Atos 13
U̶mʉreco pacʉ wederique (BAONT) vs AAI
1 Antioquíare Jesucristore ca tʉo nʉnʉjeerã, ca biipere wede jʉgue, bue majio, ca tii niirã, Bernabé, “Ca ñiigʉ” cʉ̃ja ca ĩigʉ Simón, Cirene macʉ̃ Lucio, Galilea yepa wiogʉ ca niiricʉ Herodes ména ca bʉcʉaricʉ Menahem, to biri Saulo, niiupa.
1 Ekaleisia Antioch wanawananamaim orot afa i dinab oro’orot naatu afa i bai’obaiyenayah, naatu orot wabih i iti: Barnabas, Simeon, wabin ta i Niger, Lucius Sairini matuwan, Manaen, Herod hairi bay ta’imon hi’aan hirara’at naatu Saul.
2 Jĩcã rʉmʉ betiri, Ʉmʉreco Pacʉre ĩi nʉcʉ̃ bʉo juu bue, cʉ̃ja ca tii niiri rʉmʉre:
2 Veya ta hiyohar Regah hikwakwafir wanawanan, Anun Kakafiyin iuwih eo, “Barnabas, Saul hairi kwayasairih ayu isou, anayabin bowabow ta isan a’afih hinabowamih.”
3 To biri betiri juu bue yapano, cʉ̃ja amori mena cʉ̃jare ñia peo, cʉ̃jare waarique uwicã cojoupa.
3 Naatu hiyohar hiyoyoyoban ufunamaim, umah tafah hiyara’aten fair hitih imaibo hiyafarih hitit hin.
4 Añuri Yeri cʉ̃ ca doti cojorã, Bernabé, Saulo, Seleucia pee bua waa, too menara cũmua mena Chipre yucʉ poogapʉ waaupa.
4 Barnabas Saul hairi Anun Kakafiyin ana bonawiyenamaim hina Seleucia hitit naatu wa hibai hirabon hin Cyprus imaim hitit |alt="map" src="PAULJR1.tif" size="col" ref="Acts 13.4"
5 Salamina macãre earã, judíos cʉ̃ja ca nea poo juu bueri wiijeripʉ Ʉmʉreco Pacʉ yee quetire cʉ̃jare wede jʉo waaupa. Juan Marcos cãa cʉ̃jare tii nemo yujurʉgʉ, cʉ̃ja mena waaupi.
5 Naatu hina Salamis hititit ana maramain Jew hai Kou’ay baremaim God ana tur hibinan, John Mark i iti bowabow wanawananamaim baibaisih isan hibai bairi hin.
6 Tii yucʉ poogare waa yuju peticã, Pafos cʉ̃ja ca ĩiri macãpʉ eaupa. Tii macãre bʉa eaupa jĩcʉ̃ majiri majʉ judíos bojocʉ, watoara “O biro biirʉga,” ĩi ditori majʉ Barjesús ca wãme cʉtigʉre.
6 Nuw ana fofonin na’atube hiremor hin au waraunane bar merar wabin Pafos hitit, nati’imaim Jew orot kwerayan ma’am koun hiyen, wabin Bar-Jesus, iti i orot taiyuwin isan dinab orot erouw eo’o.
7 Cʉ̃, cũmu pea, wiogʉ Sergio Paulo ca wãme cʉtigʉ, bʉaro ca tʉgoeña majigʉ mena niiupi. Wiogʉ pea, Ʉmʉreco Pacʉ yee quetire tʉorʉgʉ, Bernabé, Saulore jʉo doti cojoupi.
7 Naatu iti orot i gawan orot wabin Sergius Paulus ana of ta. Sergius i orot not wairafin, nati nuw ana gawan orot. Barnabas, Saul hairi e’af hina nanamaim hitit God ana tur nowar isan ifefeyanih.
8 Cũmu, griego wederique mena peera Elimas ca wãme cʉtigʉ pea, “Cʉ̃ja ca wederijere wiogʉ tʉo nʉnʉjeeremi” ĩigʉ, cʉ̃jare ĩi camotaupi.
8 Baise kwerayan wabin Elimas (wabin Greekamain) eotanih men kok gawan orot tur tanowar baitumatum tab.
9 To biro cʉ̃ ca ĩiro, Saulo, romano wederique mena peera Pablo ca wãme cʉtigʉ pea Añuri Yerire ca cʉogʉ niiri, añuro cʉ̃re ĩa ãpõtĩo,
9 Imaibo Saul wabin ta Paul, Anun Kakafiyin iwanasum ma’am mutufor nuw kwerayan orot itinkikin
10 o biro cʉ̃re ĩiupi:
10 naatu eo, “O i Demon natun! Sawar gewasih etei hai rakit wairafin i o. O i baifuwen kakafih yumatah ta ta biya awan karatan, o i mar etei Regah ana turobe kubotabiren baifuwen temamatar!
11 Mecʉ̃ra Ʉmʉreco Pacʉ ñañaro mʉ ca biiro mʉre tiirucumi. Ca ĩatigʉ mʉ tuarucu. Jĩcã cuu cõro muipũ cʉ̃ ca boerijere mʉ ĩatirucu —cʉ̃re ĩiupi.
11 Imih Regah uman boun boro tafamaim nare mata nifim naatu marakaw boro mar kafai men ina’itin.”
12 To biro ca biirijere ĩari, Wiogʉ yee maquẽre cʉ̃ ca buerijere tʉo ʉjea nii, díámacʉ̃ tʉo nʉnʉjeeupi wiogʉ Sergio Paulo.
12 Gawan orot abisa matar i’itin i itumatum, anayabin Regah ana bai’obaiyen tur nonowar i ifofofor men kafaita.
13 Pablo cʉ̃ mena macãrã mena, Pafos ca niiricarã bua jãa, waarã, Panfilia yepare ca niiri macã, Perge cʉ̃ja ca ĩiri macãpʉ eaupa. Cʉ̃ja mena ca waamiricʉ Juan Marcos pea, toora cʉ̃jare camotati, Jerusalén pee tuacoaupi.
13 Paul ana ofonah bairi Pafos imaim wa hibai hirabon hina Perga hitit tafaram Pamfilia wanawanan. John Mark nati’imaim ihamiyih, naatu matabir maiye in Jerusalem tit.
14 Cʉ̃ja pea, Perge ca niiricarã waarãra, Pisidia yepa macã macã Antioquíapʉ eaupa. Yerijãarica rʉmʉ ca niiro, nea poo juu buerica wiipʉ jãa waa, ea nuu waaupa.
14 Baise Barnabas Paul hairi hikofan maiye hin Pisidia Antioch hitit tafaram Pisidia wanawanan. Naatu Baiyarir Ana Veya Kou’ay Bar hirun himare.
15 Doti cũuriquere, Ʉmʉreco Pacʉ yee quetire wede jʉgueri maja cʉ̃ja ca owariquere bue yapano, nea poo juu buerica wii wiorã pea o biro cʉ̃jare ĩi jʉo cojoupa:
15 Buk Atamaninamaim Moses ana ofafar kikirum naatu dinab hai buk hibiyab ufunamaim. Kou’ay Bar ana ukwarih isah tur hiyafar hio, “Taitu kwa aur koufair tur ta nama’am na’at aki akokok iti sabuw kwanao hinanowar.”
16 To biro cʉ̃ja ca ĩiro Pablo wãmʉ nʉcã, “Wedeticãña,” ĩigʉ, cʉ̃ amori mena tii cõoña, o biro cʉ̃jare ĩiupi:
16 Paul misir umanamaim rutanih naatu busuruf eo, “Israel orot baibin naatu kwa Ufun Sabuw iyab iti’imaim kwama God kwakwafir, anao kwananowar!
17 Israel yaa pooga macãrã mani ñicʉ̃ jãaripʉre beje jeeupi Ʉmʉreco Pacʉ. Ména Egiptopʉre ape yepa macãrãre biro cʉ̃ja ca niiro, paʉ cʉ̃ja ca bojoca bʉʉro tiiupi Ʉmʉreco Pacʉ. Jiro, cʉ̃ ca tutuarije mena, tii yepa ca niiricarãre jʉo witiri,
17 Israel Sabuw ata God uwatanah rubinih naatu nah toumanih na’atube Egypt hima’am ana veya iwa’an wabih ra’at, naatu ana fairamaim nawiyih hitit.
18 ñañari wãme cʉ̃ja ca biirique cʉti nii pacaro, ca yucʉ maniri yepapʉre cuarenta cʉ̃mari peti cʉ̃jare ĩa nʉnʉjee nʉcã niiupi.
18 Naatu arar yanamaim kwamur etei 40 na’atube ba’afuwih bairi hima.
19 Canaán yepare jĩcã amo peti, ape amore pʉaga penituaro niiri poogaari tii yaiori jiro, cʉ̃ yaarãre tii yepare cʉ̃jare tiicojoupi.
19 Tafaram seven Canaan wanawanan gurusih naatu me bai ana sabuw nowahimih itih.
20 Ate niipetirije cuatrocientos cincuenta cʉ̃mari peti, to biro bii niiupa. Jiro ñucã cʉ̃jare ca jʉo niiparãre cʉ̃jare tiicojoupi. Cʉ̃ja pea Samuel, Ʉmʉreco Pacʉ yee quetire wede jʉgueri majʉ cʉ̃ ca niiri rʉmʉripʉ cʉ̃jare jʉo nii eyoupa.
20 Sawar iti himamatar i kwamur etei 450 na’atube wanawananamaim himatar.
21 Cʉ̃ja pea jĩcʉ̃ cʉ̃jare ca jʉo niipʉ wiogʉre jãiupa. Ʉmʉreco Pacʉ pea, Quis macʉ̃ Saúl, Benjamín yaa puna macʉ̃ cuarenta cʉ̃mari peti cʉ̃jare ca jʉo niiricʉre cʉ̃jare tiicojoupi.
21 Naatu sabuw aiwob isan hifefeyan, God Saul bai itih orot Kish natun, Benjamin wawawan, Saul i’aiwob ma kwamur etei 40 na’atube.
22 Jiro Ʉmʉreco Pacʉ, Saúl're, wiogʉ cʉ̃ ca niirijere ẽmari, David peere cʉ̃ja wiogʉ cʉ̃re jõeneupi, o biro cʉ̃ ca ĩiricʉre: “Isaí macʉ̃ David're yʉ bʉa, yʉre birora ca yeri cʉtigʉre, cʉ̃, yʉ ca boorije niipetirore tiirucumi,” cʉ̃ ca ĩiricʉre.
22 Naatu God Saul bobosair ufunamaim David bai Saul efanin yai. God iti na’atube eo, ‘David o Jesse natun, orot o na’atube isa i ayu au yasisir gagamin na’in, ayu abisa sinafumih akokok etei boro i nasinaf.’
23 ”Ani David niiquĩricʉ pãramirena, “To biro yʉ tiirucu,” cʉ̃ ca ĩiricarore birora Ʉmʉreco Pacʉ, Israel bojocare ca ametʉenepʉre tiicojoupi Jesucristore.
23 Ana’omatanen eo na’atube, orot David ana rara’ane Israel Sabuw hai baiyawasinayan God bai na.
24 Jesús cʉ̃ ca dooparo jʉguero, Juan, niipetirã Israel bojocare, “Ñañarije mʉja ca tii niirijere tii yerijãa tʉgoeña wajoa, Ʉmʉreco Pacʉ peere tʉo nʉnʉjee, uwo coe dotiya,” cʉ̃jare ĩi wedeupi.
24 Jesu nanamaim John mat na bowabow kakafih baihamiyen dogor baikitabiren bapataito bain isan busuruf eorerereb Israel sabuw tutufin etei isah.
25 Cʉ̃ ca bii yaipa tabe ca ea nʉnʉa waaro, o biro ĩiupi Juan: “¿Mʉja, ‘Ñiru niicumi,’ yʉre mʉja ĩiti? ‘Cʉ̃ niicumi,’ mʉja ca ĩi tʉgoeñagʉ méé yʉ nii. Ĩaña. Yʉ jiro doomi jĩcʉ̃, yʉa cʉ̃ dʉpo juti ʉnorena ca tuu weepʉ méé yʉ nii,” ĩiupi.
25 Naatu John ana bowabow bisawar auman sabuw iuwih eo, ‘Kwa anot ayu isou mi’itube kwanotanot? Kwanotanot ayu’uban i nati orot? En, baise orot ta ayu ufu’umaim enan, ayu men karam boro ana kwafure an ana sumasum anarufam.’
26 ”Yʉ yaarã Abraham pãramerã, mʉja judíos ca niitirã Ʉmʉreco Pacʉre ca nʉcʉ̃ bʉorã, ate ametʉarique queti mani yee nii.
26 Taitu, Abraham ana niburune kwana warar kwatatain, naatu kwa Ufun Sabuw iyab God kwabiruw kwakakafiy, it isat yawas ana tur i hiyafar na tit.
27 Jerusalén macãrã, to biri cʉ̃ja wiorã, Jesús're ĩa majitiupa. To biri cʉ̃re jĩa cõarã ca biipere wede jʉgueri maja cʉ̃ja ca ĩirique, yerijãarica rʉmʉri cõrora cʉ̃ja ca buerije ca ĩirore birora tiirã tiiupa.
27 Anayabin Jerusalem bar merar sabuw hai ukwarih bairi Jesu ana bowabow men hi’inan, naatu dinab oro’orot hai tur mar etei Baiyarir Ana Veya hibiyab men naniyan hibaib, imih abisa hisisinaf i tur hio inu’in na iturobe.
28 Jĩcã wãme ʉnora ca jĩa ecopʉ cʉ̃ ca niipe ñañaro cʉ̃ ca tii bui cʉtiriquere bʉati pacarã, Pilato cʉ̃re cʉ̃ ca jĩa cõa dotiro booupa.
28 Basit morob isan ana ef men hitita’ur, Pilate asabunin morob isan hifefeyan naatu easabun morob.
29 Cʉ̃ yee maquẽ niipetiro cʉ̃ja ca owarique ca ĩirore biro cʉ̃ja ca tii yapano peotiro jiro, yucʉ tenipʉ cʉ̃ja ca paa pua tuu cõaricʉre ami duwio, cʉ̃re yaa cõacãupa.
29 Bukamaim abisa i isan eo na’atube hikirum inu’in hisisinaf ufunamaim, onaf afe’enane hibai hire hub wanawanan hiyai.
30 Ʉmʉreco Pacʉ pea ca bii yairicarã watoare cʉ̃re catiocãupi.
30 Baise morobone God bora’ah misir maiye.
31 Galilea ca niiricʉ, Jerusalén pee cʉ̃ ca dooro cʉ̃re ca bapa cʉti dooricarãre paʉ rʉmʉri cʉ̃jare baua ea ĩño niiupi. Mecʉ̃ra, cʉ̃jara niima, “To birora biiwʉ,” bojocare ca ĩi wederã.
31 Naatu veya moumurih na’in sabuw iyab Galilee’ine hi’ufunun bairi hina Jerusalem hititit isah irerereb, naatu nati sabuw i boun hitit sabuw afa isah sif tirurubon.
32 ”To biri ate añurije quetire mʉjare jãa wede, mani ñicʉ̃ jãapʉre, “O biro yʉ tiirucu,” Ʉmʉreco Pacʉ cʉ̃ ca ĩi cũurique maquẽrena.
32 Naatu iti tur gewasin i abisa God ata’a’agir eo’omatanih abai kwa isa anan.
33 Ʉmʉreco Pacʉa, mani, cʉ̃ja pãramerãre, cʉ̃ ca ĩiricarore birora tiimi, Jesús cʉ̃ ca cati tuaro tiigʉ. Salmos ca nii jʉori pũuro jiro macã pũuro o biro ĩi owarique ca ĩirore biro:
33 Iti tur i bai it isat ebiturobe, it i ata’a’agir natunatuh, Jesu morobone mimisiramaim. Psalm bairu’abin eo na’atube,
34 Jĩcãti ʉno peera cʉ̃ upʉri ca boa yaitipere biro ĩigʉ ca bii yairicarã watoare cʉ̃ ca cati tuaro cʉ̃ ca tiipe peera o biro ĩiupi:
34 Naatu ana’an aisim God morobone bora’ah maiye mimisir, naatu boro men nihamiy maiye na’in namasamih. Nati isan ana tur iti na’atube eo,
35 To biri ape tabe o biro ĩi owarique nii:
35 Buk efan ta’ane eo maiye,
36 ”Díámacʉ̃ petira David, cʉ̃ ca niiri cuu macãrãre Ʉmʉreco Pacʉ cʉ̃re cʉ̃ ca dotiricarore biro cʉ̃jare jʉo niiri jiro bii yai, cʉ̃ ñicʉ̃ jãa niiquĩricarã mena yaa cõa eco, cʉ̃ upʉri pea boa, biicã yai waaupa.
36 Anayabin David ana veya’amaim God ana kok bow bisawar ufunamaim morob uwahinah sisibihimaim hiyai mas i’akir
37 Ʉmʉreco Pacʉ cʉ̃ ca cati tuaro cʉ̃ ca tiiricʉ upʉri pea boatiupa.
37 Baise orot yait God morobone iyawas mimisir i men mas i’akir.
38 To biri yʉ yaarã, Jesucristo jʉori, ñañarije tiirique wapare acobo ecoriquere mʉjare jãa ca wederijere majiña.
38 Isan imih taitu kwananowar, iti orot Jesu wabinamaim bowabow kakafih notawiyen isan ana tur i ao’orerereb,
39 Cʉ̃ jʉori, niipetirã cʉ̃re ca tʉo nʉnʉjeerã, ca ñañarije manirã tii ecoma, niipetirije Moisés cʉ̃ ca doti cũurique jʉori, ca ñañarije manirã mʉja ca tii ecotiriquere.
39 iti Jesu wabinamaim sabuw iyab tibitumatum hai bowabow kakafihine i rufamih titit anayabin Moses ana ofafaramaim boro men karam narufami.
40 Ca biipere wede jʉgueri maja o biro cʉ̃ja ca ĩirique, mʉjarena ca biitipere biro ĩirã, bojoca catiri niiña:
40 Imih kwanakaifi gewas, saise abisa dinab hio men isa hinamatar.
41 “Tʉoya mʉja, boborije ca ĩi bui tutirã.
41 ‘Okwanekwaneyah Kwana’itin!
42 Pablo, cʉ̃ mena macãrã mena, nea poo juu buerica wiire cʉ̃ja ca witi waaro, “Ano jiro macã rʉmʉ yerijãarica rʉmʉ cãare ate maquẽrena jãare mʉja wedewa ñucã,” cʉ̃jare ĩiupa.
42 Paul, Banabas hairi Kou’ay Bar hibihamiy auman sabuw hifefeyanih fur ta Baiyarir ana veya’amaim iban hitan maiye iti sawar isah hitidudur hitanowar.
43 Nea poo juu buerica wiipʉ cʉ̃ja ca nea poo juu buerije ca petiro, paʉ judíos, to biri judíos cʉ̃ja ca tii nʉcʉ̃ bʉorijere ca tii nʉnʉjeerã, Pablo, Bernabé jãare nʉnʉ waaupa. Cʉ̃ja pea:
43 Kou’ay Bar ana rou’ay hibihamiy ufunamaim, Jew sabuw maumurih na’in naatu sabuw iyab Jew hai kwafiren ana kakafemaim hima’am, Paul Barnabas hibi’ufununih koufair hitih God ana manaw ana kabeberamaim ma’amih hifefeyanih.
44 Ñucã tii semana yapare yerijãarica rʉmʉ ca niiro, Ʉmʉreco Pacʉ yee quetire tʉorʉgarã tii macã macãrã niipetirã jañuripʉra neaupa.
44 Baiyarir Ana Veya bairou’abin sabuw nati bar merar tutufin etei Regah ana tur nowaramih hina.
45 To cõro paʉ bojoca cʉ̃ja ca nearo ĩarã, judíos pea bʉaro ĩa ajiari, Pablo cʉ̃ ca ĩirijere ĩi camota, cʉ̃re acaro bui tuti, ĩi jʉo waaupa.
45 Baise Jew sabuw rou’ay gagamin hi’i’itin ana veya hibobowen naatu baigigimen tur hibow hitit, Paul abisa eo isan hibas.
46 To biro cʉ̃ja ca ĩiro tʉo, Pablo, Bernabé jãa pea cʉ̃jare uwi tʉgoeñaricaro maniro wede, o biro cʉ̃jare ĩi yʉʉupa:
46 Imaibo Paul, Barnabas hairi hiofok hio, “God ana tur i wantoro’ot kwa ao kwanowar, baise kwa tur i kwakwahir, taiyuw kwanunutitiy ma’ama wanatowan kwa isa men karam, isan imih abihamiy aki anan Ufun Sabuw isah.
47 Mee, to birora jãare doti cojowi Wiogʉ o biro ĩiri:
47 Anayabin Regah ana obaiyunen tur biti iti na’atube eo,
48 To biro cʉ̃ja ca ĩirijere tʉorã, judíos ca niitirã pea, “Wiogʉ yee queti añurije nii,” ĩi ʉjea niiupa. “Caticõa niiriquere ca bʉa eaparã niirucuma,” cʉ̃ ca ĩiricarã niipetirã tʉo nʉnʉjeeupa.
48 Ufun Sabuw iti tur hinonowar ana maramaim hiyasisir Regah ana tur hibora’ara’ah. Naatu sabuw moumurih na’in ma’ama wanatowan isan hirubinih hima’am hina baitumatumayah himatar.
49 To biri tii yepa macãrã niipetirãpʉre, Wiogʉ yee quetire wedeupa.
49 Naatu Regah ana tur ra’at tasasar tit nati bar merar ana fofonin etei hinowar.
50 Judíos pea cʉ̃ja ca ĩirore biro ca tii nʉnʉjeerã romirire, cʉ̃ja ca ĩa nʉcʉ̃ bʉorã romirire, to biri tii macã macãrã ʉmʉa ʉparã ca niirã mena wede peniri, Pablo, to biri Bernabére ñañaro cʉ̃jare cʉ̃ja ca tiirʉga nʉnʉjeero cʉ̃jare tiiupa. To biro tiicãri, tii yepare cʉ̃jare cõa wienecãupa.
50 Baise Jew hai ukwarih himisir bar merar orot gagamih naatu God ana bowayah baibin gagamih yah hi’ora’ah Paul, Barnabas hairi isah hiwosai, naatu hinunih hitit nati bar merar ufunane hire.
51 Cʉ̃ja pea, “Mʉja yee wapa ñañaro mʉja tamʉorucu,” ĩirã, cʉ̃ja dʉporire jita ca ea tuariquere paa bate cũu, Iconio pee waacoaupa.
51 Basit Paul Barnabas hairi ah fofob hiru’uh re i hin Ikonium hitit.
52 Jesús yee quetire ca tʉo nʉnʉjeericarã pea, Añuri Yerire cʉo, bʉaro ʉjea nii, bii niiupa.
52 Naatu bai’ufununayah Antioch hima’am yasisir yah awan karatan naatu Anun Kakafiyin iwansumih.
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Atos 13, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.