Marcos 13

U̶mʉreco pacʉ wederique (BAONT) vs AAI

Sair da comparação
AAI TUR GEWASIN O BAIBASIT BOUBUN
1 Jesús, Ʉmʉreco Pacʉ yaa wiire cʉ̃ ca witi waaro, jĩcʉ̃ cʉ̃ buegʉ o biro cʉ̃re ĩiupi:
1 Jesu Tafaror Bar bihamiy ana veya, ana bai’ufununayah orot ta eo, “Bai’obaiyenayan kwi’itin! Kabay gewagewasin maiyow naatu bar hiwowowab ana’itin gewasin maiyow.”
2 To biro cʉ̃ ca ĩiro, Jesús pea:
2 Jesu iya’afut eo, “Iti bar gagamin kwi’i’itin boro men kafa’imo kabay ta ana efanamaim kwana’itinimih, etei boro nihururuw nara’iy nasawar.”
3 Jiro Ʉmʉreco Pacʉ yaa wii ãpõtĩñaro ca niiri buuro Olivos Buuropʉ waacoaupa. Toopʉ Jesús ea, cʉ̃ ca ea nuu waaro, Pedro, Santiago, Juan, Andrés jãa wado bojoricaro o biro cʉ̃re ĩi jãiñaupa:
3 Jesu yen in Olive Oyaw tafan Tafaror Bar batabat rounane imaim mare ma’am basit Peter, James, John naatu Andrew wa’iwa’iramaim hina biyan hitit,
4 “¿Jãare wedeya, ano mʉ ca ĩirijea no cõropʉ to biiroti? ¿Do biro to biiroti, ano mʉ ca ĩirije niipetiro ca biiparo jʉguero?” ĩiupa.
4 hibatiy, “Kuo anowar mar boro biy iti sawar hinamatar? Naatu ina’inanen boro abisa ni’obaiyi ana so’ob veya ina ebiyubin.”
5 To biro cʉ̃ja ca ĩiro, Jesús pea o biro cʉ̃jare ĩi yʉʉupi: Jerusalén ʉ̃tãgʉ, Olivos Buuro. Mc 13.4|src="lb00352b.tif" size="span"
5 Imaibo Jesu hai tur eowen eo, “Mata toniwa’an men yait ta nan nikubibiruwimih.
6 Paʉ doorucuma, “Yʉra yʉ nii Ʉmʉreco Pacʉ cʉ̃ ca tiicojo cojogʉ,” ca ĩi dito yujuparã. To biro ĩicãri, paʉ bojocare ĩi ditorucuma.
6 Sabuw moumurih na’in boro ayu wabu’umaim hinao, ‘Ayu’uban iti!’ Naatu moumurih maiyow boro hinanawiyih hai ef hinasair.
7 ”Ñucã, cʉ̃ja ca ameri jĩarije queti, “Ameri jĩarique waarucu,” cʉ̃ja ca ĩirije quetire tʉorã, ʉcʉaticãña. To birora ca biipe niiro biirucu; biiropʉa ati ʉmʉreco petiro méé biirucu ména.
7 Baiyow nidun iti yubinamaim o ef yokamaim kwananonowar men kwanabir, sawar iti na’atube boro hinamatar, baise men kwananot mar yomanin i natit.
8 Jĩcã puna macãrã, ape puna macãrã mena ameri jĩarucuma. Jĩcã yepa macãrã, ape yepa macãrã mena ameri jĩarucuma. Yepa ca jaberije cãa paʉ taberipʉre biirucu. Ñucã aʉa niirucu. Atea ñañaro tamʉorique bii jʉo nʉnʉa waaro biirucu.
8 Tafaram ta boro namisir tafaram ta hairi hiniyow, aiwob ta boro aiwob ta hairi hiniyow. Nati’imaim iriyoy tafaram etei boro nab, naatu baimar kakafin boro namatar. Iti sawar hinamamatar i babin taubumih kek ebobotukwar na’atube.
9 ”Mʉja pea bojoca catiri ñiiña. Mʉjare ñeeri, jãiña bejeri majapʉre noni, nea poo juu buerica wiijeripʉra mʉjare bape, tiirucuma. Yʉ yee jʉori, wiorã pʉtoripʉ, bojocare ca jʉo niirã pʉtoripʉ, mʉjare jee waarucuma, cʉ̃ja pʉtoripʉ yʉ yee maquẽre mʉja ca wedepere biro ĩirã.
9 Kwa i kwanakaifi gewas mata toniwa’an, kwa boro hinafatumi naatu hinabuwi kwanan baibabatiyi isan, Kou’ay Baremaim boro hinaborabirabi, bonawiyenayah hai ukwarih naatu aiwob nahimaim kwanabat ayu wabu’umaim tur Gewasin hai tur kwana’owen.
10 Ate añurije quetire, ati yepa ca petiparo jʉguero, bojoca poogaari cõrorena wederique niirucu.
10 Baise wan tur gewasin tafaram wanawanan sabuw etei isah kwanabinan.
11 Mʉjare ñeeri, ʉparã pʉtoripʉ cʉ̃ja ca jee waaro, cʉ̃jare mʉja ca yʉʉpere, “¿Do biro mani ĩirãti?” ĩi tʉgoeñarique paiticãña. To biro mʉjare cʉ̃ja ca tiiri tabere Ʉmʉreco Pacʉ mʉjare cʉ̃ ca ĩi dotirijere cʉ̃jare ĩiña. Mʉja majuropeera wederã méé mʉja ĩirucu. Añuri Yeri wedegʉ ĩirucumi.
11 Naatu hinafatumi baibabatiy isan kwananan men tur isan kwaniyababan kwanabirumih, tur o ana veya abisa a notamaim etitit i kwanao, anayabin men kwa kwao’omih, baise Anun Kakafiyin.
12 Cʉ̃ja yee wederãra, cʉ̃ja yee wederãre cʉ̃ja ca jĩa cõaro tiirucuma. Cʉ̃ja pacʉara, cʉ̃ja punarena cʉ̃ja ca jĩa cõaro tiirucuma. Cʉ̃ja puna cãa, cʉ̃ja pacʉa menara ameri ĩa juna, cʉ̃jare jĩarucuma.
12 “Oro’orot boro taiyuwih taituwah babah hinao hinamorob, regaregah boro natunatuh babah hinao hinamorob, kek boro hinitafasar hinah tamah babah hinao hinamorob.
13 Yʉ yee jʉori, niipetirã mʉjare ĩa tutirucuma. To biro ca biirije watoara, to birora ca tʉgoeña bayicõa niigʉa, ametʉarucumi.
13 Sabuw etei boro hinifa’ifa’i anayabin ayu isou, baise orot yait nabatabatkikin yomaninamaim boro yawas nab.
14 ”Ñucã Ʉmʉreco Pacʉ yaa wii ca ñañarije maniri jawipʉre ĩaricaro docuorije ca niipa tabe ʉno méérena ca niiro ĩarã, atere ca buegʉ tʉo majiña, Judea yepa ca niirã ʉ̃tã yucʉpʉ cʉ̃ja duticoajato.
14 “Gurugurusen ana sawar itinin birubir kakafin marasika nati’imaim men batabat boro nabatabat kwana’i’itin ana veya, sabuw iyab Judea tema’am boro hinabihir hin oyawamaim hinatit, o yait kubiyab iti tur anayabin i naso’ob.
15 Cʉ̃ wii jotoapʉ ca niigʉ cãa, duwi doo, cʉ̃ yaa wii maquẽ apeyere jeegʉ jãa waa, cʉ̃ tiiticãjato.
15 Orot yait ana bar afe’en ema’am men narubir o nare ana bar wanawanan narun ana sawar nabow.
16 Wejepʉ ca niigʉ cãa, cʉ̃ juti ʉnorena cʉ̃ jeegʉ tua waaticãjato.
16 Orot yait ma masaw ebob men namatabir bar ana faifuw nabaimih,
17 Tii rʉmʉrire ñañaro peti biirucuma nomia ca puna jãñarã, ca ũpũrãacã ca puna cʉtirã romiri.
17 Nati ana veya’amaim baibin iyab yah auman naatu kek tibitotomanen boro yababan gagamin maiyow hinab!
18 To biri Ʉmʉreco Pacʉre jãiña, mʉja ca dutiri rʉmʉri pue bʉcʉ rʉmʉri ca niitipere biro ĩirã.
18 Kwanayoyoban saise iti sawar men yakukur ana veya namatar.
19 Ñañaro biirica rʉmʉri, jĩcãti ʉno peera Ʉmʉreco Pacʉ ati yepare cʉ̃ ca tii jeeñoro jiro ca bii ñaatirique, ñucã jiro ca bii nemotipe, biiro biirucu.
19 Anayabin iti bai’akir kakafin boun emamatar i aneika God tafaram bimatar iti na’atube men matar naatu boro men namatar maiye.
20 Ʉmʉreco Pacʉ to biro ca biiri rʉmʉrire cʉ̃ ca dʉotijata, jĩcʉ̃ ʉno peera catitibocuma. Cʉ̃ yaarã cʉ̃ ca bejericarãre maima ĩigʉ, dʉorucumi.
20 Baise Regah nati veya men tayayakabum na’at, sabuw boro men yawas hitab, baise i ana sabuw rurubiniyih isah iti veya yakabum.
21 ”To biri jĩcʉ̃ ʉno mʉjare, “Ĩaña. Ani niimi Mesías. Ĩaña, ĩi pee niimi,” cʉ̃ ca ĩijata cãare díámacʉ̃ cʉ̃re tʉoticãña.
21 Naatu nati ana veya orot yait isa nao, ‘Kwanuw Keriso enan kwa’itin’, o iban ‘Iti ema’am!’ Men kwanitumitum.
22 “Yʉa, Cristo yʉ nii,” “Ʉmʉreco Pacʉ yee quetire wede jʉgueri majʉ yʉ nii,” ca ĩi ditorã doorucuma. Paʉ tii bau nii ĩño, ca ĩa ñaaña manirije tii bau nii, tiirucuma ĩi ditorʉgarã. Ñucã Ʉmʉreco Pacʉ cʉ̃ ca bejericarã menapʉrena ĩi ditorucuma.
22 Anayabin Keriso na’atube naatu dinab orot na’atube boro hinatit ina’inan ta ta, naatu baifofofor fairih hinasinaf sabuw hinabonawiyih hai ef hinasair, naatu hai ef nama’am na’at God ana roubinen sabuw auman boro hai ef hinawasa’ir.
23 Bojoca catiri niiña. Mee, ate niipetiro mʉjare yʉ wede majio jʉguecã.
23 Sawar iti etei isah ao kwanonowarabo namatar, imih kwanakaifi gewas!
24 ”Tii rʉmʉrire ñañaro tamʉorica cuu jiro,
24 Baise nati bai’akir hinamamatar ana veya,
25 ñocõa ʉmʉreco tutipʉ ca niirã cãa ñaacoa,
25 daman auyomane boro hinihururuw hinare,
26 ”To cõrora yʉ, Ca Nii Majuropeegʉ Macʉ̃re, bueripʉ, bʉaro yʉ ca tutuarije mena, yʉ ca boe bate duwi dooro ĩarucuma.
26 “Nati ana veya’amaim Orot Natun boro kasakasaw wanawananamaim nanan kwana’itin ana fair bonamanamarin auman.
27 Yʉ ca beje jeericarã ati ʉmʉreco niipetiropʉ ca niirãre cʉ̃ja jee neojato ĩigʉ, yʉre pade bojari majare yʉ tiicojorucu.
27 I boro ana tounamatar niyafarih hinatit tafaram tutufin wanawanan ana huhun etei kwafe’en imaim hinarun hinatit God ana roubiniyen sabuw hinabow hinan yomanin hinatit.
28 ”Higueragʉ ca biirijere ĩa majiña. Tiigʉ dʉpʉri, abari dʉpʉriacã bii, wãma pũu wajoa ca biiro ĩarã, “Mee, cʉ̃ma jʉguero niicã doo,” mʉja ĩi ĩa maji.
28 “Ai fofou rourinamaim ebi’obaiyi kwana’itin, ai famefamenamaim rourin narusasar kwana’i’itin kwa boro kwanao ai abeb ana veya tit,
29 To biri wãmera, ate yʉ ca ĩirije ca biiro ĩarã, “Mee, Ca Nii Majuropeegʉ Macʉ̃ ati yepapʉre doogʉpʉ biimi,” mʉja ĩi majirucu.
29 ef i nati ta’imon sawar iti hinamatar kwana’i’itin, kwa i kwanaso’ob veya i nakabom, iyubin etawan awan ebatabat.
30 Yee méé mʉjare yʉ ĩi: Ate niipetirije ati cuu macãrã cʉ̃ja ca bii yaiparo jʉguero biirucu.
30 Anababatun a tur ao’owen, sabuw iti tema’am boro hinama’am sawar namatar hina’itinibo hinamorob.
31 Ati ʉmʉreco, ati yepa, peticoarucu. Yʉ ca ĩirije pea yʉ ca ĩirore birora bii nʉnʉa waarucu.
31 Mar tafaram boro nasawar, baise ayu au tur boro men nasawar.”
32 ”Biiropʉa, tii rʉmʉ ca niiro, too muipũ cʉ̃ ca niiro, “To biro biirucu,” ĩiriquepʉra, Ʉmʉreco Pacʉre queti wede bojari maja cãa, ñucã yʉ, cʉ̃ Macʉ̃ cãa, yʉ majiti. Ʉmʉreco Pacʉ wado majimi.
32 “Men yait ta veya o fur so’obamih, tounamatar no maramaim na’atube i Natun, baise Tamah akisinamo so’ob.
33 ”To biri tʉgoeña bojoca catiri, ca cãnirãre biro niitirãra, to birora juu buecõa niiña. Mʉja, to biirije ca biipa rʉmʉre mʉja majiti.
33 Mata toniwa’an kwanabat yewayew, anayabin veya men kwaso’ob mar biy boro namatar.
34 Atea, jĩcʉ̃ ape yepapʉ waarʉgʉ jʉguero cʉ̃ paderi majare cʉ̃ yaa wiire cote doti, ñucã cʉ̃ja ca niiro cõrorena paderique cũu, jope pãa coteri majʉ peera ĩa cote doti, cʉ̃ ca tiiricarore biro nii.
34 Ana itinin i nanawan orot na’atube, orot bainanawanamih ana’akir wairafih boro ta’ita’imon bowabow nitih. Naatu orot etawan kaifin isan ya’iyai boro nau, matan toniwa’an etawan nakaif nama.
35 To biri bojoca catiri niiña, “Naiori tabe ca niiro, ñami decomacã ca niiro, ãbocʉ cʉ̃ ca wãcãri tabe ca niiro, boeri tabe ca niiro, earucumi wii ʉpʉ,” mʉja ĩi majiti,
35 Imih mata toniwa’an, anayabin kwa men kwaso’ob orot bar matuwan i boro biy namatabir, rabirab nan, o fai inusabobor, kwasiy hinao ana veya, o yasi’uw,
36 “Doocumi,” mʉja ca ĩitiri tabera doori, ca cãnirãrena mʉjare cʉ̃ ca bʉa eatipere biro ĩirã.
36 naniyan meyemeye natitit na’at men kwana’inu’in natitamih.
37 Mʉjare yʉ ca ĩirijere, niipetirãpʉre ĩigʉ yʉ tii: Añuro tʉgoeña bojoca catiri niiña —cʉ̃jare ĩi wedeupi Jesús.
37 Abisa au’uwi, i sabuw etei isah ao’o, ‘Mata toniwa’an!’”

Ler em outra tradução

Comparar com outra

Estude este capítulo no WhatsApp

Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Marcos 13, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.