João 6
Fanamaket Baibel (BJP) vs NVT
1 Fale aunbiing namih, Iesu ka sopaket dan kawil na Galili ae ri foteng u la sabin ini dan kawil na Taiberias.
1 Depois disso, Jesus atravessou o mar da Galileia, conhecido também como mar de Tiberíades.
2 Ma gur na fanu ri ka mi lo, wara le ri ka par ta foron fakileng ae i tel ta u lon foron sasem.
2 Uma grande multidão o seguia por toda parte, pois tinham visto os sinais que ele havia realizado ao curar os enfermos.
3 Namih, Iesu ka tatkau na nenge pungpung ke ka kiis turan berberat na fafausum kia aiwa.
3 Então Jesus subiu a um monte e sentou-se com seus discípulos.
4 Aunbiing ae, ka fatat e Ngasa na Liuliu Kulef ken fan Iudaia.
4 Era quase tempo da festa judaica da Páscoa.
5 Aunbiing Iesu i lin mata, ka par nenge tara gur na fanu ri ka la la isi ke ka diik Filip aragii, “Fia keren fiil ti beret wah an fanu igii?”
5 Jesus logo viu uma grande multidão que vinha a seu encontro. Voltando-se para Filipe, perguntou: “Onde podemos comprar pão para alimentar toda essa gente?”.
6 I diik arae una tof u sau, wara le i tom ka usum ta na sani in tel u.
6 Disse isso para pôr Filipe à prova, pois já sabia o que ia fazer.
7 Filip ka kiliis u aragii, “Iwu e mar e dinaria biil i to fasi una fiil beret isi temtem tikii na kaltu ik ien in tuul.”
7 Filipe respondeu: “Mesmo que trabalhássemos vários meses, não teríamos dinheiro suficiente para dar alimento a todos!”.
8 Neng lon berberat na fafausum kia e Enru, tualik e Saimon Pita, ka fas u aragii,
8 Então um de seus discípulos, André, irmão de Simão Pedro, falou:
9 “Nenge kalalik igii, imel ilim e fabiro beret ri tel u ini bali ke iwu sabin e kok ae sing i. Isau le, in fasi arafa lon fanu fuun igii?”
9 “Aqui está um rapaz com cinco pães de cevada e dois peixes. Mas que adianta isso para tanta gente?”.
10 Ke Iesu ka fas ri aragii, “Gam fakiis fanu.” Falifu ae imel e fifih lo ma fanu ae ri ka kiis lo. Wewes lon fanu tamat ifasi aragii ilim e arip.
10 Jesus respondeu: “Digam ao povo que se sente”. Todos se sentaram na grama que cobria o monte. Só os homens eram cerca de cinco mil.
11 Iesu ka kep beret, ka fot rokap lo usuf God ma ka tulus fanu ae ri kiis tah. Ka tel u sabin arae na iwu e kok ma fanu tikii ri ka farop wolwol kiri na ien.
11 Então Jesus tomou os pães, agradeceu a Deus e os repartiu entre o povo. Em seguida, fez o mesmo com os peixes. E todos comeram à vontade.
12 Aunbiing ri ka mas mang, ke Iesu ka fas berberat na fafausum kia aragii, “Siing turim foron tigan inen ae ri mas tiga, tarama ka laulau foes.”
12 Depois que todos estavam satisfeitos, Jesus disse a seus discípulos: “Agora juntem os pedaços que sobraram, para que nada se desperdice”.
13 Ke ri ka siing fafuun nenge sangful ini u e kes ini foron tigan inen, tina ilim e beret ae fanu ri mas tiga.
13 Eles juntaram o que restou e encheram doze cestos com as sobras.
14 Aunbiing fanu ri ka par ta fakileng ae Iesu i fatapiek ta u na matri, ri ka tarah, “Tekentu kanaka, igii e profet ae ri use ta u le in tapiek aga na piklinbat.”
14 Quando o povo viu Jesus fazer esse sinal, exclamou: “Sem dúvida ele é o profeta que haveria de vir ao mundo!”.
15 Iesu ka usum ta le fanu ae ri ier isi la ma rik fangongos u isi in tapiek king, pesu ka la keskes koseng ri una nenge pungpung.
15 Jesus sabia que pretendiam obrigá-lo a ser rei deles, de modo que se retirou, sozinho, para o monte.
16 Ka efef worwor mang, ke berberat na fafausum kia ri ka filaupu una dan kawil.
16 Ao entardecer, os discípulos de Jesus desceram à praia,
17 Ri ka wof na nenge mon ke ri ka sopaket dan una Kapernaum. Ka kubunor mang ma Iesu biil biitom i tapiek naisri.
17 entraram no barco e atravessaram o mar em direção a Cafarnaum. Quando escureceu, porém, Jesus ainda não tinha vindo se encontrar com eles.
18 Tara kif ka aptih ma ka panaf e dan.
18 Logo, um vento forte veio sobre eles, e o mar ficou muito agitado.
19 Aunbiing ri ka awes ifasi aragii ilim, le iwon e kilomita, ke ri ka par Iesu ka la na olon dan isi mon ke ri ka lala sokeh.
19 Depois de remarem cinco ou seis quilômetros, de repente viram Jesus caminhando sobre o mar, em direção ao barco. Ficaram aterrorizados,
20 Isau le Iesu ka fas ri aragii, “Iau sau igii. Gong gam sokeh.”
20 mas ele lhes disse: “Sou eu! Não tenham medo”.
21 Ke ri ka laes isi rin siing u ma fanpil ri ka tapiek na falifu ae rin la ulo.
21 Eles o receberam no barco e, logo em seguida, chegaram a seu destino.
22 Na biing namih, gur na fanu ae ri kiis uf ta na nenge bulin dan kawil, ri ka wol tafe u le itikii ta sau e mon tinaiwa ma Iesu biil i to wof ta turan berberat na fafausum kia. Ri keskes tom ri la tah.
22 No dia seguinte, a multidão que tinha ficado do outro lado do mar viu que os discípulos haviam pegado o único barco dali e que Jesus não fora com eles.
23 Namih, fale mon tina Taiberias ri ka masa fatat isi falifu ae ri ien ta beret ae Kumguui i fotrokap ta lo.
23 Alguns barcos de Tiberíades se aproximaram do lugar onde o povo tinha comido os pães depois que o Senhor os abençoou.
24 Ma aunbiing ri ka iliim u le, Iesu turan berberat na fafausum kia ri ka mangmangal ta aiwa, ri ka wof na foron mon isi im isi Iesu na Kapernaum.
24 Quando a multidão viu que nem Jesus nem os discípulos estavam ali, todos entraram nos barcos e atravessaram para Cafarnaum, a fim de procurá-lo.
25 Aunbiing ri ka tafe u na nenge bulin dan kawil, ri ka diik u aragii, “Rabi, nangis o la ta uga?”
25 Encontraram-no do outro lado do mar e lhe perguntaram: “Rabi, quando o senhor chegou aqui?”.
26 Iesu ka kiliis ri aragii, “Tekentu kanaka ia fas gam, gam im isi iau, biil i wara na foron fakileng ae gam par ta u, biil. I wara sau le gam ien ta beret ke gam ka mas.
26 Jesus respondeu: “Eu lhes digo a verdade: vocês querem estar comigo não porque entenderam os sinais, mas porque lhes dei alimento.
27 Gong gam foim isi inen ae in laulau sau, gong. Gamen foim isi inen ae in kiis ma in ta liu fitliu ae Kalalik ken Kaltu in ta u usuf gam. God Tama ka luun ta fakileng lo ke Kalalik, le i somangat ini.”
27 Não se preocupem tanto com coisas que se estragam, como a comida, mas usem suas energias buscando o alimento que permanece para a vida eterna, o qual o Filho do Homem pode lhes dar. Pois Deus, o Pai, colocou em mim seu selo de aprovação”.
28 Ke ri ka diik u aragii, “Sani tom kemen tel u isi kemek tel foim ae God i ier isi?”
28 “Nós também queremos realizar as obras de Deus”, disseram eles. “O que devemos fazer?”
29 Iesu ka kiliis ri aragii, “Foim ae God i ier isi, i aragii: Gamen unune lo ier ae God i wuun ufu tah.”
29 Jesus lhes disse: “Esta é a única obra que Deus quer de vocês: creiam naquele que ele enviou”.
30 Pesu, ri ka diik u aragii, “Matngan fakileng arafa on fatapiek u, isi kemek par u ma kemek unune lo wo? Wo, sani on tel u?
30 Eles responderam: “Se deseja que creiamos no senhor, mostre-nos um sinal. O que o senhor pode fazer?
31 Foron tubutamat kemem ri ien ta mana na falifu foes, arae ri siit ta u na Buk na Gogoh le, ‘I fen ta ri ini beret tina kukulii una ien.’”
31 Afinal, nossos antepassados comeram maná no deserto! As Escrituras dizem: ‘Moisés lhes deu de comer pão do céu’”.
32 Iesu ka fas ri aragii, “Tekentu kanaka ia fas gam, biil e Moses ae i fen ta gam ini beret tina kukulii, biil. Tata tom ma i fen gam ini beret tekentu tina kukulii.
32 Jesus disse: “Eu lhes digo a verdade: não foi Moisés quem lhes deu pão do céu. É meu Pai quem dá o verdadeiro pão do céu a vocês.
33 Wara le, beret tekentu ke God, e ier ae i pu tina kukulii ma ka ta liu sing fanu tikii na piklinbat.”
33 O verdadeiro pão de Deus é aquele que desce do céu e dá vida ao mundo”.
34 Ri ka tarah, “Ier, tipes u igii, fen kemem mang ini beret ae.”
34 “Senhor, dê-nos desse pão todos os dias”, disseram eles.
35 Ke Iesu ka tara sing ri aragii, “Iau tom e beret na liu. Se i la usuf iau, biil in to fitol. Ke se i unune lo iau, biil in to met dan.
35 Jesus respondeu: “Eu sou o pão da vida. Quem vem a mim nunca mais terá fome. Quem crê em mim nunca mais terá sede.
36 Isau le, arae ia ka fas ta gam, gam ka par ta iau ma biil tom gam unune.
36 Mas vocês não creram em mim, embora me tenham visto.
37 Fanu tikii ae Tata i ta ta u usuf iau, rin la usuf iau. Ma se i la usuf iau, biil ian to tel ufu.
37 Contudo, aqueles que o Pai me dá virão a mim, e eu jamais os rejeitarei.
38 Wara le, ia pu ta tinbae na kukulii, biil isi ian mi na wolwol kiak tom, biil. Ia pu tinbae isi ian mi na wolwol ke ier ae i wuun ta iau.
38 Pois desci do céu para fazer a vontade daquele que me enviou, e não minha própria vontade.
39 Ma igii e wolwol ke ier ae i wuun ta iau uga, le: Gong ia sok ufu tikas lo ri ae ka ta ta u usuf iau, isau le ian fapti fafis ri na farfarop na biing.
39 E esta é a vontade de Deus: que eu não perca um sequer de todos que ele me deu, mas que ressuscite todos no último dia.
40 Wara le, wolwol ke Tata i aragii: Se i par usuf Kalalik ma ka unune lo, in fot u e liu fitliu ma ian fapti fafis u na farfarop na biing.”
40 Pois é a vontade de meu Pai que todo aquele que olhar para o Filho e nele crer tenha a vida eterna, e eu o ressuscitarei no último dia”.
41 Pesu, foron famfamu ken fan Iudaia ri ka tipes belbel orek ulo, wara i tara ta le, “Iau tom e beret ae i pu ta tinbae na kukulii.”
41 Então os judeus começaram a criticá-lo, pois ele havia afirmado: “Eu sou o pão que desceu do céu”.
42 Ri ka tarah, “Arafah, biil e kalalik ke Josep sau igii? Kere usum sau lo tama ru e tina. Ma arafa bin ka tara le, i pu tina kukulii?”
42 Diziam: “Este não é Jesus, filho de José? Conhecemos seu pai e sua mãe. Como ele pode dizer: ‘Desci do céu?’”.
43 Iesu ka kiliis ri aragii, “Gong gam belbel orek na fatpoto gam.
43 Jesus, porém, respondeu: “Parem de me criticar.
44 Biil tikas ifasi in la usuf iau, male Tata ae i wuun ta iau, biil i lame u usuf iau ma ian fapti fafis u na farfarop na biing.
44 Pois ninguém pode vir a mim se o Pai, que me enviou, não o trouxer a mim; e no último dia eu o ressuscitarei.
45 Ri siit ta u na Buk ken foron Profet aragii, ‘God tom in fausum ri tikii.’ Ma fanu tikii ae ri ongen Tata ma ri ka kep fafausum sing i, rin la usuf iau.
45 Como dizem as Escrituras: ‘Todos eles serão ensinados por Deus’. Todo aquele que ouve o Pai e aprende dele vem a mim.
46 Biil tom tikas i par ta Tata, biil. Ier sau ae i la tinbae sing God, ka par ta Tata.
46 Não que alguém tenha visto o Pai; somente eu, que fui enviado por Deus, o vi.
47 Tekentu kanaka ia fas gam, se i unune, i fot u e liu fitliu.
47 “Eu lhes digo a verdade: quem crê tem a vida eterna.
48 Iau tom e beret na liu.
48 Sim, eu sou o pão da vida!
49 Foron tubutamat gam ri ien ta mana na falifu foes, isau le ri met tom.
49 Seus antepassados comeram maná no deserto, mas morreram;
50 Isau le, igii e beret ae i pu tinbae na kukulii ma se i ien u, biil in to met, biil.
50 quem comer o pão do céu, no entanto, jamais morrerá.
51 Iau tom e beret ae i liu ae i pu tinbae na kukulii. Male tikas i ien lo e beret igii, in liu fitliu. Beret igii, i e pununfong tom ae ian ta u, isi fanu na piklinbat rik liu.”
51 Eu sou o pão vivo que desceu do céu. Quem comer deste pão viverá para sempre; e este pão, que eu oferecerei para que o mundo viva, é a minha carne”.
52 Ke fan Iudaia ri ka tipes fakep ini orek na fatpoto ri tom aragii, “Kaltu igii, arafa in ta pununfo arae usuf kerer isi kerek ien u?”
52 Então os judeus começaram a discutir entre si a respeito do que ele queria dizer. “Como pode esse homem nos dar sua carne para comer?”, perguntavam.
53 Iesu ka fas ri aragii, “Tekentu kanaka ia fas gam, male biil gam ien pununfon Kalalik ken Kaltu ma biil gam umin dawu, biil in mel e liu sing gam.
53 Então Jesus disse novamente: “Eu lhes digo a verdade: se vocês não comerem a carne do Filho do Homem e não beberem o seu sangue, não terão a vida em si mesmos.
54 Se i ien pununfong ma ka umin daung, i fot u e liu fitliu ma ian fapti fafis u na farfarop na biing.
54 Mas quem come minha carne e bebe meu sangue terá a vida eterna, e eu o ressuscitarei no último dia.
55 Wara le pununfong i e inen tu ma daung i e dan tu.
55 Pois minha carne é a verdadeira comida, e meu sangue é a verdadeira bebida.
56 Se i ien pununfong ma ka umin daung, i patep lo iau ma ia ka patep lo.
56 Quem come minha carne e bebe meu sangue permanece em mim, e eu nele.
57 Tata ae i liu, i wuun ta iau. Ma ia liu i wara lo Tata. Arae sabin ulo se i ien lo iau, in liu wara lo iau.
57 Eu vivo por causa do Pai, que vive e me enviou; da mesma forma, quem se alimenta de mim viverá por minha causa.
58 Igii e beret ae i pu tinbae na kukulii. Foron tubutamat gam ri ien ta mana ke ri ka met, isau le se i ien na beret igii, in liu fitliu.”
58 Eu sou o verdadeiro pão que desceu do céu. Seus antepassados comeram maná e morreram; quem comer este pão não morrerá, mas viverá para sempre”.
59 Foron tier igii i use u, aunbiing i fausum fanu na felun lotu na Kapernaum.
59 Ele disse essas coisas quando ensinava na sinagoga de Cafarnaum.
60 Aunbiing ri ongen foron tier igii, ifuun e berberat na fafausum ke Iesu ri ka tarah, “Fafausum igii i ngangaten kanaka. Se ifasi in somangat pes u?”
60 Muitos de seus discípulos disseram: “Sua mensagem é dura. Quem é capaz de aceitá-la?”.
61 Iesu ka usum ta na sani berberat na fafausum kia ri ususe u la, pesu ka tara sing ri aragii, “Foron fafausum igii i fatel gam?
61 Jesus, sabendo que seus discípulos reclamavam, disse: “Isso os ofende?
62 Male gamen par Kalalik ken Kaltu in tatkau fis una falifu ae i pu ta tinlo, ke gamen wol arafah?
62 Então o que pensarão se virem o Filho do Homem subir ao céu, onde estava antes?
63 Tanwa Kalkaluu i ta liu la. Pununfo biil i ta liu la. Foron orek ae ia ka fas ta gam ini, i tanwa, ma i liu.
63 Somente o Espírito dá vida. A natureza humana não realiza coisa alguma. E as palavras que eu lhes disse são espírito e vida.
64 Isau le fal lo gam, biil ri to unune.” Iesu i use u arae, wara le ka usum ta tina tanwara lon fanse ae biil ri unune ke se ae in ta ufu una liman tuui.
64 Mas alguns de vocês não creem em mim”. Pois Jesus sabia, desde o princípio, quem não acreditava nele e quem iria traí-lo.
65 Ke ka tara sabin aragii, “Igii e wara ke ia ka fas gam le, biil tikas ifasi in la usuf iau, male Tata biil i ta rakrakai sing i isi in la usuf iau.”
65 E acrescentou: “Por isso eu disse que ninguém pode vir a mim a menos que o Pai o dê a mim”.
66 Tipes u na aunbiing ae, ifuun e berberat na fafausum kia ri ka la koseng u ma biil mang ri mi la lo.
66 Nesse momento, muitos de seus discípulos se afastaram dele e o abandonaram.
67 Iesu ka diik nenge sangful ini u e kalalik na fafausum kia aragii, “Gam sabin, gam ka ier isi la koseng iau, beh?”
67 Então Jesus se voltou para os Doze e perguntou: “Vocês também vão embora?”.
68 Saimon Pita ka kiliis u aragii, “Kumguui, kemen la usuf se sabin? O sau imel e orek na liu fitliu ae sing o.
68 Simão Pedro respondeu: “Senhor, para quem iremos? O senhor tem as palavras da vida eterna.
69 Keme unune ma keme usum le, o Kaltu Kalkaluu ke God.”
69 Nós cremos e sabemos que o senhor é o Santo de Deus”.
70 Ke Iesu ka fas ri aragii, “Ia tom ia tim pes ta gam nenge sangful ini u. Isau le neng lo gam i nenge tanwa laulau.”
70 Então Jesus disse: “Eu escolhi vocês doze, mas um de vocês é um diabo”.
71 I use Iudas, kalalik ke Saimon Iskariot. Taftawa le i neng lon sangful ini u e kalalik na fafausum, isau le namih, in ta ufu Iesu una liman tuui.
71 Ele se referia a Judas, filho de Simão Iscariotes, um dos Doze, que mais tarde o trairia.
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar João 6, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.