Atos 5
U̶mʉreco pacʉ wederique (BAONT) vs AAI
1 Ananías, cʉ̃ nʉmo Safira mena, cʉ̃ja cãa, cʉ̃ja yaa yepare noniupa.
1 Orot wabin Ananias aawan Sapphira hairi auman hai sawar turin hiya’aitit sabuw hitubun.
2 Cʉ̃ nʉmo Safira mena, “To biro mani tiijaco,” ameri ĩi wede peniri, wapa tiirica tiirire jee dʉori, ca dʉjarijere Jesús buerãre noniupa.
2 Naatu kabay turin i botan, aawan i so’ob, naatu i ana baibasit auman iwa’an, turinawat bai in tur abarayah nahimaim ihouw ra’iy.
3 Pedro pea o biro ĩi jãiñaupi Ananías're:
3 Peter Ananias isan eo, “Aisim Satan not kakafin dogor wanawanan yaru’uy Anun Kakafiyin matanamaim ifuwen, a me hitutubun kabay turin o isa ibotan?
4 ¿Mʉ ca noniparo jʉguero, mʉ yaa yepa méé to niijãri? ¿Mʉ ca noniro jiro, wapa tiirica tiiri mʉ yee méé to niijãri? ¿Ñee tiigʉ to biirije peti mʉ tiicãjãri? Bojocare ĩi ditogʉ méé mʉ tii. Ʉmʉreco Pacʉre ĩi ditogʉ mʉ tii —cʉ̃re ĩiupi.
4 Inaso’ob iti me i o nowa, baise o a baibasitamaim sabuw hitubun, naatu sabuw hitutubun ufunamaim iti kabay i o nowa. Aisim iti na’atube isinaf? O men orot ifuw, baise God ifuw.”
5 O biirije Pedro cʉ̃re cʉ̃ ca ĩirijere tʉogʉra, dia ñaacũmucoaupi Ananías. Niipetirã to biro ca biiriquere ca tʉorã, bʉaro uwiupa.
5 Ananias tur iti nonowar ana maramaim an uy re morob, sabuw etei’imak tur iti hinonowar hai hibir ra’at.
6 To biro cʉ̃ ca biiro ĩa, wãmarã doo, cʉ̃ upʉri niiquĩriquere jutiro quejero mena paa ũmaa, cʉ̃re yaarã waarã amicoaupa.
6 Oro’orot boubuh hina hirun biyan hibai hisum hibai hin rahemaim hiyai.
7 No cõro mee itia horas jiro, ca biiriquere majiricaro maniro jãa dooupo Ananías niiquĩricʉ nʉmo.
7 Three hours na’atube sasawar ufunamaim aawan babin na tit, i men so’ob Ananias isan abisa mamatar.
8 Cõ cãare o biro cõre ĩi jãiñaupi Pedro:
8 Peter babin ibatiy, “Ku’o gewas anowar, aaw airi a me hitutubun baiyanaban ana fofonin iti kwabai?” Babin iya’afut eo, “Me hitutubun ana baiyan etei i nati.”
9 To biro cʉ̃re cõ ca ĩi yʉʉrora:
9 Peter babin isan eo, “Aisim aaw airi kwaibasit, Regah Anunin kwarutubun? Oro’orot iyab o aaw hibai hin hiya’iy i nati etawanamaim tebatabat o hina’abar kwananamih.”
10 To biro cõre cʉ̃ ca ĩirije menara, Safira cãa Pedro pʉtora dia ñaacũmucoaupo. Cõ manʉ niiquĩricʉre ca yaarã waaricarã wãmarã jãa earã, cõ cãare ca bii yairicopʉre bʉa ea, cõre ami waa, cõ manʉ niiquĩricʉ pʉtora cõre yaaupa.
10 Mar ta’imon babin Peter anamaim ra’iy rab morob, oro’orot boubuh hina hirur babin morob inu’in hi’itin hi’abar hin aawan sisibinamaim hiyai.
11 To biri niipetirã Jesucristore ca tʉo nʉnʉjeerã, ñucã niipetirã teere ca tʉoricarã, bʉaro uwiupa.
11 Sawar iti mamatar ekaleisia sabuw naatu sabuw afa auman iti tur hinonowar hi’oror sa’irih naatu hai hibir ra’at.
12 Jesús buerã menapʉ, paʉ wãmeri bojoca watoare ca ĩa ñaaña manirije tii bau niirique niiupa. Ñucã niipetirã Jesucristore ca tʉo nʉnʉjeerã, jĩcʉ̃ peere biro tʉgoeñarique cʉtiri, Pórtico de Salomón cʉ̃ja ca ĩiri tabere nea poorucuupa.
12 Tur Abarayah ina’inan naatu baifofofor moumurih maiyow sabuw wanawanahimaim hisisinaf. Naatu baitumatumayah hai rou’ay mar etei i Solomon ana sebosebomaim hiruru’ay.
13 Aperã pea bʉaropʉra cʉ̃jare nʉcʉ̃ bʉocã pacarã, jĩcʉ̃ ʉno peera cʉ̃ja mena niirucu biitiupa.
13 Orot babin ufunane men karam boro hitakofanih, basit baitumatumayah hai gewasih isan sabuw wabih hibobora’ara’ah.
14 Wiogʉre ca tʉo nʉnʉjeerã pea, paʉ jañuro nomia, ʉmʉa, nii nʉnʉa waaupa.
14 Naatu orot babin iyab Regah hibitumatum hina hirun kou’ay yayababar yen ra’at.
15 To biri, ca diarique cʉtirãre wiijeri watoa waarica maaripʉ jee wieneri, cãni pejaricaro jotoarira, diari majare ami waaricaro jotoarira, cũu cojoupa, Pedro cʉ̃ ca ametʉa waaro petopʉra, cʉ̃ja mena macãrã jĩcãrãre cʉ̃ wãtĩ cʉti ñaapeajato ĩirã.
15 Rou’obow nati’imaim sabuw sawusawuwih hi’abaren hitit ef gagamih yah emo’em afe’eh naatu ir yah hi’i’inuwih, saise Peter tanan ana youn afa tafahimaim tarabon isan.
16 Ñucã Jerusalén pʉto macã macãri macãrã cãa, ca diarique cʉtirãre, wãtĩa jʉori ñañaro ca biirãre, cʉ̃jare jee doorã paʉ tii macãre earucuupa. Niipetirãpʉra catio ecoupa.
16 Sabuw rou’ay gagamin maiyow hiru’ay, naatu bar merar afa Jerusalem sisibinamaim hima’am hai sabuw sawusawuwih naatu afa afiy kakafih hitoun buriburih hima’am hibuwih hinan etei’imak hiyayawasih.
17 Paia ʉpʉ, cʉ̃ mena ca niirã saduceos're ca tʉo nʉnʉjeerã, bʉaro ajiaupa.
17 Firis Gagamin ana ofonah etei naatu Sadducee hai kou’ay bairi hibusuruf tur abarayah isah yah so’ar hibobowen, naatu sinafumaim hiyai.
18 To biri Jesús buerãre ñeeri, tia cũurica wii, macã macã wiipʉ cʉ̃jare tia cũucãupa.
18 Tur Abarayah hibow hifatumih naatu hibuwih hin dibur bar gagaminamaim hiyariyih.
19 To biro cʉ̃ja ca tiimijata cãare, jĩcʉ̃ Ʉmʉreco Pacʉ pʉto macʉ̃ ñamira cʉ̃jare pãa wiene, o biro ĩiupi:
19 Baise gugumin wanawanan Regah ana tounamatar na etawan etei botawiyen tur abarayah iunawiyih hitit, iuwih eo, Tounamatar tur abarayah dibur barane botaitih|alt="angel frees the apostles from the prison" src="cn01911b.tif" size="col" loc="Act 5.19" copy="©1978 David C. Cook Publishing Co." ref="5.19-20"
20 —Waa, Ʉmʉreco Pacʉ yaa wiipʉ ea nʉcãri, niipetirije ate catirique quetire bojocare wederãja —cʉ̃jare ĩiupi.
20 “Kwanan Tafaror Bar gagamin wanawanan kwanabat iti yawas boubun ana tur tutufin sabuw etei hai tur kwana’owen.”
21 Cʉ̃ja pea to biro cʉ̃ ca ĩirijere cʉ̃ja ca tʉoricarore birora, ape rʉmʉ meepʉ, ca boerije mena Ʉmʉreco Pacʉ yaa wiipʉ jãa waari, wede jʉo waaupa. To biro cʉ̃ja ca ĩi nii ditoye, paia ʉpʉ, to biri cʉ̃ mena ca niirã mena doo, israelitas're ca jʉo niirã niipetirãre jʉo neo, Jesús buerã tia cũurica wiipʉ ca niirãre jʉo doti cojoupa.
21 Mar sibisib auman tur abarayah Tafaror Bar wanawanan was efanamaim hibusuruf sabuw hi’obaibiyih.
22 Cʉ̃ja ca jʉo doti cojoricarã uwamarã pea, tia cũurica wiipʉ earã cʉ̃jare bʉatiupa. To biri o biro ĩi wede tua eaupa:
22 Baise hina dibur baremaim hititit hibouyuwih naatu ma’utenayah hai ukwarih himatabir maiye hina hai tur hio’wen hio,
23 —Tia cũurica wii niipetiri joperipʉra añuro biarica joperi wado nii, ñucã tii wiire coteri maja uwamarã cãa tii joperi cõrorena cote, bii niijapa. To biro cʉ̃ja ca bii pacaro, jãa pea tii wiire jope pãarã, tii wii jupeapʉra jĩcʉ̃ ʉnora jãa bʉaticãjãwʉ —cʉ̃jare ĩi tua eaupa.
23 “Aki an dibur bar atitit etawan etei i tufatufbonen naatu etawan ma’utenayah auman hibatabat ai’itih, baise etawan abobotawiyen i men yait ta nati bar wanawananamaim atita’urimih.”
24 Teere tʉorã, Ʉmʉreco Pacʉ yaa wiire ca coterã uwamarã wiogʉ, ñucã paia ca nii majuropeerã, do biro pee ĩi majiti:
24 Firis ukwarih naatu Tafaror Bar kaifenayan hai ukwarin iti tur hinonowar etei hai kasiy ra’at hio, “Iti orot isah abisa matar?”
25 To biro cʉ̃ja ca ĩi niiri tabera, jĩcʉ̃ o biro cʉ̃jare ĩi eaupi:
25 Rubira’e orot ta na run eo, “Kwananowar oro’orot kwabow dibur kwaya’aya i Tafaror Bar wanawanan sabuw tibi’obaibiyih.”
26 To biro cʉ̃ ca ĩiro tʉo, uwamarã wiogʉ cʉ̃ uwamarã mena waa, bojocare ʉ̃tã mena dee jĩa ecorʉgatigʉ uwima ĩigʉ, Jesús buerãre ñañaro cʉ̃jare tiitigʉra cʉ̃jare jeecoaupi.
26 Naatu kaifenayan ukwarin ana orot afa bairi hin tur abarayah hibuwih bairi himatabir maiye, men hifair o hikwararihimih, anayabin sabuw agimamaim borabirabih hirouw hibir.
27 Ea, wiorã pʉtopʉ cʉ̃jare jee waaupa. Paia ʉpʉ pea o biro cʉ̃jare ĩiupi:
27 Tur Abarayah hibuwih hina hirun Kaniser (Sanhedrin) nahimaim hibat naatu Firis Gagamin ibatiyih eo,
28 —“Jĩcãti ʉno peera cʉ̃ yee maquẽre wede nemoeto,” mʉjare jãa ĩijãwʉ doca. Mʉja pea, to biro mʉjare jãa ca ĩicã pacaro mʉja ca bue majiorije mena Jerusalén macãre ca jeja nʉcã peticoaro mʉja tii, ñucã to biro mʉja ca ĩi niirije watoara, cʉ̃ ca bii yairiquere, jãarena, “Cʉ̃re mʉja jĩawʉ,” mʉja ĩi nii —ĩiupi.
28 “Aki tur fokarin maiyow ao fafari iti orot wabinamaim sabuw men kwani’obaiyih, naatu baise kwa abai’obaiyen i tit Jerusalem wanawanan sabuw etei tenonowar, naatu kwakok iti orot momorob ana ubar aki bain isan kwayayamatat.”
29 To biro cʉ̃ ca ĩiro, Pedro, to biri cʉ̃ mena macãrã:
29 Peter naatu tur abarayah afa bairi hiyafutih hio, “Aki i God fanan anab men orot fanahimih.
30 Mani ñicʉ̃ jãa niiquĩricarã Ʉmʉreco Pacʉra, Jesús're, yucʉ tenipʉ mʉja ca paa pua tuu cõagʉre cʉ̃ ca cati tuaro tiiwi.
30 It ata a’agir hai God Jesu kwa onaf tafanamaim kwa’onaf kwa’asabun momorob i morobone God bora’ah maiye,
31 Cʉ̃rena, Ʉmʉreco Pacʉ, ca nii majuropeegʉ cʉ̃re tii, cʉ̃ díámacʉ̃ nʉña pee cʉ̃re cũuri, Wiogʉ, manire Ca Ametʉenegʉ, cʉ̃ ca niiro tiijapi, Israel bojoca ñañarije cʉ̃ja ca tii niirijere to cõrora tii yerijãa, Ʉmʉreco Pacʉ mena pee nii ea, ñañarije cʉ̃ja ca tiirijere acobo eco, cʉ̃ja ca biipere biro ĩigʉ.
31 God bora’ah yen uman ana asukwafune ima’an, bonawiyenayan naatu baiyawasayan matar, saise Israel sabuw hai ef nabotawiy dogor baikitabiren naatu notawiyen hinab.
32 Jãara jãa nii, atere ca ĩaricarã, ñucã Ʉmʉreco Pacʉ, cʉ̃re ca tʉo nʉnʉjeerãre cʉ̃ ca tiicojoricʉ Añuri Yeri cãa, ate to biro ca biiriquere, “To birora biiwʉ” ca ĩigʉ niimi —cʉ̃jare ĩiupa.
32 Aki i iti sawar hai sifrubonayah, naatu sabuw iyab hibifanabow isan God Anun Kakafiyin bitih auman siftirurubon.”
33 Cʉ̃ja pea atere tʉorã, bʉaropʉra ajia ametʉacoari, cʉ̃jare jĩacãrʉgaupa.
33 Kaniser sabuw iti tur hinonowar ana veya, gagamat yen bufutih hikokok kwanekwan i boro tur abarayah hita’asbunih.
34 To biro cʉ̃ja ca biiro, jĩcʉ̃ fariseo, Gamaliel ca wãme cʉtigʉ, doti cũuriquere jʉo bueri majʉ bojoca niipetirã cʉ̃ja ca nʉcʉ̃ bʉogʉ, ʉparã cʉ̃ja ca nea poori tabepʉre wãmʉ nʉcãri, Jesús buerãre jĩcã nimaro cʉ̃jare wiene cojo doticãupi.
34 Baise Pharisee orot wabin Gamaliel, ofafar bai’obaiyenayan, sabuw etei iti orot hikakakafiy, kou’ay wanawanan misir iuwih tur abarayah hibuwih hitit ufunamaim mar kafai hibat.
35 Cʉ̃ja ca witi waaro jiro o biro ĩiupi:
35 Naatu imaibo Kaniser iuwih eo, “Taituwau Israel, abisa iti orot isah kwayayakitifuw mata toniwa’an gewas kwananotabo kwanasinaf.
36 Tʉgoeñaña tĩrʉmʉpʉre Teudas ca wãme cʉtigʉ, “Yʉ yʉ nii ca nii majuropeegʉ,” cʉ̃ ca ĩiro, cuatrocientos peti cʉ̃ ca ĩirijere tʉo nʉnʉjeeupa. To ca bii pacaro cʉ̃re jĩacãupa. Cʉ̃re cʉ̃ja ca jĩarora, cʉ̃re ca nʉnʉmiricarã waa bate peti, to cõrora niipetiro peti nʉcãcoaupa.
36 Kwananot iti boro’omo Theudas tit orot gagamin ta rouw eorereb naatu oro’orot etei 400 na’atube hikofan, Baise hi’a’asabun ana veya ana bai’ufununayah etei hitaragiy nanabin hin, naatu ana kou’ay re rumoromorob sawar.
37 Jiro jañuro ñucã, cʉ̃ja wãme cʉ̃ja ca owa peori rʉmʉrire, Galilea macʉ̃ Judas cãa, to birora ĩiri, bojoca cʉ̃re cʉ̃ja ca tʉo nʉnʉjeero tiimiupi. Ñucã cʉ̃ cãare jĩa cõacãupa. To biro cʉ̃ja ca tiirora, cʉ̃re ca nʉnʉmiricarã cãa waa bate peticoaupa.
37 Nati ufunamaim Judas Galilee orot sabuw hibiyab ana veya tit, sabuw bow kou’ay busuruf, baise i auman hi’asabun naatu ana bai’ufununayah hitaragiy nanabin hin.
38 “Mecʉ̃ peera, anijare to birora cʉ̃jare ĩacãña,” mʉjare yʉ ĩi wede majio. ¡Cʉ̃jare piticãña! Ano ca biirije bojoca cʉ̃ja ca dotirije to ca niijata, peticoarucu.
38 Isan imih abisa iti boun emamatar isan au’uwi, iti orot kwaihamiyih, naatu kwa’uwih ten, anayabin orot ana notane hinayakitifuw hinasisinaf na’at boro nasawar.
39 Ʉmʉreco Pacʉ cʉ̃ ca dotirije to ca niijata docare, do biiro pee mʉja tii ametʉa nʉcã majitirucu. Bojoca catiya, Ʉmʉreco Pacʉ menara mʉja ameri quẽecã niire —cʉ̃jare ĩiupi Gamaliel, cʉ̃ mena macãrã wiorãre.
39 Baise Godane nanan na’at, kwa men karam boro kwana’otanih, kwa boro taiyuw God bairi kwanabiyow kwana’itin.”
40 To biri Jesús buerãre jʉo cojo, cʉ̃jare bape yapano, “Jesús yee maquẽre wede nemoticãña,” cʉ̃jare ĩiupa. Jiro cʉ̃jare piticãupa.
40 Tur Abarayah hi’afih hirun naatu hirouw. Imaibo tur fokarin maiyow hi’uwih naatu hiofafarih Jesu wabin men hinao rerereb, naatu hi’uwih hai au ubar hin.
41 Jesús buerã pea, ʉparã pʉto ca niiricarã witi waarã: “Jesús yee quetire mani ca wederije jʉori, manire cʉ̃ja ca bapero manire tiimi Ʉmʉreco Pacʉ,” ĩi ʉjea niicã witi waaupa.
41 Tur Abarayah Kaniser hihamiyih hitit naatu ereyasisir auman hin, anayabin Jesu wabinamaim hibi’akir i igewasin kwanekwan.
42 To cãnacã rʉmʉra, Ʉmʉreco Pacʉ yaa wiipʉ, wiijeripʉ, bojocare bue, Jesús'ra Mesías ca niigʉ yee maquẽ añurije quetire wede, tiicã niirucuupa.
42 Mar etei Tafaror Baremaim naatu hai baremaim sabuw hibi’obaiyih naatu tur gewasin Jesu Keriso isan sabuw hai tur hi’o’owen.
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Atos 5, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.