”
21 O homem respondeu: — Desde criança eu tenho obedecido a todos esses mandamentos.
22 Aunbiing Iesu i ongen u, ka tara sing i aragii, “Nenge tier biitom o pongpong isi. On sufii tikii foron minmaram ma pitkalang lo, ok ta u usuf foron lauu. Male on tel u arae, kiam e minsik buuii na kukulii. Namih ok fis ke ok mi lo iau.”
22 Quando Jesus ouviu isso, disse:
23 Aunbiing i ongen u arae, ka purngis e bala, wara le ifuun kanaka e minmara.
23 Quando o homem ouviu isso, ficou muito triste, pois era riquíssimo.
24 Iesu ka par kaltu ae ke ka tarah, “I ngangaten kanaka isi fanu ae ifuun e minsik kiri, rin kau na matanfuntih ke God!
24 Vendo a tristeza dele, Jesus disse:
25 Tekentu, i ngangaten usuf kamel isi in kau na solsol na nil una somap, isau le i ngangaten kanaka tom usuf kaltu ae ifuun e minsik kia isi in kau na matanfuntih ke God.”
25 É mais difícil um rico entrar no Reino de Deus do que um camelo passar pelo fundo de uma agulha.
26 Fanu ae ri ongen orek ae, ri ka diik aragii, “Male i arae, ke se mang ifasi in kep liu fitliu?”
26 Os que ouviram isso perguntaram: — Então, quem é que pode se salvar?
27 Ke Iesu ka kiliis ri aragii, “Sani ae fanu biil ifasi rin tel u, God ifasi in tel u.”
27 Jesus respondeu:
28 Pita ka tara sing i aragii, “Par u! Keme ka la koseng ta foron tier tikii kimem, isi kemen mi lo wo.”
28 Aí Pedro disse: — Veja! Nós deixamos a nossa família e seguimos o senhor.
29 Iesu ka tara sing ri aragii, “Tekentu kanaka ia fas gam, se i la koseng fel kia, le koseng antu, le koseng foron tualik, le koseng tama ru e tina, le koseng berberat kia, iwara na matanfuntih ke God,
29 Jesus respondeu:
30 sani in kep u na aunbiing i liu biitom, in fuun kanaka mang tom na sani i la koseng ta u. Ke na liu ae namih, in liu fitliu.”
30 receberá ainda nesta vida muito mais e, no futuro, receberá a vida eterna.
31 Iesu ka lame pes sangful ini u e kalalik na fafausum kia una baba ke ka tara sing ri aragii, “Par u, igii kerek tatkau mang una Ierusalem ma foron tier tikii ae foron profet ri siit ta u le in tapiek lon Kalalik ken Kaltu, ik suut mang.
31 Jesus levou os doze discípulos para um lado e disse:
32 Rin ta ufu na liman fanu ae biil ri fan Iudaia ke rik morot ini, rik orek laulau ulo, rik ubis u, rik pis u ke rik siimete u.
32 Ele será entregue aos não judeus, e estes vão zombar dele, insultá-lo, cuspir nele
33 Isau le na fatuul u e biing ik apti fis sabin.”
33 e bater nele; e depois o matarão. Mas no terceiro dia ele ressuscitará.
34 Berberat na fafausum biil tom ri malal na ti tier ae i use u. Kamtinan orek ae i mumun lo ri ke biil ri usum na sani i use u.
34 Os discípulos não entenderam nada do que Jesus disse. O que essas palavras queriam dizer estava escondido deles, e eles não sabiam do que Jesus estava falando.
35 Aunbiing Iesu fatat in tapiek na Jeriko, nenge kut i kiis ta na bulin sal ma ka famam sising fanu.
35 Jesus já estava chegando perto da cidade de Jericó. Acontece que um cego estava sentado na beira do caminho, pedindo esmola.
36 Aunbiing ka ongen gur na fanu ae ri lala fatat u, ka diik aragii, “Be, sani aragii?”
36 Quando ouviu a multidão passando, ele perguntou o que era aquilo.
37 Ke ri ka kiliis u aragii, “Iesu tina Nasaret apiek.”
37 — É Jesus de Nazaré que está passando! — responderam.
38 Ke kut ae ka tautau aragii, “Iesu, kalalik ke Dewit, on mais iau!”
38 Aí o cego começou a gritar: — Jesus,
39 Fanu ae ri famfamu la ri ka fakiing u isi in kiis fofo. Isau le ka lala tautau mang tom aragii, “Kalalik ke Dewit, mais iau!”
39 As pessoas que iam na frente o repreenderam e mandaram que ele calasse a boca. Mas ele gritava ainda mais: — Filho de Davi, tenha pena de mim!
40 Iesu ka soti ke ka tara le rin lame u usuf i. Aunbiing ka la fatat, Iesu ka diik u aragii,
40 Jesus parou e mandou que trouxessem o cego. Quando ele chegou perto, Jesus perguntou:
41 “Sani o ier le ian tel u ini wo?”
41 — O que é que você quer que eu faça? — Senhor, eu quero ver de novo! — respondeu ele.
42 Iesu ka tara sing i aragii, “On par! Unune kiam tom ka faliu ta wo.”
42 Então Jesus disse:
43 Fanpil ka par ke ka mi lo Iesu ini ususefages usuf God. Ke fanu tikii ae ri par sani i tapiek tah, ri sabin ri ka usefages God.
43 No mesmo instante o homem começou a ver e, dando glória a Deus, foi seguindo Jesus. E todos os que viram isso começaram a louvar a Deus.

Ler em outra tradução

Comparar com outra

Estude este capítulo no WhatsApp

Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Lucas 18, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.