Mateus 12
Tã-drı̣̃ Lẽlẽ Óꞌdí Óvârí Kâ (AVU) vs NTLH
1 Kậyı̣̂ rãtáã kâ sĩ, Yésũ yî drí ngãzó nĩlí lãjóꞌbá íyíkâ yí bê kôrô ạ́mvú ạ̃drúgú lı̣̂njı̣́ ꞌbá trá rî kâ ꞌásĩ. Gõꞌdá lãjóꞌbá gólâkâ ꞌdĩ ꞌbá yî trá rĩꞌá lõfó ró. Ĩtí rî, gólĩyî õtírĩ rĩî lậvũlı̣́ ạ̃drúgú ꞌdĩ ꞌbá yî rú sĩ rî, drílĩyî rĩzó ạ̃drúgú ôsĩlí nyãlé.
1 Poucos dias depois, num sábado, Jesus estava atravessando uma plantação de trigo. Os seus discípulos estavam com fome e por isso começaram a colher espigas e a comer os grãos de trigo.
2 Nĩngá sĩ, Pạ̃rúsı̣̃ ãzâ ꞌbá yî õtírĩ lãjóꞌbá Yésũ kâ ꞌdĩ ꞌbá yî ndrẽê tã ꞌdî ꞌẽrẽ ꞌá rî, drílĩyî tã âtázó Yésũ drí kĩ, “Lãjóꞌbá áníkâ ꞌdĩ ꞌbá yî rî ĩyî tã gólâ ãmâ drí âyélé kô ꞌẽlé lãꞌbí ãmákâ vó ró rî ꞌẽlé ĩtí kậyı̣̂ rãtáã kâ sĩ ãꞌdô tãsĩ yã?”
2 Quando alguns fariseus viram aquilo, disseram a Jesus: — Veja! Os seus discípulos estão fazendo uma coisa que a nossa
3 Gõꞌdá Yésũ drí tã-drı̣̃ lôgõzó drílĩyî kĩ, “Nĩ zı̣́ tã gólâ îgĩlí kúmú ạ́ngı̣́ Dạ̃wúdı̣̃ rî tãsĩ búkũ Ôvârí kâ ꞌá rî kô yã? Kậyı̣̂ gólĩyî drí ꞌbãzó lõfó ró ạ̃jú ꞌbũ ꞌbá íyíkâ yí bê rî ꞌá rî, gólĩyî ꞌê ãꞌdô ꞌî yã?
3 Então Jesus respondeu:
4 Gólĩyî fî trá jó Ôvârí kâ ꞌá ãmbãtã fẽlé trá ngá fẽfẽ ró Ôvârí drí rî nyãlé. Nĩ nı̣̃ trá tãndí ró kĩꞌá nĩ rî, cé drı̣̃-ꞌbá lãꞌbí ꞌẽ kâ rî ꞌbá yî áâyê ĩꞌdî ngá nyãnyã rî ꞌdĩ nyãlé. Gbõ lé Dạ̃wúdı̣̃ yî nyâ bê ngá nyãnyã rî ꞌdĩ rî, úzı̣́ gólĩyî kô lãꞌbí îzã ꞌbá ró.
4 Davi entrou na casa de Deus, e ele e os seus companheiros comeram os pães oferecidos a Deus, embora isso fosse contra a Lei. Pois somente os sacerdotes tinham o direito de comer esses pães.
5 Gõꞌdá nĩ zı̣́ tã ꞌbãꞌbã gólĩyî îgĩlí búkũ Ôvârí kâ ꞌá drı̣̃-ꞌbá lãꞌbí ꞌẽ kâ rî ꞌbá yî tãsĩ rî kô yã? Gólĩyî rî lôsĩ ꞌẽlé jó ạ́ngı̣́ Ôvârí kâ ꞌá kậyı̣̂ rãtáã kâ sĩ. Gõꞌdá úzı̣́ gólĩyî kô lãꞌbí îzã ꞌbá ró.
5 Ou vocês não leram na Lei de Moisés que, nos sábados, os sacerdotes quebram a Lei, no Templo, e não são culpados?
6 Má âtâ ãnî drí tã pạ̃tı̣́-pạ̃tı̣̃ ró, ngá ãzâ bê nõngá, ãmbã gólâkâ lậvũ gạ̃rạ̃ ãmbã jó ạ́ngı̣́ Ôvârí kâ rî kâ drı̣̃ı̣̂ sĩ.
6 Eu afirmo a vocês que o que está aqui é mais importante do que o Templo.
7 Gõꞌdá nĩ ı̣̂sũ drẽ tã gólâ îgĩlí búkũ Ôvârí kâ ꞌá kĩꞌá nĩ rî, ‘Tã gólâ má drí lẽlé lậvũ ꞌbá gạ̃rạ̃ tã kõrõnyã zãzã kâ má drí rî drı̣̃ı̣̂ sĩ rî ĩꞌdî nõ, nĩ ndrê ĩzã õjílã ãzí kâ.’ Úlı̣́ ꞌdĩ ꞌbá yî, mĩ nı̣̃ı̣́ tã ífí lâ kô. Tí nĩ õró tã ífí lâ nı̣̃ı̣̂ rî, tí nĩ îcá kô tã kĩlí õjílã gólĩyî rĩ ꞌbá kô tã ꞌẽlé ányâ ró rî ꞌbá yî rú.
7 Se vocês soubessem o que as
8 Gõꞌdá mâ gólâ âjólé ûrú lésĩ rî rĩꞌá cú drı̣́-ãcê bê kậyı̣̂ rãtáã kâ drı̣̃lı̣́.”
8 Pois o
9 Gõꞌdá nĩngá sĩ rî, Yésũ yî drí ngãzó võ ꞌdî âyélé nĩzó fĩlí jó tã Ôvârí kâ ârî kâ rî ꞌálâ.
9 Jesus saiu dali e foi para uma sinagoga .
10 Gõꞌdá jó ꞌdĩ ꞌá tólâ rî, Yésũ drí ãgô ãzâ drı̣́ lâ drí ôgólé ôgô rî ûsúzó. Gõꞌdá Pạ̃rúsı̣̃ yî lãꞌbí îmbá ꞌbá ãzâ ꞌbá yí bê kpá bê rĩꞌá ĩyî tólâ. Gólĩyî ndrê ãgô gólâ drı̣́ lâ drí ôgólé ôgô ꞌdĩ bê rî, gólĩyî ı̣̂sũ tã trá kĩ, ngãtá Yésũ âꞌdô ãgô ꞌdĩ êdéꞌá yã rî. Gõꞌdá drílĩyî ngãzó Yésũ rî îjílí kĩ, “Ãꞌdô lãꞌbí ãmákâ vó ró rî, rĩꞌá tãndí ró õjílã ngá lãzé bê rî êdélé kậyı̣̂ rãtáã kâ sĩ yã?” Gólĩyî rî ꞌdĩ Yésũ rî mãndĩkã lôꞌbãꞌá, õzõ gólâ õꞌê tã ányâ trá rî, ókî ró tã gólâkâ bê õnjí ró.
10 Estava ali um homem que tinha uma das mãos aleijada. Então algumas pessoas que queriam acusar Jesus de desobedecer à Lei lhe perguntaram: — É contra a nossa Lei curar no sábado?
11 Gõꞌdá Yésũ drí tã-drı̣̃ lôgõzó drílĩyî kĩ, “Õzõ õjílã ãzâ ãlô ãnî lãfálé sĩ ãꞌdô kạ́bı̣̃lı̣́kı̣̃ íyíkâ bê ãlô, gõꞌdá kạ́bı̣̃lı̣́kı̣̃ gólâkâ ꞌdĩ õꞌdê trá ꞌbú ạ́ngı̣́ ꞌá kậyı̣̂ rãtáã kâ ꞌá rî, áâyé gólâ kô lôfõlâ vólé ꞌbú ꞌásĩ yã? Gólâ âꞌdô kạ́bı̣̃lı̣́kı̣̃ ꞌdî âséꞌá.
11 Jesus respondeu:
12 Lãꞌbí ãmákâ âyê ãmâ tã tãndí ꞌẽlé kõrõnyã ꞌbã kâ pãlé kậyı̣̂ rãtáã kâ sĩ. Gõꞌdá nĩ ı̣̂sũ drẽ tã õjílã mvá kâ. Õjílã mvá tã lâzê gạ̃rạ̃ kạ́bı̣̃lı̣́kı̣̃ tã drı̣̃ı̣̂ sĩ. Ĩtí rî, lãꞌbí ãmákâ âyê ãmâ tã tãndí ꞌẽlé õjílã ãzí pãlé kậyı̣̂ rãtáã kâ sĩ.”
12 Pois uma pessoa vale muito mais do que uma ovelha. Portanto, a nossa Lei permite ajudar os outros no sábado.
13 Gõꞌdá Yésũ drí gõzó tã âtálé ãgô drı̣́ lâ drí ôgólé ꞌdĩ drí kĩ, “Ní îjõ ánî drı̣́.” Gõꞌdá ãgô ꞌdĩ drí íyî drı̣́ îjõzó mbı̣̂. Gõꞌdá gólâ rî drı̣́ drí rû êdézó âꞌdólé tãndí ró, õzõ drı̣́ lâ ãzâ rî kâtí.
13 E disse para o homem: Ele estendeu, e ela sarou e ficou igual à outra.
14 Nĩngá sĩ, Pạ̃rúsı̣̃ ꞌdĩ ꞌbá yî drí ngãzó nĩlí võ ꞌdî âyélé tã ı̣̂ꞌbı̣̃lı̣́ Yésũ rú, tãlâ yĩ ûsû ró lạ́tı̣̂ bê gólâ rî fũzó.
14 Então os fariseus que estavam ali saíram e começaram a fazer planos para matar Jesus.
15 Gõꞌdá Yésũ nı̣̃ tã ı̣̂sũ Pạ̃rúsı̣̃ ꞌdĩ ꞌbá yí kâ ꞌẽzó íyî fũlı̣́ ꞌdĩ bê rî, drílâ ngãzó nĩlí vólé võ ꞌdî ꞌásĩ. Nĩngá sĩ, õꞌbí dũû võ ãzâ ꞌbá yî ꞌásĩ drí ngãzó ꞌdẽlé gólâ rî vó bẽlé. Gõꞌdá õjílã gólĩyî ndrĩ ngá lãzé tı̣̂ ngĩíngî bê rî ꞌbá yî, gólâ drí gólĩyî êdézó ngá lãzé ĩyíkâ ꞌásĩ.
15 Quando Jesus soube disso, foi embora dali, e muita gente o seguiu. Ele curou todos os que estavam doentes
16 Gõꞌdá Yésũ êdê õjílã gólĩyî ngá lãzé bê ꞌdĩ ꞌbá yî bê rî, gólâ drí drı̣́-mbílí sõzó gólĩyî lı̣̃fı̣́ tã âtâ-âtâ bê kĩ, “Nĩ lôfõ ãmâ tã kô kĩ má ãâꞌdô ãꞌdî ĩꞌdî yã õjílã ãzãkã drí.”
16 e mandou que não contassem nada a ninguém a respeito dele.
17 Tã ꞌdî ꞌê rû trá ĩtí ꞌdĩ, tãlâ tã gólâ Ôvârí drí âtálé trá tã ậngũ ꞌbá Ĩsáyã tı̣́ ạ̃kû ró nã rî ãꞌdô ró bê tã pạ̃tı̣́ı̣̃ ró. Gólâ kĩ,
17 Isso aconteceu para se cumprir o que o profeta Isaías tinha dito:
18 “Nõô gólâ tíbê má drí njĩlí âꞌdólé rû ı̣̂ꞌbũ ꞌbá ámákâ ró rî ĩꞌdî.
18 “Disse Deus: Aqui está o meu servo que escolhi, aquele que amo e que dá muita alegria ao meu coração. Eu porei nele o meu Espírito, e ele anunciará o meu julgamento a todos os povos.
19 Õzõ gólâ õtírĩ rĩî tã îmbálé rî, gólâ rí kô lâwãlé ngãtá ôtrélé.
19 Não discutirá, nem gritará, nem fará discursos nas ruas.
20 Lómí gólâ tõlé pá sĩ rî, gólâ îcá kô ŋõlâ,
20 Não esmagará o galho que está quebrado, nem apagará a luz que já está fraca. Ele agirá assim até que a causa da justiça seja vitoriosa.
21 Tã ꞌdî tãsĩ rî, õjílã ꞌbạ̃súrú ndrĩ kâ âꞌdô ĩyî lı̣̃fı̣́ ꞌbãꞌá gólâ drı̣̃ı̣̂ ꞌdíyî pã ꞌbá ró.”
21 E todos os povos vão pôr nele a sua esperança.”
22 Gõꞌdá nĩngá sĩ, ãgô ãzâ líndrí õnjí drí rĩꞌá ômbélé ômbê rî âtrõzó âjílí Yésũ ngálâ. Líndrí õnjí rî ꞌdĩ ꞌbã ãgô ꞌdĩ trá úlı̣́ âtá ãkó gõꞌdá kpá võ ndrẽ ãkó. Gõꞌdá Yésũ drí líndrí õnjí ꞌdĩ drõzó vólé ãgô ꞌdĩ ꞌásĩ. Gõꞌdá gólâ lôfõ líndrí õnjí ꞌdĩ bê rî, ãgô ꞌdĩ drí ngãzó rĩꞌá úlı̣́ âtálé, gõꞌdá kpá lı̣̃fı̣́ lâ drí rû njı̣̃zó võ ndrẽlé dódó.
22 Então levaram a Jesus um homem que era cego e mudo porque estava dominado por um demônio. Jesus o curou, e ele começou a ver e a falar.
23 Ĩtí rî, õꞌbí ꞌdĩ ꞌbá yî ndrê ĩyî tã Yésũ drí ꞌẽlé ꞌdĩ bê rî, tı̣̂ lâ ĩyî drí ậꞌdı̣́zó ndrúndrú. Gõꞌdá gólĩyî drí tã îjízó ĩyî lãfálé ꞌásĩ kĩ, “Ãgô nõ âꞌdô ꞌbãꞌá Dạ̃wúdı̣̃ rî ózõwá gólâ Ôvârí drí ꞌẽꞌá âjólâ ꞌdíyî pã ꞌbá ró rî ĩꞌdî yã?”
23 A multidão ficou admirada e perguntava: — Será que este homem é o
24 Gõꞌdá Pạ̃rúsı̣̃ ãzâ ꞌbá yî ârî ĩyî úlı̣́ õꞌbí ꞌdĩ ꞌbá yî drí âtálé ꞌdĩ bê rî, gólĩyî drí ngãzó tã âtálé Yésũ rú kĩ nĩ rî, “Mbârâkã gólâ Yésũ drí rĩzó tã lârâkô ꞌẽlé ĩꞌdî sĩ lâ ꞌdĩ, drı̣̃-ꞌbá líndrí õnjí kâ Sãtánã õrî nĩ rĩꞌá mbârâkã ꞌdî fẽlé gólâ drí rĩzó tã ꞌdî ꞌbá yî ꞌẽlé ꞌdĩ.”
24 Alguns fariseus ouviram isso e responderam: — É
25 Gõꞌdá Yésũ nı̣̃ tã Pạ̃rúsı̣̃ ꞌdî ꞌbá yî drí rĩꞌá ı̣̂sũlâ ꞌdĩ trá. Gõꞌdá drílâ gõzó tã âtálé gólĩyî drí úlı̣́ mãnĩgõ sĩ kĩ nĩ rî, “Õzõ õjílã ꞌbạ̃drı̣̃ ãlô kâ õcâ ĩyî lãfâ trá ạ̃jú ꞌbũlı̣́ ãkpã ĩyî võ ꞌásĩ rî, ꞌbạ̃drı̣̃ ꞌdî âꞌdô ꞌdẽꞌá, drílâ rû îzãzó. Õzõ gõꞌdá õjílã jạ̃rı̣́bạ̃ ãlô kâ ngãtá ꞌbã-tı̣̂ ãlô kâ õcâ ĩyî lãfâ rû fũlı̣́ ãkpã ĩyî võ ꞌásĩ rî, âꞌdô ĩyî ꞌdẽꞌá drílâ rû lâpẽzó.
25 Mas Jesus conhecia os pensamentos deles e disse:
26 Gõꞌdá õzõ Sãtánã õrî ãkpã nĩ líndrí õnjí íyíkâ lâdrólé õjílã gólĩyî líndrí õnjí bê rî ꞌásĩ rî, ꞌdĩî gólĩyî câ lãfá trá ãkpã ĩyî võ ꞌásĩ. Ĩtí rî, kũmũ gólâkâ âꞌdô ꞌẽꞌá ꞌbãlé âmbâ-âmbâ ró mbârâkã bê rî íyíkâ ángô tí ró yã?
26 Assim, se no reino de Satanás um grupo está combatendo contra outro, isso quer dizer que esse reino já está dividido e logo vai desaparecer.
27 Gõꞌdá õjílã ãníkâ rî ĩyî bê líndrí õnjí lâdrólé õjílã ꞌásĩ rî, ãꞌdî fẽ mbârâkã ꞌdî nĩ gólĩyî drí yã? ꞌDõvó nĩ ı̣̂sũ drẽ tã ꞌdî vó lâ dódó, nĩ gõ ró tã-vó ámákâ kĩlí mbı̣̂mbı̣̂. Tã-vó gólĩyíkâ âꞌdô tã âꞌdáꞌá ãnî drí kĩ, îcá kô má drí líndrí õnjí lâdrólé õjílã ꞌásĩ mbârâkã drı̣̃-ꞌbá líndrí õnjí ꞌdĩ ꞌbá yí kâ rî kâ sĩ.
27 Vocês dizem que eu expulso demônios porque Belzebu me dá poder para fazer isso. Mas, se é assim, quem dá aos seguidores de vocês o poder para expulsar demônios? Assim, os seus próprios seguidores provam que vocês estão completamente enganados.
28 Gõꞌdá õzõ pạ̃tı̣́ı̣̃ Líndrí Tãndí Ôvârí kâ õfẽ mbârâkã nĩ má drí rĩzó líndrí õnjí lâdrólé rî, Ôvârí âꞌdâ tã trá kĩ, yí âjô mâ trá ꞌdíyî pã ꞌbá ró, tãlâ õjílã ndrĩ õrî ró bê kũmũ íyíkâ zẽlé.”
28 Na verdade é pelo poder de Deus que eu expulso demônios, e isso prova que o
29 Gõꞌdá Yésũ drí úlı̣́ mãnĩgõ ãzâ âtázó kĩ, “Ũgú îcá kô fĩlí õjílã gólâ fãfã bê rî drí ꞌbã ꞌá, nĩꞌá ngá gólâkâ ûgũlı̣́ jó ꞌásĩ. Îcâ trá ũgú rî ꞌdĩ fãfã lâ drí lậvũzó gạ̃rạ̃ fãfã ꞌbã-lı̣́pı̣̂ ꞌdĩ kâ drı̣̃ı̣̂ sĩ gólâ drí ꞌbã-lı̣́pı̣̂ ꞌdĩ ômbézó zãlô sı̣́sı̣́ rî, gólâ õró gõ îcálé fĩlí nĩꞌá ngá ꞌbã-lı̣́pı̣̂ ꞌdĩ kâ ûgũlı̣́.
29 — Ninguém pode entrar na casa de um homem forte e roubar os seus bens, sem primeiro amarrá-lo. Somente assim essa pessoa poderá levar as coisas que ele tem em casa.
30 Má âtâ ãnî drí, õzõ õjílã ãzâ ãâꞌdô kô má bê ngá ãlô ró rî, õjílã rî ꞌdĩ rĩꞌá ámâ ạ̃jú-ꞌbá-ãzí ꞌî.
30 — Quem não é a meu favor é contra mim; e quem não me ajuda a ajuntar está espalhando.
31 — ausente —
31 Por isso eu afirmo a vocês que as pessoas serão perdoadas por qualquer pecado ou
32 — ausente —
32 Se alguém disser alguma coisa contra o
33 Gõꞌdá Yésũ drí kpá tã âtázó kĩ nĩ rî, “Õzõ nĩ õrî úlı̣́ âtálé rî, nĩ ı̣̂sũ vó lâ dódó. Õzõ nĩ õlẽ fê lõꞌwâ tãndí rî ûsúlı̣́ rî, ní âꞌdô ûsúꞌá lâ fê tãndí drı̣̃ı̣̂. Õzõ gõꞌdá fê rî ꞌdĩ ãꞌdô fê gólâ õnjí rî ĩꞌdî rî, nĩ âꞌdô lõꞌwâ õnjí rî ûsúꞌá ĩꞌdî fê rî ꞌdĩ drı̣̃ı̣̂. Tã ꞌdî tãsĩ rî, nĩ âꞌdô fê nı̣̃ꞌá lõꞌwâ lâ ꞌásĩ.
33 — Vocês só poderão ter frutas boas se tiverem uma árvore boa. Mas, se tiverem uma árvore que não presta, vocês terão frutas que não prestam. Porque é pela qualidade das frutas que sabemos se uma árvore é boa ou não presta.
34 Gõꞌdá ãnî Pạ̃rúsı̣̃ yî, ãnî rĩꞌá nyé õzõ ı̣̃nı̣̃ kâtí, tã ı̣̂sũ ãnî pı̣̃pı̣̂sı̣́lı̣́ ꞌá rî rĩꞌá õnjí ró. Nĩ âꞌdô îcáꞌá tã tãndí âtálé íyíkâ ángô tí ró yã? Nĩ ndrê drẽ, õjílã rî íyíkâ fí té tã íyî pı̣̃pı̣̂sı̣́lı̣́ ꞌá rî âtálé ĩꞌdî.
34 Ninhada de cobras venenosas! Como é que vocês podem dizer coisas boas se são maus? Pois a boca fala do que o coração está cheio.
35 Gõꞌdá õjílã gólĩyî tãndí ró rî, rî ĩyíkâ tã tãndí ı̣̂sũlı̣́ ĩꞌdî. Tã ꞌdî tãsĩ rî, gólĩyî rî úlı̣́ tãndí lôfõlé ĩꞌdî ĩyî pı̣̃pı̣̂sı̣́lı̣́ ꞌásĩ. Gõꞌdá ĩtí rî, õjílã gólĩyî õnjí rî ꞌbá yî, gólĩyî rî ĩyíkâ tã õnjí ı̣̂sũlı̣́ ĩꞌdî. Tã ꞌdî tãsĩ rî, gólĩyî rî tã õnjí lôfõlé ĩꞌdî ĩyî pı̣̃pı̣̂sı̣́lı̣́ ꞌásĩ.
35 A pessoa boa tira o bem do seu depósito de coisas boas, e a pessoa má tira o mal do seu depósito de coisas más.
36 Gõꞌdá má âtâ ãnî drí, kậyı̣̂ gólâ Ôvârí drí ꞌẽzó tã-vó õjílã ndrĩ kâ kĩlí rî tú rî, Ôvârí âꞌdô ꞌẽꞌá tã-vó ãníkâ kĩlí úlı̣́ gólĩyî ndrĩ ãnî drí âtálé vó lâ ı̣̂sũ ãkó rî vó ró.
36 — Eu afirmo a vocês que, no Dia do Juízo, cada pessoa vai prestar contas de toda palavra inútil que falou.
37 Ĩtí rî, úlı̣́ ãníkâ ãzâ ꞌbá yî âꞌdô âꞌdálâ kĩ, nĩ ꞌê tã mbı̣̂ ꞌî, gõꞌdá úlı̣́ ãzâ ꞌbá yî âꞌdô âꞌdálâ kĩ, nĩ ꞌê tã ányâ ꞌî.”
37 Porque as suas palavras vão servir para julgar se você é inocente ou culpado.
38 Gõꞌdá nĩngá sĩ rî, lãꞌbí îmbá ꞌbá ãzâ ꞌbá yî gõꞌdá Pạ̃rúsı̣̃ yí bê drí Yésũ rî ûjũzó kĩ, “Tã îmbá ꞌbá, ní ꞌê tã lârâkô gólâ tı̣̂ drí ậꞌdı̣́zó rî ãmâ drí, tãlâ mã nı̣̃ ró bê kĩ, pạ̃tı̣́ı̣̃ Ôvârí âjô nî nĩ.”
38 Então alguns mestres da Lei e alguns fariseus disseram a Jesus: — Mestre, queremos ver o senhor fazer um milagre.
39 Gõꞌdá Yésũ drí ngãzó tã lôgõlé õjílã ꞌdî ꞌbá yî drí tã lẽ ãkõ gólĩyíkâ yí ꞌá rî drí kĩ, “Ãnî õjílã kậyı̣̂ nõ ꞌbá yí kâ nõ rĩꞌá õjílã õnjí ꞌî. Nĩ ró Ôvârí kô. Nĩ rî ámâ îjílí tã lârâkô ꞌẽlé ãnî drí ndrẽlé ãꞌdô tãsĩ yã? Tã lârâkô gólâ ãnî drí ꞌẽꞌá ndrẽlâ má sĩ rî âꞌdô ꞌbãꞌá cé õzõ tã lârâkô gólâ Ôvârí drí ꞌẽlé trá ạ̃kû ró tã ậngũ ꞌbá Yónã drí rî kâtí rî ĩꞌdî.
39 Jesus respondeu:
40 Ạ̃kû ró nã ꞌbá yî sĩ, ı̣̃ꞌbı̣̂ ândrê tê Yónã bê rî, gólâ rî trá ı̣̃ꞌbı̣̂ ândrê nã ꞌá ı̣̃tú nâ gõꞌdá ngạ́cı̣̂ kpá nâ. Âꞌdô ꞌbãꞌá kpá ĩtí ámâ tãsĩ. Mâ gólâ Ôvârí drí âjólé ûrú lésĩ ꞌdíyî pã ꞌbá ró rî âꞌdô ꞌẽꞌá rĩlí ı̣̃nyạ́kú ꞌá ı̣̃tú nâ gõꞌdá ngạ́cı̣̂ kpá nâ.
40 Porque assim como Jonas ficou três dias e três noites dentro de um grande peixe, assim também o
41 ꞌDõvó nĩ ı̣̂sũ drẽ õjílã Nínĩvẽ kâ tã lâ. Yónã pẽ úlı̣́ Ôvârí kâ bê gólĩyî drí rî, drílĩyî tã lẽzó ꞌá lâ, gõꞌdá gólĩyî âdĩ drı̣̃ trá tã õnjí ĩyíkâ ꞌásĩ. Ãmbã ámákâ lậvũ gạ̃rạ̃ ãmbã Yónã kâ drı̣̃ı̣̂ sĩ. Nĩ lẽé tã kô úlı̣́ ámákâ ꞌá ãꞌdô tãsĩ yã? Ãnî õjílã kậyı̣̂ nõ ꞌbá yí kâ nõ, nĩ ndrê drẽ, kậyı̣̂ gólâ ꞌẽzó tã-vó õjílã kâ kĩlí rî tú rî, õjílã Nínĩvẽ kâ âꞌdô ĩyî ícícíyá ꞌẽꞌá ãnî rú Ôvârí ândrá, tãlâ nĩ gâ vólé trá dó tã lẽlé úlı̣́ ámákâ ꞌá.
41 No Dia do Juízo o povo de Nínive vai se levantar e acusar vocês, pois eles se arrependeram dos seus pecados quando ouviram a pregação de Jonas. E eu afirmo que o que está aqui é mais importante do que Jonas.
42 Gõꞌdá nĩ ı̣̂sũ drẽ kpá kúmú ạ́ngı̣́ gólâ õkó ró âꞌdó ꞌbá ꞌbạ̃drı̣̃ Sébã kâ drı̣̃lı̣́ rî tã lâ. Gólâ rĩꞌá õkó tã nı̣̃nı̣̃ ꞌbá ꞌî. Gólâ ângâ trá ânĩlí ꞌbạ̃drı̣̃ íyíkâ jẽjẽ ró nã lésĩ, nĩꞌá kúmú ạ́ngı̣́ Sólõmõ rî ndrẽlé, tãlâ gólâ ârî tã nı̣̃nı̣̃ kúmú Sólõmõ kâ rõô ꞌdĩ tã lâ trá, ĩꞌdî gólâ drí ângázó ânĩlí, tãlâ Sólõmõ ĩîmbâ ró yî bê tã nı̣̃nı̣̃ íyíkâ ꞌdĩ sĩ. Ãmbã ámákâ lậvũ gạ̃rạ̃ kúmú Sólõmõ kâ drı̣̃ı̣̂ sĩ. Má âtâ ãnî drí, ãnî õjílã kậyı̣̂ nõ ꞌbá yí kâ nõ, kậyı̣̂ gólâ Ôvârí drí ꞌẽzó tã-vó õjílã kâ kĩlí rî tú rî, õkó ꞌdĩ âꞌdô ícícíyá ꞌẽꞌá ãnî rú Ôvârí ândrá, tãlâ nĩ gâ vólé dó tã lẽlé má ꞌá.”
42 No Dia do Juízo a Rainha de Sabá vai se levantar e acusar vocês, pois ela veio de muito longe para ouvir os sábios ensinamentos de Salomão. E eu afirmo que o que está aqui é mais importante do que Salomão.
43 Gõꞌdá nĩngá sĩ, Yésũ drí kpá tã âtázó kĩ, “Õzõ óõdrô líndrí õnjí trá õjílã ꞌásĩ rî, líndrí õnjí ꞌdĩ âꞌdô nĩꞌá lậmú bê võ ãgângbêlẽ ꞌásĩ, nĩꞌá võ lôndã bê rĩzó ꞌá lâ. Õzõ gõꞌdá gólâ ũûsû võ kô rĩzó lôvólé ꞌá lâ rî,
43 Jesus continuou:
44 gólâ âꞌdô tã âtáꞌá íyî nyãányâ drí kĩ, ‘Má âꞌdô nĩꞌá gõlé õjílã má drí âfõzó ꞌálâ sĩ rî ꞌá.’ Õzõ õjílã ꞌdî ạ̃ậzı̣̂ Líndrí Tãndí Ôvârí kâ kô rĩlí íyî pı̣̃pı̣̂sı̣́lı̣́ ꞌá rî, líndrí õnjí ꞌdĩ âꞌdô õjílã ꞌdî pı̣̃pı̣̂sı̣́lı̣́ lâ ûsúꞌá drẽ zãâ tãkó ĩtí. Úkũ ꞌâ lâ trá ngbángbá, gõꞌdá éêdê trá tãndí ró.
44 Então diz: “Vou voltar para a minha casa, de onde saí.” Aí volta e encontra a casa vazia, limpa e arrumada.
45 Gõꞌdá líndrí õnjí ꞌdĩ âꞌdô nĩꞌá líndrí õnjí õnjĩ lâ drí lậvũlı̣́ gạ̃rạ̃ gólâkâ drı̣̃ı̣̂ sĩ rî ꞌbá yî ậdrı̣̃lı̣́ njı̣̂-drı̣̃-lâ-rı̣̃, drílĩyî ânĩzó fĩlí õjílã ꞌdî ꞌá. Ĩtí rî, líndrí õnjí ꞌdĩ ꞌbá yî âꞌdô õjílã ꞌdî ꞌẽꞌá õnjí tẽtẽ ró rõô lậvũlı̣́ gạ̃rạ̃ gólâ sı̣́sı̣́ rî drı̣̃ı̣̂ sĩ. Âꞌdô âꞌdóꞌá kpá ĩtí õjílã kậyı̣̂ nõ ꞌbá yí kâ gólĩyî vólé gã ꞌbá dó tã lẽlé má ꞌá rî ꞌbá yî drí.”
45 Depois sai, vai buscar outros sete espíritos piores ainda, e todos ficam morando ali. Assim a situação daquela pessoa fica pior do que antes. E isso também acontecerá com esta gente má de hoje.
46 Gõꞌdá Yésũ õtírĩ rĩî drẽ zãâ tã âtálé õꞌbí ꞌdĩ ꞌbá yî drí rî, ândrê lâ yî ậdrúpı̣̃ lâ yí bê, drílĩyî âcázó ânĩꞌá gólâ rî lôndã bê. Drílĩyî âdrézó ãkpã ĩví ꞌálâ.
46 Quando Jesus ainda estava falando ao povo, a mãe e os irmãos dele chegaram. Ficaram do lado de fora e pediram para falar com ele.
47 Gõꞌdá drílĩyî õjílã ãlô jõzó fĩlí jó ꞌálâ, nĩꞌá tã âtálé Yésũ drí kĩ nĩ rî, “Ánî ândré yî ánî ậdrúpı̣̃ yí bê, gólĩyî bê ĩví ꞌálâ, gólĩyî kĩ nĩ rî, ní õnĩ ĩyî ngálâ, tãlâ yĩ lẽ tã âtálé ní bê.”
47 Então alguém disse a Jesus: — Escute! A sua mãe e os seus irmãos estão lá fora e querem falar com o senhor.
48 Gõꞌdá Yésũ drí tã-drı̣̃ lôgõzó kĩ nĩ rî, “Ámâ ândré íyíkâ ãꞌdî ĩꞌdî ámâ ậdrúpı̣̃ yí bê yã?”
48 Jesus perguntou:
49 Gõꞌdá Yésũ drí íyî drı̣́ îjõzó tã ârí ꞌbá íyíkâ ꞌdĩ ꞌbá yî âꞌdálé, gõꞌdá drílâ ngãzó tã âtálé kĩ nĩ rî, “Nĩ ndrê drẽ, nõ ꞌbá yî rĩꞌá ámâ ândré yî ĩꞌdî ámâ ậdrúpı̣̃ yí bê.
49 Então apontou para os seus discípulos e disse:
50 Ĩtí rî, õjílã gólĩyî rĩ ꞌbá tã gólâ ámâ átá ûrú ꞌálâ rî drí lẽlé õjílã drí ꞌẽlé rî ꞌbá yî ꞌẽlé ĩꞌdî rî, gólĩyî ĩꞌdî ámâ ậdrúpı̣̃ yî, ámâ îzó yî, gõꞌdá ámâ ândré yí bê.”
50 Pois quem faz a vontade do meu Pai, que está no céu, é meu irmão, minha irmã e minha mãe.
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Mateus 12, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.