Mateus 24
Tã-drı̣̃ Lẽlẽ Óꞌdí Óvârí Kâ (AVU) vs NVT
1 Gõꞌdá nĩngá sĩ rî, Yésũ yî drí ngãzó jó ạ́ngı̣́ Ôvârí kâ ꞌdĩ âyélé lãjóꞌbá íyíkâ rî ꞌbá yí bê. Gõꞌdá gólĩyî õtírĩ ꞌbãâ lậvũꞌá jó ạ́ngı̣́ ꞌdĩ rú sĩ rî, lãjóꞌbá gólâkâ ꞌdĩ ꞌbá yî drí ngãzó jó ạ́ngı̣́ ꞌdĩ ꞌbá yî bẽbẽ lâ sũsũ lâ ꞌdĩ ꞌbá yí bê âꞌdálé gólâ drí.
1 Quando Jesus saía da área do templo, seus discípulos lhe chamaram a atenção para as diversas construções do edifício.
2 Gõꞌdá Yésũ drí tã âtázó gólĩyî drí kĩ, “Nĩ ndrê jó ạ́ngı̣́ Ôvârí kâ ꞌdĩ trá yã? Tã pạ̃tı̣́ı̣̃ ró, jó ãnî drí ndrẽlé sũsũ ró ꞌdĩ áâꞌdô ûfúꞌá lâ ndrĩ, gõꞌdá kúnı̣́ mvá ãlô îcá kô lâkílí jó ꞌdĩ drı̣̃ı̣̂, âꞌdô lôꞌdéꞌá ndrĩ vũdrı̣́.”
2 Ele, porém, disse: “Estão vendo todas estas construções? Eu lhes digo a verdade: elas serão completamente demolidas. Não restará pedra sobre pedra!”.
3 Gõꞌdá nĩngá sĩ rî, Yésũ yî drí nĩzó cãlé únı̣́ gólâ fê dõ kâ bê rî drı̣̃ ꞌálâ lãjóꞌbá íyíkâ ꞌdĩ ꞌbá yí bê. Gõꞌdá drílĩyî mbãzó únı̣́ ꞌdĩ drı̣̃ı̣̂, gólĩyî cé ĩyî drı̣̃ı̣̂ sĩ. Gõꞌdá Yésũ drí ngãzó rĩlí vũdrı̣́. Nĩngá sĩ, lãjóꞌbá gólâkâ ꞌdĩ ꞌbá yî drí rû êsézó ãnyî gólâ lạ̃gạ́tı̣́. Drílĩyî tã îjízó gólâ tı̣́ kĩ, “Kúmú, tã jó ạ́ngı̣́ Ôvârí kâ ûfû kâ ꞌdĩ âꞌdô ꞌẽꞌá rû ꞌẽlé ángô tú yã? Tã gólĩyî ꞌẽ ꞌbá rû ꞌẽlé tã âꞌdâ ró kậyı̣̂ âgõ-âgõ áníkâ ãngó nõ ꞌá rî kâ âꞌdálé ãmâ drí rî âꞌdô ꞌbãꞌá ãꞌdô ꞌî yã? Gõꞌdá kpá tã gólĩyî ꞌẽ ꞌbá kậyı̣̂ ạ̃dũkũ ãngó nõ kâ âꞌdálé ãmâ drí rî âꞌdô ꞌbãꞌá ãꞌdô ꞌî yã?”
3 Mais tarde, Jesus sentou-se no monte das Oliveiras. Seus discípulos vieram até ele em particular e perguntaram: “Diga-nos, quando isso tudo vai acontecer? Que sinal indicará sua volta e o fim dos tempos?”.
4 Gõꞌdá Yésũ drí tã-drı̣̃ lôgõzó lãjóꞌbá íyíkâ ꞌdĩ ꞌbá yî drí kĩ, “Ãnî lı̣̃fı̣́ õmbâ ãnî rú, nĩ âyê õjílã ãzãkã kô ãnî âdólé âgõ-âgõ ámákâ tãsĩ.
4 Jesus respondeu: “Não deixem que ninguém os engane,
5 Tãlâ õjílã dũû âꞌdô ĩyî ânĩꞌá tã âmãlé kĩ, yĩ ãâꞌdô ꞌdíyî pã ꞌbá gólâ Ôvârí drí âjólé ûrú lésĩ rî ĩꞌdî. Tã ꞌdî tãsĩ rî, gólĩyî âꞌdô ꞌẽꞌá õjílã dũû âdólé, drílĩyî tã lẽlẽ ĩyíkâ má ꞌá rî âyézó.
5 pois muitos virão em meu nome, dizendo: ‘Eu sou o Cristo’, e enganarão muitos.
6 “Gõꞌdá nĩ âꞌdô kpá ạ̃jú ạ̃yı̣́ âríꞌá ãnyî, gõꞌdá nĩ âꞌdô kpá ạ̃jú gólĩyî jẽjẽ ró rî ꞌbá yî tã lâ âríꞌá. Tã ꞌdî ꞌbá yî âꞌdô rû ꞌẽꞌá ndrĩ sı̣́sı̣́ tã Ôvârí drí lẽlé rî vó ró. Ĩtí rî, nĩ ꞌê ũrı̣̃ kô, tãlâ ꞌdĩî âꞌdá tã kô kĩ nĩ rî, ꞌdĩî trá ạ̃dũkũ ãngó nõ kâ ꞌî.
6 Vocês ouvirão falar de guerras e ameaças de guerras, mas não entrem em pânico. Sim, é necessário que essas coisas ocorram, mas ainda não será o fim.
7 Gõꞌdá õjílã ꞌbạ̃drı̣̃ ãlô kâ âꞌdô ngãꞌá ꞌdẽlé ạ̃jú bê õjílã ꞌbạ̃drı̣̃ ãzâ kâ rî drı̣̃ı̣̂. Gõꞌdá ạ̃jú ꞌbũ ꞌbá kúmú ãzâ rî kâ âꞌdô ngãꞌá nĩlí ꞌdẽlé ạ̃jú bê ạ̃jú ꞌbũ ꞌbá kúmú ãzâ kâ rî drı̣̃ı̣̂. Gõꞌdá lõfó õnjí tẽtẽ âꞌdô ꞌẽꞌá ꞌdẽlé õjílã drı̣̃ı̣̂, gõꞌdá ạ̃gbı̣̃gbı̣̃ âꞌdô ı̣̃nyạ́kú drı̣̃ îyáꞌá võ ꞌásĩ ndrĩ.
7 Uma nação guerreará contra a outra, e um reino contra o outro. Haverá fome e terremotos em várias partes do mundo.
8 Tã ꞌdî ꞌbá yî âꞌdô ꞌbãꞌá, nyé õzõ mvá lâzê-lâzê âꞌdó ꞌbá sı̣́sı̣́ õkó gólâ ꞌẽ ꞌbá mvá tı̣̃lı̣́ rî drí rî kâtí.
8 Tudo isso, porém, será apenas o começo das dores de parto.
9 “Õjílã âꞌdô ĩyî ãnî rũꞌá fẽlé ãnî ạ̃jú-ꞌbá-ãzí gólĩyî ꞌẽ ꞌbá lâŋõ fẽlé ãnî drí rî ꞌbá yî drı̣́gạ́. Gólĩyî âꞌdô ãnî ꞌbãꞌá gạ̃nı̣́mạ̃ ꞌá. Gõꞌdá gólĩyî âꞌdô lâŋõ õnjí tẽtẽ fẽꞌá ãnî drí. Gõꞌdá gólĩyî drí kpá ãnî ûfúzó. Ĩtí rî, õjílã cé tı̣̂tı̣̂ ꞌbãá ĩyî ãnî lôvó kô, tãlâ ãnî rĩꞌá tã ârí ꞌbá ámákâ ĩꞌdî rî drí sĩ.
9 “Então vocês serão presos, perseguidos e mortos. Por minha causa, serão odiados em todo o mundo.
10 Tã rî ꞌdĩ ꞌbá yî õtírĩ rĩî rû ꞌẽlé rî, õjílã dũû âꞌdô ĩyî tã lẽlẽ ĩyíkâ má ꞌá rî âyéꞌá, gõꞌdá gólĩyî âꞌdô ĩyî ãzí-ãzí yî drı̣́-bã fẽꞌá ạ̃jú-ꞌbá-ãzí lâ yî drı̣́gạ́.
10 Muitos se afastarão de mim, e trairão e odiarão uns aos outros.
11 Tã ậngũ ꞌbá dũû tã âmã ꞌbá kĩꞌá nĩ rî, ĩyî ãꞌdô tã ậngũ ꞌbá Ôvârí kâ ĩꞌdî rî, âꞌdô ĩyî ânĩꞌá õjílã dũû âdólé õnjõ sĩ.
11 Falsos profetas surgirão em grande número e enganarão muitos.
12 Tã õnjí gólĩyî ꞌẽ ꞌbá rû ꞌẽlé ãngó nõ ꞌá rî ꞌbá yî âꞌdô lı̣̂tı̣́ꞌá rõô lậvũlı̣́ gạ̃rạ̃ sı̣́sı̣́ rî drı̣̃ı̣̂ sĩ. Tã ꞌdî tãsĩ rî, ꞌdĩî trá kậyı̣̂ gólâ õjílã ãmbá drí ꞌẽzó âꞌdólé ngá lẽlẽ ãkó ĩyî ãzí-ãzí yî drí rî trá ĩꞌdî.
12 O pecado aumentará e o amor de muitos esfriará,
13 Gbõ lé ĩtí rî, õjílã gólâ tã lẽlẽ íyíkâ má ꞌá rî ậtı̣̃ ꞌbá gạ́gạ́ âyé ꞌbá lâ kô cãzó bũúũ ạ̃dũkũ lâ ꞌá rî, gólâ âꞌdô lédrẽ-lédrẽ ạ̃dũkũ ãkó rî ûsúꞌá.
13 mas quem se mantiver firme até o fim será salvo.
14 Gõꞌdá áâꞌdô tã âtî-âtî tãndí kũmũ Ôvârí kâ tãsĩ nô rî pẽꞌá zãlô sı̣́sı̣́ õjílã õrĩ ndrĩ kâ ãngó nõ ꞌásĩ rî ꞌbá yî drí, tãlâ gólĩyî ãârî ró ĩyî tã pạ̃tı̣́ı̣̃ ꞌdĩ bê. Gõꞌdá ꞌdĩî vósĩ, ạ̃dũkũ ãngó nõ kâ õró gõ âcálé.
14 As boas-novas a respeito do reino serão anunciadas em todo o mundo, para que todas as nações as ouçam; então, virá o fim.
15 “Tã gólâ ꞌẽzó Yẽrõsãlémã rî îzãlé rî tãsĩ, kậyı̣̂ âꞌdô ꞌẽꞌá âcálé ãnî drí ngá tã ậngũ ꞌbá Dãnĩyélẽ drí tã lâ âtálé trá ạ̃kû ró nã rî ndrẽzó. Nĩ ârî drẽ úlı̣́ ngbạ́ngậ nõ. Gólâ kĩ,
15 “Chegará o dia em que vocês verão aquilo de que o profeta Daniel falou, a ‘terrível profanação’ que será colocada no lugar santo. (Leitor, preste atenção!)
16 Gõꞌdá Yésũ drí kpá tã âtázó lãjóꞌbá íyíkâ drí kĩ, “Õjílã Yũdạ́yạ̃ kâ rî ꞌbá yî, õzõ gólĩyî õndrê tã ãnyĩ kâ ꞌdĩ trá rû ꞌẽrẽ ꞌá rî, gólĩyî õrâ vólé ꞌwãâꞌwâ, nĩꞌá ĩyî lậpı̣́lı̣́ únı̣́ lãfálé ꞌá.
16 Quem estiver na Judeia, fuja para os montes.
17 Õjílã gólâ rĩ ꞌbá lôsĩ ꞌẽlé jó íyíkâ drı̣̃ı̣̂ rî, gólâ ãârî rãlé vólé ꞌwãâꞌwâ, gólâ õlîpî kô kpá fĩlí jó ꞌálâ nĩꞌá ngá íyíkâ jó kâ rî ꞌbá yî âtrõlé.
17 Quem estiver no terraço no alto da casa, não desça para pegar suas coisas.
18 Gõꞌdá õjílã gólâ rĩ ꞌbá lôsĩ ꞌẽlé yí drí ạ́mvú ꞌá kậyı̣̂ rî ꞌdĩ sĩ rî, gólâ õgõ kô ꞌbã ꞌálâ nĩꞌá ítá íyíkâ âtrõlé. Gólâ õlîpî kô, gólâ õrâ nĩꞌá íyî lậpı̣́lı̣́.
18 Quem estiver no campo, não volte nem para pegar o manto.
19 Gõꞌdá kậyı̣̂ ꞌdĩ sĩ rî, õkó gólĩyî rû ꞌbã ꞌbá mvá bê rî ꞌbá yî âꞌdô ĩyî ꞌẽꞌá ꞌbãlé lâŋõ õnjí tẽtẽ bê gõꞌdá kpá õkó gólĩyî mvá õdé bê ĩyî drı̣́gạ́ rî ꞌbá yí bê, tãlâ rãrã ꞌdî tãsĩ.
19 Que terríveis serão aqueles dias para as grávidas e para as mães que estiverem amamentando!
20 Õzõ kậyı̣̂ lâŋõ rî ꞌdĩ kâ ãâcâ trá rî, îcâ trá ãnî drí rãlé ꞌwãâꞌwâ. Tã ꞌdî tãsĩ rî, nĩ ꞌê rãtáã Ôvârí drí kậyı̣̂ rî ꞌdĩ õzó âcá kô ôzê lı̣̃mvû sĩ gõꞌdá kậyı̣̂ lôvô-lôvô kâ sĩ.
20 Orem para que a fuga de vocês não seja no inverno nem no sábado,
21 Lâŋõ gólâ ꞌẽ ꞌbá âꞌdólé kậyı̣̂ ꞌdĩ ꞌá rî, âꞌdô lậvũꞌá gạ̃rạ̃ lâŋõ gólĩyî rû ꞌẽ ꞌbá îtõ võ ãngó nõ ꞌbãrẽ kâ ꞌásĩ âcálé bũúũ ãndrõ nô rî kâ drı̣̃ı̣̂ sĩ. Gõꞌdá ạ̃tı̣́ ꞌálâ rî, lâŋõ ãzâ îcá kô lậvũlı̣́ gạ̃rạ̃ lâŋõ ꞌdî drı̣̃ı̣̂ sĩ.
21 pois haverá mais angústia que em qualquer outra ocasião desde o começo do mundo, e nunca mais haverá angústia tão grande.
22 Gólâ lôgõ kậyı̣̂ rî ꞌdĩ trá ngbãâ kútúwạ́, tãlâ yí pâ ró õjílã yí drí njĩlí trá âꞌdólé õjílã íyíkâ ró rî ꞌbá yî bê. Tí gólâ õró gõ kậyı̣̂ rî ꞌdĩ ꞌbãlé ãcê rî, õjílã âꞌdô ĩyî ôdrãꞌá ndrĩ. Gólĩyî îcá kô ngá pãlé.
22 De fato, se o tempo de calamidade não tivesse sido limitado, ninguém sobreviveria, mas esse tempo foi limitado por causa dos escolhidos.
23 “Gõꞌdá kậyı̣̂ ꞌdĩ ꞌbá yî sĩ, õzõ õjílã ãzâ ãâtâ tã trá ãnî drí kĩ, ‘Nĩ ndrê drẽ, ꞌdíyî pã ꞌbá rĩꞌá nõ’, ngãtá ‘gólâ rĩꞌá nã’ yã rî, ní lẽ tã gólâkâ ꞌdĩ kô.
23 “Portanto, se alguém lhes disser: ‘Vejam, aqui está o Cristo!’ ou ‘Ali está ele!’, não acreditem,
24 Tãlâ õjílã dũû rĩꞌá gólĩyî ꞌẽ ꞌbá ĩyî tã âmãlé kĩꞌá nĩ rî, ĩyî ãꞌdô ꞌdíyî pã ꞌbá Ôvârí drí âjólé rî ꞌbá yî ĩꞌdî. Gõꞌdá tã ậngũ ꞌbá õjílã âdó ꞌbá ãzâ ꞌbá yí bê, gólĩyî âꞌdô kpá ânĩꞌá ĩyî tã lârâkô ãmbá õjílã tı̣̂ drí ậꞌdı̣́zó drílâ sĩ rî ꞌbá yî ꞌẽlé, tãlâ ãꞌdô ró bê ĩyî drí lạ́tı̣̂ lôndãzó õjílã gólĩyî Ôvârí drí njĩlí âꞌdólé õjílã íyíkâ ró rî ꞌbá yî âdózó, tí õzõ yĩ ũûsû lạ́tı̣̂ lâ trá rî.
24 pois falsos cristos e falsos profetas surgirão e realizarão grandes sinais e maravilhas a fim de enganar, se possível, até os escolhidos.
25 Nĩ ârî drẽ, má âtâ tã ꞌdî ꞌbá yî ãnî drí sı̣́sı̣́, tãlâ ãnî lı̣̃fı̣́ õmbâ ró bê ãnî rú drẽ ãkpãkãꞌdã tã ꞌdî ꞌbá yî drí rû ꞌẽ ãkó.
25 Vejam que eu os avisei disso de antemão.
26 “Gõꞌdá õzõ õjílã ãzâ ãâtâ tã trá ãnî drí kĩ nĩ rî, ‘Nĩ ndrê drẽ, ꞌdíyî pã ꞌbá âꞌdô bê rĩꞌá võ ãgângbêlẽ ꞌá’ rî, nĩ nĩ kô tólâ gólâ rî lôndãlé. Ngãtá õzõ áãâtâ tã trá kĩꞌá nĩ rî, gólâ õlậpı̣̂ yî trá rĩꞌá jó ꞌá nõ rî, nĩ lẽ tã gólâkâ ꞌdĩ kpá kô.
26 “Portanto, se alguém lhes disser: ‘Ele está no deserto!’, nem se deem ao trabalho de sair para procurá-lo. E se disserem: ‘Está escondido aqui!’, não acreditem.
27 Kậyı̣̂ gólâ mâ âjólé ûrú lésĩ ꞌdíyî pã ꞌbá ró rî drí ꞌẽzó âgõlé kpá óꞌdí ãngó nõ ꞌá rî tú rî, õjílã ndrĩ âꞌdô ĩyî ámâ ndrẽꞌá õzõ ngá îꞌĩ gólâ võ îꞌĩ ꞌbá kãꞌdâ-kãꞌdâ ómvórẽ lésĩ bũúũ lạ̃njı̣́ ꞌálâ rî kâtí.
27 Porque, assim como o relâmpago lampeja no leste e brilha no oeste, assim será a vinda do Filho do Homem.
28 Kậyı̣̂ gólâ má drí ꞌẽzó âgõlé ãngó nõ ꞌá rî tú rî, õjílã ndrĩ âꞌdô ndrẽꞌá lâ õzõ drílĩyî lõgónõ ndrẽrẽ lôꞌdérẽ kõrõnyã ãvõ drı̣̃ı̣̂ rî kâtí.”
28 Onde estiver o cadáver, ali se ajuntarão os abutres.
29 Gõꞌdá Yésũ drí kpá tã âtázó kĩ nĩ rî, “Gõꞌdá kôrô lâŋõ kậyı̣̂ ꞌdĩ ꞌbá yí kâ vósĩ rî, ngá gólĩyî âꞌdó ꞌbá ꞌbũû ꞌálâ rî ꞌbá yî âꞌdô ĩyî rû îyáꞌá ndrĩ, îcá ĩyî kô lôsĩ ꞌẽlé dódó. Gõꞌdá ı̣̃tú lı̣̃fı̣́ âꞌdô îkánágõꞌá ı̣́nı̣́rı̣́kúwạ́ ró, îcá kô võ îwálé. Gõꞌdá párá îcá kpá kô võ îwálé. Gõꞌdá ı̣̃ꞌbı̣̂ꞌbı̣̂wạ́ âꞌdô ĩyî lôꞌdéꞌá ndrĩ vũdrı̣́ ꞌbũû lésĩ.
29 “Imediatamente depois da angústia daqueles dias, ‘o sol escurecerá, a lua não dará luz, as estrelas cairão do céu e os poderes dos céus serão abalados’.
30 ꞌDĩî vósĩ rî, ngá gólâ ꞌẽ ꞌbá âgõ-âgõ mâ gólâ âjólé ûrú lésĩ nô kâ âꞌdálé rî, âꞌdô rû âꞌdáꞌá ꞌbũû ꞌálâ. Ĩtí rî, õjílã õrĩ ndrĩ kâ âꞌdô ĩyî ꞌẽꞌá ámâ ndrẽlé ânĩrĩ ꞌá mbãrãsãsã bê. Õzõ gólĩyî õndrê mâ trá rî, õjílã ãmbá ãꞌdô ĩyî ãwó ngõꞌá ũrı̣̃ drí sĩ, tãlâ má âꞌdô ꞌẽꞌá ânĩlí cú mbârâkã ạ́ngı̣́ bê gõꞌdá kpá ãmbã Ôvârí kâ bê.
30 Então, por fim, aparecerá no céu o sinal da vinda do Filho do Homem, e haverá grande lamentação entre todos os povos da terra. Eles verão o Filho do Homem vindo nas nuvens do céu com poder e grande glória.
31 Má âꞌdô ꞌẽꞌá mãlãyíkã yî ậzı̣́lı̣́ gûnı̣́yạ́ sĩ. Áâꞌdô ꞌẽꞌá gûnı̣́yạ́ võlé, gõꞌdá mãlãyíkã yî âꞌdô ĩyî rû êꞌbéꞌá ndrĩ võ ãlô ꞌá. Ôvârí âꞌdô gólĩyî jõꞌá ãngó ꞌásĩ ndrĩ, nĩꞌá õjílã ndrĩ gólĩyî yí drí njĩlí õjílã íyíkâ ró rî ꞌbá yî êꞌbélé võ ꞌásĩ ndrĩ.
31 Ele enviará seus anjos com um forte sopro de trombeta, e eles reunirão os escolhidos de todas as partes do mundo, de uma extremidade à outra do céu.
32 “Nĩ ârî drẽ úlı̣́ mãnĩgõ gólâ fê bı̣́ tãsĩ nõ, ĩîmbâ ró ãnî bê. Õzõ nĩ õndrê gárá lâ ꞌdĩ ꞌbá yî trá ârõꞌá bı̣́ bê cãrõ rî, nĩ âꞌdô nı̣̃ꞌá lâ kĩ nĩ rî, ôzê lı̣̃mvû trá ãnyî ꞌẽꞌá âcálé.
32 “Agora, aprendam a lição da figueira. Quando os ramos surgem e as folhas começam a brotar, vocês sabem que o verão está próximo.
33 Âꞌdô ꞌẽꞌá âꞌdólé kpá ĩtí âgõ-âgõ ámákâ tãsĩ. Õzõ nĩ õndrê tã gólĩyî ndrĩ má drí âtálé ꞌdĩ ꞌbá yî trá rû ꞌẽrẽ ꞌá rî, nĩ âꞌdô nı̣̃ꞌá lâ kĩ nĩ rî, kậyı̣̂ má drí ꞌẽzó âgõlé rî trá ãnyî.
33 Da mesma forma, quando virem todas essas coisas, saberão que o tempo está muito próximo, à porta.
34 Má âtâ ãnî drí tã pạ̃tı̣́ı̣̃ ró, tã ꞌdî ꞌbá yî âꞌdô ꞌẽꞌá rû ꞌẽlé sı̣́sı̣́ drẽ ãkpãkãꞌdã õjílã kậyı̣̂ nõ ꞌbá yí kâ ôdrãá ĩyî kô ndrĩ.
34 Eu lhes digo a verdade: esta geração certamente não passará até que todas essas coisas tenham acontecido.
35 Õzõ ãngó nõ õndẽ gbõ lé ꞌbũû bê rî, úlı̣́ ámákâ îcá kô rû ndẽlé.”
35 O céu e a terra desaparecerão, mas as minhas palavras jamais desaparecerão.
36 Gõꞌdá Yésũ drí kpá tã âtázó lãjóꞌbá íyíkâ ꞌdĩ ꞌbá yî drí tã âgõ-âgõ íyíkâ ãngó nõ ꞌá rî kâ tãsĩ. Gólâ kĩ, “Kậyı̣̂ má drí ꞌẽzó âgõlé ãngó nõ ꞌá rî, õjílã ãzãkã îcá kô nı̣̃lâ, gbõ lé mãlãyíkã gólĩyî ûrú ꞌálâ rî ꞌbá yî (gõꞌdá mâ rî gógó Ôvârí rî mvá ró nõ bê) nı̣̃ı̣́ ĩyî kậyı̣̂ rî ꞌdĩ kpá kô. Ámâ átá nı̣̃ kậyı̣̂ rî ꞌdĩ cé nĩ.
36 “Contudo, ninguém sabe o dia nem a hora em que essas coisas acontecerão, nem mesmo os anjos no céu, nem o Filho. Somente o Pai sabe.
37 Kậyı̣̂ gólâ má drí ꞌẽzó âgõlé tã-vó õjílã kâ kĩlí ãngó nõ ꞌá rî tú rî, âꞌdô ꞌbãꞌá nyé õzõ kậyı̣̂ gólâ Nówã kâ ạ̃kû ró nã sĩ rî kâtí.
37 “Quando o Filho do Homem voltar, será como no tempo de Noé.
38 — ausente —
38 Nos dias antes do dilúvio, o povo seguia sua rotina de banquetes, festas e casamentos, até o dia em que Noé entrou na arca.
39 — ausente —
39 Não perceberam o que estava para acontecer até que veio o dilúvio e levou todos. Assim será na vinda do Filho do Homem.
40 Gõꞌdá kậyı̣̂ rî ꞌdĩ tú rî, õzõ ãgô rı̣̃ ãꞌdô ĩyî trá rĩꞌá ngá ꞌwãꞌá ạ́mvú ꞌá rî, áâꞌdô ãlô rî trõꞌá, gõzó ãzâ rî âyélé.
40 “Dois homens estarão trabalhando juntos no campo; um será levado, e o outro, deixado.
41 Gõꞌdá õzõ õkó ãꞌdô ĩyî rı̣̃ rĩꞌá ngá ꞌı̣̃ꞌá kúnı̣́ ngá ꞌı̣̃ kâ drı̣̃ı̣̂ rî, áâꞌdô kpá ãlô rî trõꞌá ĩꞌdî, gõzó ãzâ rî âyélé.
41 Duas mulheres estarão moendo cereal no moinho; uma será levada, e a outra, deixada.
42 “Nĩ rî rĩlí tã mbı̣̂mbı̣̂ rî ꞌẽꞌẽ lâ sĩ âgõ-âgõ ámákâ tẽlé, tãlâ mĩ nı̣̃ı̣́ kậyı̣̂ gólâ má drí ꞌẽzó âgõlé rî kô. Ĩtí rî, nĩ rî ngíyá ró.
42 “Portanto, vigiem, pois não sabem em que ocasião o seu Senhor virá.
43 Gõꞌdá nĩ ı̣̂sũ drẽ tã nô, tí ꞌbã-lı̣́pı̣̂ õró gõ ı̣̃tú-pá ngạ́cı̣̂ kâ gólâ ũgú drí ꞌẽzó ânĩlí ngá gólâkâ ûgũlı̣́ ꞌá lâ rî nı̣̃ı̣̂ rî, tí gólâ âꞌdô rĩꞌá ngíyá ró, gólâ îcá kô ũgú ꞌdĩ âyélé âfílí ngá gólâkâ ûgũlı̣́ gólâ drí jó ꞌásĩ.
43 Entendam isto: se o dono da casa soubesse exatamente a que horas viria o ladrão, ficaria atento e não permitiria que a casa fosse arrombada.
44 Gõꞌdá kpá rĩꞌá ĩtí âgõ-âgõ ámákâ tãsĩ. Nĩ rî rĩlí ngíyá ró, tãlâ mĩ nı̣̃ı̣́ kậyı̣̂ gólâ má drí ꞌẽzó âgõlé ꞌá lâ rî kô. Má âꞌdô âgõꞌá nyĩî ró.”
44 Estejam também sempre preparados, pois o Filho do Homem virá quando menos esperam.
45 Gõꞌdá nĩngá sĩ rî, Yésũ drí kpá tã îmbázó lãjóꞌbá íyíkâ ꞌdĩ ꞌbá yî drí tã rû ı̣̂ꞌbũ ꞌbá tãndí rî kâ tãsĩ. Gólâ kĩ, “ꞌBã-lı̣́pı̣̂ âꞌdô ãꞌdô ꞌẽꞌá ĩꞌdî rû ı̣̂ꞌbũ ꞌbá gólâ tã nı̣̃nı̣̃ bê lı̣̃fı̣́ ꞌbãzó drı̣̃ lâ ꞌá rî drí yã? Õzõ gólâ õtírĩ ꞌẽê nĩlí ậcı̣́ íyíkâ ꞌá rî, gólâ âꞌdô ꞌẽꞌá rû ı̣̂ꞌbũ ꞌbá ꞌdĩ ꞌbãlé ãzí-ãzí lâ yî vó ndrẽlé mbı̣̂mbı̣̂ lôsĩ lânjî-lânjî sĩ.
45 “O servo fiel e sensato é aquele a quem seu senhor encarrega de gerir os outros servos da casa e alimentá-los.
46 Gõꞌdá õzõ ꞌbã-lı̣́pı̣̂ rî ꞌdĩ ãâgõ trá âcálé rû ı̣̂ꞌbũ ꞌbá gólâkâ ꞌdĩ ûsúlı̣́ tã ꞌdî ꞌẽrẽ ꞌá tãndí ró ĩtí rî, gólâ âꞌdô ꞌbãꞌá ãyĩkõ ró rû ı̣̂ꞌbũ ꞌbá ꞌdĩ bê.
46 Se o senhor voltar e constatar que o servo fez um bom trabalho, haverá recompensa.
47 Má âtâ ãnî drí tã pạ̃tı̣́ı̣̃ ró, ꞌbã-lı̣́pı̣̂ ꞌdĩ âꞌdô rû ı̣̂ꞌbũ ꞌbá ꞌdĩ ꞌbãꞌá ngá íyíkâ ꞌbã kâ ndrĩ rî ꞌbá yî vó lâ ndrẽlé.
47 Eu lhes digo a verdade: ele colocará todos os seus bens sob os cuidados desse servo.
48 Gõꞌdá õzõ rû ı̣̂ꞌbũ ꞌbá gólâ ꞌbãlé ãzí-ãzí lâ yî vó ndrẽlé ꞌdĩ ãꞌdô rû ı̣̂ꞌbũ ꞌbá õnjí ꞌî rî, õzõ ꞌbã-lı̣́pı̣̂ ꞌdĩ õnjã trá ậcı̣́ gólâkâ ꞌdĩ ꞌá rî, rû ı̣̂ꞌbũ ꞌbá ꞌdĩ âꞌdô tã ı̣̂sũꞌá kĩ nĩ rî, ꞌbã-lı̣́pı̣̂ íyíkâ ꞌdĩ njã trá rõô, gólâ îcá kô âgõlé ꞌwãâ.
48 O que acontecerá, porém, se o servo for mau e pensar: ‘Meu senhor não voltará tão cedo’,
49 Gõꞌdá rû ı̣̂ꞌbũ ꞌbá ꞌdĩ drí ngãzó rĩꞌá rû ı̣̂ꞌbũ ꞌbá ãzí ꞌdĩ ꞌbá yî ꞌẽlé õnjí ró, rĩꞌá gólĩyî cãlé, gõꞌdá drílâ rĩzó cé ngá nyãlé ĩꞌdî gõꞌdá kpá õdrá mvũlı̣́ õdrá mvũ ꞌbá ãzí lâ yí bê.
49 e começar a espancar os outros servos, a comer e a beber e se embriagar?
50 Gõꞌdá õzõ ꞌbã-lı̣́pı̣̂ rû ı̣̂ꞌbũ ꞌbá ꞌdĩ kâ õtírĩ âgõô âcálé rî, gólâ âꞌdô âcáꞌá nyĩî ró, ı̣̃tú gólâ rû ı̣̂ꞌbũ ꞌbá ꞌdĩ drí nı̣̃lı̣́ kôꞌdáwá rî sĩ.
50 O senhor desse servo voltará em dia que não se espera e em hora que não se conhece,
51 ꞌBã-lı̣́pı̣̂ âꞌdô lâŋõ õnjí tẽtẽ fẽꞌá drílâ, õzõ lâŋõ ꞌẽꞌá fẽlâ tã õnjí ꞌẽ ꞌbá drí rî kâtí, gõꞌdá âꞌdô gólâ rî vũꞌá võ lâŋõ kâ rî ꞌá, tólâ gólâ âꞌdô ãwó ngõꞌá sı̣́-gílí nyãnyã bê ngá lâzê-lâzê drí sĩ.”
51 cortará o servo ao meio e lhe dará o mesmo destino dos hipócritas. Ali haverá choro e ranger de dentes.”
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Mateus 24, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.