João 4

Fanamaket Baibel (BJP) vs NTLH

Sair da comparação
NTLH Nova Tradução na Linguagem de Hoje 2000
1 Foron Farasi ri ka ongen u le, fanu fuun mang ri ka mi lo Iesu ke ka famam baptais ri ma wewes lo ri ka laumet lon berberat na fafausum ke Jon.
1 Os fariseus ouviram dizer que Jesus estava ganhando mais discípulos e batizava mais pessoas do que João.
2 Tekentu lo le, Iesu biil i to baptais fanu, berberat na fafausum kia sau ri baptais fanu.
2 (De fato, não era Jesus quem batizava, e sim os seus discípulos.)
3 Aunbiing Kumguui ka usum mang le foron Farasi ri ka ongen ta u le, fanu tikii ae mang nami, ka apti tina Iudaia ma ka fis una Galili.
3 Quando Jesus ficou sabendo disso, saiu da Judeia e voltou para a Galileia.
4 Na ninla kia, ka soleng falifu na Samaria.
4 No caminho, ele tinha de passar pela região da Samaria.
5 Ke ka tapiek na nenge maleh na Samaria ri foteng u ini Sikar, fatat isi sun nanal ae Jekop i ta ta u usuf Josep, kalalik kia.
5 Ele chegou a uma cidade da Samaria, chamada Sicar, que ficava perto das terras que Jacó tinha dado ao seu filho José.
6 Aiwa, e toh na dan ae Jekop i kef ta u. Iesu i mut e fo na dolon ninla ke ka kiis na baban toh na dan ae. Aunbiing ae, ifasi aragii sangful ini u e aunbiing na siat.
6 Ali ficava o poço de Jacó. Era mais ou menos meio-dia quando Jesus, cansado da viagem, sentou-se perto do poço.
7 Na aunbiing ae, nenge fafnan Samaria ka la isi ut ke Iesu ka sising u aragii, “Ifasi on ut aiak?”Iesu i orek turan fafnan Samaria|src="Jon 4.7 GS (2).tif" size="col" ref="4:7"
7 Uma mulher samaritana veio tirar água, e Jesus lhe disse:
8 Berberat na fafausum kia ri ka la ta una maleh ae isi fiil inen.
8 (Os discípulos de Jesus tinham ido até a cidade comprar comida.)
9 Fafnan Samaria ae ka kiliis u aragii, “O sikin Iudaia ma ia fafnan Samaria. O ka sising iau bin isi ti dan, arafah?” I use u arae, wara le fan Iudaia turan fan Samaria biil ri fatala la.
9 A mulher respondeu: — O senhor é judeu, e eu sou samaritana. Então como é que o senhor me pede água? (Ela disse isso porque os judeus não se dão com os samaritanos.)
10 Iesu ka kiliis u aragii, “Male on usum ta na fafen ke God ma se ae i sising o isi in yin, ke ifasi ok sising ta u ma ik ta ta u e dan na liu usuf o.”
10 Então Jesus disse:
11 Fifin ae ka tara sing i aragii, “Ier, biil ti utut kiam ma toh na dan igii i puh kanaka. Dan na liu ae, on kep u fiah?
11 Ela respondeu: — O senhor não tem balde para tirar água, e o poço é fundo. Como é que vai conseguir essa água da vida?
12 Arafah, o wol le o laumet lo Jekop, tubutamat kerer? I ta ta u e toh na dan igii sing kemem ma i tom i yin ta lo turan berberat kia ke foron bulmakau turan foron sipsip kia.”
12 Nosso antepassado Jacó nos deu este poço. Ele, os seus filhos e os seus animais beberam água daqui. Será que o senhor é mais importante do que Jacó?
13 Iesu ka kiliis u aragii, “Fanu tikii ae ri yin na dan igii, rin metdan sabin,
13 Então Jesus disse:
14 isau le se i yin na dan ae ia ta u sing i, biil in to metdan sabin, biil. Dan ae ia ta u sing i, in tapiek arae matan dan ae i burburak na liu kia ma i ta liu fitliu.”
14 mas a pessoa que beber da água que eu lhe der nunca mais terá sede. Porque a água que eu lhe der se tornará nela uma fonte de água que dará vida eterna.
15 Fifin ae ka tara sing i aragii, “Ier, ta dan ae sing iau, isi biil mang ian metdan ke biil sabin ian fis uga isi ut.”
15 Então a mulher pediu: — Por favor, me dê dessa água! Assim eu nunca mais terei sede e não precisarei mais vir aqui buscar água.
16 Ke Iesu ka fas u aragii, “La, kam pes antum ma kamuk fis uga.”
16 — Vá chamar o seu marido e volte aqui! — ordenou Jesus.
17 Ka kiliis u aragii, “Biil ti antung.”
17 — Eu não tenho marido! — respondeu a mulher. Então Jesus disse:
18 Wara le o ka telpes ta ilim e kaltu ma kaltu mang igii o ka kiis tura, biil e antum. Sani ae o use u, i tekentu.”
18 pois já teve cinco, e este que você tem agora não é, de fato, seu marido. Sim, você falou a verdade.
19 Fifin ae ka tarah, “Ier, ia par u le wo nenge profet.
19 A mulher respondeu: — Agora eu sei que o senhor é um
20 Foron tubutamat kemem ri lotu la na pungpung igii, isau le gam fan Iudaia, gam tara la le, falifu ae rin lotu lo, e Ierusalem sau.”
20 Os nossos antepassados adoravam a Deus neste monte , mas vocês, judeus, dizem que Jerusalém é o lugar onde devemos adorá-lo.
21 Iesu ka fas u aragii, “Tin ier, unune lo iau, nenge aunbiing in tapiek ae biil mang gamen lotu unaisa Tata aga na pungpung igii, le na Ierusalem.
21 Jesus disse:
22 Gam fan Samaria, gam lotu unaisan sani biil gam usum lo. Isau le keme lotu unaisan sani keme usum lo, wara le fafaliu ke God i la sing kemem fan Iudaia.
22 Vocês, samaritanos, não sabem o que adoram, mas nós sabemos o que adoramos porque a salvação vem dos judeus.
23 Isau le, nenge aunbiing in tapiek ma igii mang ka tapiek tah, ae foron tom lotu tekentu rin lotu unaisa Tata na tanwa ke ini tekentu, wara le foron matngan tom lotu arae, Tata i im la isi.
23 Mas virá o tempo, e, de fato, já chegou, em que os verdadeiros adoradores vão adorar o Pai em espírito e em verdade. Pois são esses que o Pai quer que o adorem.
24 God i tanwa ma fanu ae ri lotu unaisa, rin lotu tom na tanwa ke ini tekentu.”
24 Deus é Espírito, e por isso os que o adoram devem adorá-lo em espírito e em verdade.
25 Fifin ae ka tarah, “Ia usum le Mesaia, ae ri foteng u ini Karisito in tapiek. Aunbiing in tapiek, ke ik famalal kerer ini foron tier tikii.”
25 A mulher respondeu: — Eu sei que o
26 Ke Iesu ka tara sing i aragii, “Iau sau, igii ia orek turam.”
26 Então Jesus afirmou:
27 Na aunbiing sau ae, berberat na fafausum kia ri ka tapiek ke ri ka bitit, aunbiing ri tafe u i ororek la turan nenge fifin. Isau le biil tikas i diik Iesu le, “Sani o ier isi?” le, “O orek tura isi sah?”
27 Naquele momento chegaram os seus discípulos e ficaram admirados, pois ele estava conversando com uma mulher. Mas nenhum deles perguntou à mulher o que ela queria. E também não perguntaram a Jesus por que motivo ele estava falando com ela.
28 Fifin ae ka sok ufu pungun dan kia aiwa ma ka fis una maleh ke ka fas fanu aragii,
28 Em seguida, a mulher deixou ali o seu pote, voltou até a cidade e disse a todas as pessoas:
29 “Uui! Gam la ma gamek par nenge kaltu, ae i fas ta iau ini foron tier tikii ia tel ta u. I sangan e Mesaia.”
29 — Venham ver o homem que disse tudo o que eu tenho feito. Será que ele é o Messias?
30 Ri ka apti tina maleh ma ri ka la isi tafe u.
30 Muitas pessoas saíram da cidade e foram para o lugar onde Jesus estava.
31 Aunbiing sau fifin ae i kang koseng ri, berberat na fafausum kia ri ka tara sing i aragii, “Rabi, ien mang.”
31 Enquanto isso, os discípulos pediam a Jesus: — Mestre, coma alguma coisa!
32 Isau le ka kiliis ri aragii, “I mel e inen aiak ae biil gam usum lo.”
32 Jesus respondeu:
33 Ke berberat na fafausum kia ri ka fadiik fis tom ini ri aragii, “Awii ngan tikas ka fen ta u ini ti inen?”
33 Então os discípulos começaram a perguntar uns aos outros: — Será que alguém já trouxe comida para ele?
34 Iesu ka tara sing ri aragii, “Inen aiak, le ian misuut na wolwol ke ier ae i wuun ta iau uga ma iak farop foim kia.
34 — A minha comida — disse Jesus — é fazer a vontade daquele que me enviou e terminar o trabalho que ele me deu para fazer.
35 Gam use u la le, ‘In fet biitom e funiil aiwa isi taul ilfafua.’ Isau le ia fas gam: Sapeng na matmi ma gamek par una mok! Ka matuk mang una ilfafua.
35 Vocês costumam dizer: “Daqui a quatro meses teremos a colheita.” Mas olhem e vejam bem os campos: o que foi plantado já está maduro e pronto para a colheita.
36 Tom lalamok ka kepkep fifiil kia la mang ma i lalamok turim una liu fitliu, isi tom lalamok ru e tom soso ruk laes turim.
36 Quem colhe recebe o seu salário, e o resultado do seu trabalho é a vida eterna para as pessoas. E assim tanto o que semeia como o que colhe se alegrarão juntos.
37 Pesu, orek ae i tekentu, ‘Nenge kaltu tom i soso ke neng ka lalamok.’
37 Porque é verdade o que dizem: “Um semeia, e outro colhe.”
38 Ia wuun ta gam isi lalamok na mok ae biil gam foim ta lo. Fal tom ri tel rakrakai na foim ta lo ma gam ka kep rokap mang tina songsong kiri.”
38 Eu mandei vocês colherem onde não trabalharam; outros trabalharam ali, e vocês aproveitaram o trabalho deles.
39 Ifuun e fan Samaria tina maleh ae, ri ka unune lo Iesu, i wara na orek an fafamalal ken fifin ae i tara ta le, “I fas ta iau ini foron tier tikii ia tel ta u.”
39 Muitos samaritanos daquela cidade creram em Jesus porque a mulher tinha dito: “Ele me disse tudo o que eu tenho feito.”
40 Ke na aunbiing fan Samaria ri ka la unaisa, ri ka rut u ke ka kiis tura ri pes iwu e biing.
40 Quando os samaritanos chegaram ao lugar onde Jesus estava, pediram a ele que ficasse com eles, e Jesus ficou ali dois dias.
41 Ma fanu fuun biitom ri ka tapiek tom unune, i wara na orek ke Iesu.
41 E muitos outros creram por causa da mensagem dele.
42 Ri ka tara sing fifin ae aragii, “Biil keme unune sau wara na orek kiam, biil. Keme unune, wara le kemem tom keme ka ongen ta u ke keme ka usum mang le kaltu sau igii, i e Tom Fafaliu ken fanu tikii na piklinbat.”
42 Eles diziam à mulher: — Agora não é mais por causa do que você disse que nós cremos, mas porque nós mesmos o ouvimos falar. E sabemos que ele é, de fato, o Salvador do mundo.
43 Nami na iwu e biing, Iesu ka la una Galili.
43 Depois de ficar dois dias ali, Jesus foi para a região da Galileia.
44 Iesu tom ka use famalal u le, nenge profet, biil ri bulat la lo na maleh tutus kia.
44 Pois, como ele mesmo disse: “Um profeta não é respeitado na sua própria terra.”
45 Aunbiing ka tapiek na Galili, fan Galili ri ka somangat pes u. Ri par ta foron fakileng tikii ae i fatapiek ta u na Ierusalem, wara le ri sabin ri la ta na Ngasa na Liuliu Kulef.
45 Quando chegou à Galileia, os moradores dali o receberam bem. É que eles tinham ido à Festa da Páscoa , em Jerusalém, e tinham visto tudo o que Jesus havia feito lá.
46 Ka tapiek fis sabin na Kana, na falifu na Galili, na maleh ae i soikis ta dan una wain lo. Ma imel e nenge tom foim ken king na maleh na Kapernaum ae kalalik kia i sasem.
46 Jesus voltou a Caná da Galileia, onde havia transformado água em vinho. Estava ali um alto funcionário público que morava em Cafarnaum. Ele tinha em casa um filho doente.
47 Aunbiing kaltu ae i ongen u le Iesu ka la ta tina Iudaia una Galili, ka la unaisa ma ka piispiis u isi in la una Kapernaum, isi ik faliu ke kalalik ae fatat in met.
47 Quando ouviu dizer que Jesus tinha vindo da Judeia para a Galileia, foi pedir a ele que fosse a Cafarnaum e curasse o seu filho, que estava morrendo.
48 Iesu ka tara sing i aragii, “Male biil gam par foron fakileng ke foron tier an fabitit, biil tom gamen unune.”
48 Jesus disse ao funcionário:
49 Kaltu ae ka fas u aragii, “Ier, kara mang, tarama keng kalalik ka met.”
49 Ele respondeu: — Senhor, venha depressa, antes que o meu filho morra!
50 Iesu ka kiliis u aragii, “Fis mang. Kem kalalik in liu.” Kaltu ae ka unune na orek ke Iesu ke ka la.
50 — Volte para casa! O seu filho vai viver! — disse Jesus. Ele creu nas palavras de Jesus e foi embora.
51 Aunbiing i toltole sal la biitom, foron fafauun kia ri ka tafe u ma ri ka fas u le ke kalalik ka liu tah.
51 No caminho encontrou-se com os seus empregados, que disseram: — O seu filho está vivo!
52 Ka diik ri isi aunbiing sa tom, i liu rokap lo e ke kalalik. Ke ri ka fas u le, “Gogor i rop koseng u nabiing na itikii e aunbiing na efef.”
52 Então ele perguntou a que horas o filho havia começado a melhorar. Os empregados responderam: — Ontem, à uma da tarde, a febre passou.
53 Ke taman kalalik ae ka wolpes u le, aunbiing masau ae, Iesu i fas ta u le, “Kem kalalik in liu.” Pesu, i turan fanu tikii na fel kia ri ka unune.
53 Aí o pai lembrou que havia sido naquela mesma hora que Jesus tinha dito: “O seu filho vai viver.” Então ele e toda a família creram em Jesus.
54 Igii e fawu u e fakileng ae Iesu i fatapiek u na Galili, aunbiing i la tina Iudaia.
54 Esse foi o segundo milagre que Jesus fez depois de ter ido da Judeia para a Galileia.

Ler em outra tradução

Comparar com outra

Estude este capítulo no WhatsApp

Peça à IA da Bíblia Fala para explicar João 4, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.