Marcos 12
Tã-drı̣̃ Lẽlẽ Óꞌdí Óvârí Kâ (AVU) vs ACF
1 Nĩngá sĩ, Yésũ drí ngãzó úlı̣́ mãnĩgõ âtálé drı̣̃-ꞌbá Yúdạ̃ yí kâ ꞌdĩ ꞌbá yî drí. Úlı̣́ mãnĩgõ rî ĩꞌdî nõtí. “Ãgô ãzâ bê ãlô. Drílâ ngãzó fê õzõ âlâꞌbâ kâtí gólâ rĩzó õdrá ꞌẽlé lõꞌwâ lâ ꞌásĩ rî ı̣̂ꞌdı̣́lı̣́ dũû yí drí ạ́mvú ꞌá. Gõꞌdá drílâ ndõgõ gãzó dîrî gbãâ rú lâ sĩ, tãlâ ũgú gõꞌdá kõrõnyã bê õzó lạ́tı̣̂ ûsú âfízó ânĩlí fê lõꞌwâ ꞌdĩ îzãlé. Gõꞌdá éêdê võ ãzâ kpá kúnı̣́ ꞌá gũạ̃lı̣̃-gũạ̃lı̣̃ ĩtí rĩzó õdrá ꞌdĩ zãlé ꞌá lâ. Gõꞌdá drílâ kpãrá ꞌdı̣̃zó ûrû, tãlâ kpá ạ́mvú vó ndrẽ ꞌbá drí rĩzó mbãlé rĩlí gá drı̣̃ lâ ꞌá rĩꞌá ạ́mvú vó ndrẽlé. Nĩngá sĩ, gólâ drí ạ́mvú ꞌwã ꞌbá ãzâ ꞌbá yî ậzı̣́zó ânĩlí lôsĩ ꞌẽlé ạ́mvú íyíkâ ꞌdĩ ꞌá, õzõ õꞌwâ trá rî, yí fẽ ró ũrûkậ lâ bê gólĩyî drí. Gõꞌdá gólâ rî gógó drí íyíkâ ngãzó nĩlí ꞌbạ̃drı̣̃ ãzâ ꞌálâ jẽjẽ ró.
1 E começou a falar-lhes por parábolas: Um homem plantou uma vinha, e cercou-a de um valado, e fundou nela um lagar, e edificou uma torre, e arrendou-a a uns lavradores, e partiu para fora da terra.
2 Gólâ vólé sĩ rî, fê lõꞌwâ ꞌdĩ ꞌbá yî drí lı̣̂njı̣́zó kãlé. Gõꞌdá lõꞌwâ ꞌdĩ ꞌbá yî ôkírĩ tú rî, ạ́mvú lı̣́pı̣̂ nĩ ꞌbá trá ꞌbạ̃drı̣̃ lídí ꞌálâ nã drí ngãzó lãjóꞌbá íyíkâ âjólé kó tólâ sĩ ạ́mvú ꞌwã ꞌbá ꞌdĩ ꞌbá yî ngálâ, tãlâ lõꞌwâ âꞌdó ꞌbá trá íyíkâ ró rî tãsĩ yí drí.
2 E, chegado o tempo, mandou um servo aos lavradores para que recebesse, dos lavradores, do fruto da vinha.
3 Gõꞌdá ạ́mvú ꞌwã ꞌbá ꞌdĩ ꞌbá yî gã dó. Nĩngá sĩ, drílĩyî lãjóꞌbá âjólé ꞌdĩ rũzó ãnjĩ cãlé kpãdí-kpãdí õnjí lâ drı̣̃ı̣̂, gõꞌdá drílĩyî drı̣́ yĩzó rú lâ sĩ gõlé vólé ạ́mvú lı̣́pı̣̂ ngálâ drı̣́-drı̣́ı̣̃ ró.
3 Mas estes, apoderando-se dele, o feriram e o mandaram embora vazio.
4 “Vó lâ sĩ, ạ́mvú lı̣́pı̣̂ drí kpá lãjóꞌbá íyíkâ ãzâ âjózó ạ́mvú ꞌwã ꞌbá rî ꞌdĩ ꞌbá yî ngálâ zãâ lõꞌwâ íyíkâ ró rî tãsĩ. Gõꞌdá ꞌdĩî rî, ạ́mvú ꞌwã ꞌbá drí ngãzó ĩyî rĩꞌá lãjóꞌbá ꞌdĩ cãlé õnjí ró. Gólĩyî ꞌê tã ãnyĩ kâ trá ãmbá lãjóꞌbá ꞌdĩ drí, gõꞌdá kpá gólâ rî lôꞌdázó drõlé gõlé vólé.
4 E tornou a enviar-lhes outro servo; e eles, apedrejando-o, o feriram na cabeça, e o mandaram embora, tendo-o afrontado.
5 Nĩngá sĩ, ạ́mvú lı̣́pı̣̂ drí ngãzó kpá lãjóꞌbá íyíkâ ãzâ âjólé ạ́mvú ꞌwã ꞌbá ꞌdĩ ꞌbá yî ngálâ. Gõꞌdá ạ́mvú ꞌwã ꞌbá ꞌdĩ ꞌbá yî drí lãjóꞌbá ꞌdĩ fũzó. Lé ĩtí rî, ạ́mvú lı̣́pı̣̂ drí rĩzó fí zãâ lãjóꞌbá íyíkâ rî ꞌbá yî âjólé ãlô-ãlô ạ́mvú ꞌwã ꞌbá ꞌdĩ ꞌbá yî ngálâ. Nĩngá sĩ, ạ́mvú ꞌwã ꞌbá ꞌdĩ ꞌbá yî drí ĩyíkâ rĩzó kpá zãâ, lãjóꞌbá rĩꞌá âjólâ ꞌdĩ ꞌbá yî, ãzâ ꞌbá yî cãlé gõꞌdá ãzâ ꞌbá yî ûfúlı̣́.
5 E tornou a enviar-lhes outro, e a este mataram; e a outros muitos, dos quais a uns feriram e a outros mataram.
6 “Gõꞌdá vó lâ sĩ, lâkí ꞌbá ạ́mvú lı̣́pı̣̂ drí jõlé ạ́mvú ꞌwã ꞌbá ꞌdĩ ꞌbá yî ngálâ kó rî, cé mvá lâ drílâ lẽlé tákányĩ rî ĩꞌdî. Ĩtí rî, ạ́mvú lı̣́pı̣̂ ꞌdĩ drí íyî mvá ꞌdĩ jõzó ạ́mvú ꞌwã ꞌbá ꞌdĩ ꞌbá yî ngálâ ạ̃dũkũ lâ ró tã ı̣̂sũ-ı̣̂sũ bê yí drı̣̃ı̣̂ kĩ nĩ rî, ạ́mvú ꞌwã ꞌbá ꞌdĩ ꞌbá yî âꞌdô ĩyî íyî mvá ꞌdĩ ı̣̂njı̣̃ꞌá.
6 Tendo ele, pois, ainda um seu filho amado, enviou-o também a estes por derradeiro, dizendo: Ao menos terão respeito ao meu filho.
7 Gõꞌdá võ rî ꞌdĩ ꞌá nĩngá rî, mvá lâ ꞌdĩ âcálé bê ạ́mvú ꞌwã ꞌbá ꞌdĩ ꞌbá yî ngálâ ạ́mvú ꞌálâ rî, ạ́mvú ꞌwã ꞌbá ꞌdĩ ꞌbá yî drí ngãzó tã ngõlé kírî ró ĩyî lãfálé ꞌásĩ kĩ nĩ rî, ‘Nõô trá rĩꞌá gólâ drı̣́-vó lı̣́pı̣̂ ró rî ĩꞌdî. Nĩ ngâ mã fû ró gólâ vólé. Vó lâ sĩ rî, drı̣́-vó ꞌdĩ âꞌdô âꞌdóꞌá ãmákâ ró.’
7 Mas aqueles lavradores disseram entre si: Este é o herdeiro; vamos, matemo-lo, e a herança será nossa.
8 Ĩtí rî, drílĩyî ạ́mvú lı̣́pı̣̂ rî mvá ꞌdĩ fũzó gõzó ãvõ lâ trõlé vũlı̣́ vólé ạ́mvú ꞌásĩ tã ạ̃dũkũ ró.
8 E, pegando dele, o mataram, e o lançaram fora da vinha.
9 “Ngbãângbânõ rî, má îjî ãnî nõtí, ạ́mvú ꞌdĩ lı̣́pı̣̂ lâ âꞌdô ãꞌdô ꞌẽꞌá ĩꞌdî yã? Má âꞌdô âꞌdáꞌá lâ ãnî drí. Gólâ âꞌdô ângáꞌá ânĩlí ạ́mvú ꞌwã ꞌbá ꞌdĩ ꞌbá yî ûfúlı̣́ ngbá, gõzó ạ́mvú ꞌdĩ trõlé fẽlé ạ́mvú ꞌwã ꞌbá ãzâ ꞌbá yî drí vó lâ ndrẽlé.”
9 Que fará, pois, o senhor da vinha? Virá, e destruirá os lavradores, e dará a vinha a outros.
10 Gõꞌdá Yésũ drí kpá tã âtázó íyî ífífí tãsĩ kĩ nĩ rî, “Nĩ zı̣́ tã nô kô tã îgĩ Ôvârí kâ ꞌásĩ yã? Gólâ kĩ nĩ rî,
10 Ainda não lestes esta Escritura:A pedra, que os edificadores rejeitaram,Esta foi posta por cabeça de esquina;
11 Tã ꞌdî rĩꞌá Ôvârí drı̣́gạ́ sĩ, gõꞌdá gólâ rî nyãányâ ꞌê nĩ.
11 Isto foi feito pelo Senhor E é coisa maravilhosa aos nossos olhos?
12 Yésũ ndẽ bê úlı̣́ âtâ-âtâ ꞌdĩ rî, drı̣̃-ꞌbá Yúdạ̃ yí kâ lẽ trá gólâ rî rũlı̣́, tãlâ gólĩyî nı̣̃ trá kĩ nĩ rî, Yésũ âtâ úlı̣́ mãnĩgõ ꞌdî ꞌbá yî ĩyî rú. Gõꞌdá gólĩyî âyê Yésũ gõzó nĩlí vólé cú ĩtí gólâ rî rũ ãkó, tãlâ gólĩyî trá ũrı̣̃ ró õjílã õꞌbí ꞌdĩ ꞌbá yî tãsĩ.
12 E buscavam prendê-lo, mas temiam a multidão; porque entendiam que contra eles dizia esta parábola; e, deixando-o, foram-se.
13 Tólâ sĩ, drı̣̃-ꞌbá Yúdạ̃ yí kâ ꞌdĩ ꞌbá yî drí ngãzó Pạ̃rúsı̣̃ ãzâ ꞌbá yî jõlé õjílã gólĩyî ꞌdẽ ꞌbá kúmú Ẽródẽ vó rî ꞌbá yí bê Yésũ ngálâ nĩlí gólâ rî ûjũlı̣́ tã âtâ-âtâ ányâ gólâkâ tãsĩ, tãlâ gólâ âtâ ró tã ányâ bê kũmũ Sízã kâ rú.
13 E enviaram-lhe alguns dos fariseus e dos herodianos, para que o apanhassem nalguma palavra.
14 Nĩngá sĩ, gólĩyî drí âcázó Yésũ ngálâ, gõꞌdá drílĩyî tã âtázó kĩ nĩ rî, “Ãmbá, mã nı̣̃ trá kĩ nĩ rî, ı̣́ı̣̂njı̣̃ nî trá tã mbı̣̂ ꞌẽ ꞌbá ró. Ní âyé õjílã kôꞌdáwá ánî drı̣̃ îzãlé, ãmbã gólĩyíkâ sĩ. Võ rî ꞌdĩ ꞌá rî, pạ̃tı̣́ı̣̃ ní rî õjílã îmbálé tã Ôvârí kâ rî ꞌbá yî sĩ. Âꞌdô bê trá ĩtí rî, mã îjî tã ní tı̣́. Rĩꞌá tã mbı̣̂ ꞌî ômbê gĩzó kúmú ạ́ngı̣́ Rómã kâ Sízã drí ngãtá rĩꞌá tã ányâ ꞌî yã?
14 E, chegando eles, disseram-lhe: Mestre, sabemos que és homem de verdade, e de ninguém se te dá, porque não olhas à aparência dos homens, antes com verdade ensinas o caminho de Deus; é lícito dar o tributo a César, ou não? Daremos, ou não daremos?
15 Mã õgî ômbê ngãtá mã õgã dó ômbê gĩlí yã?” Gõꞌdá Yésũ ârílí bê tã îjî ꞌdĩ rî, gólâ nı̣̃ tã ı̣̂sũ gólĩyíkâ trá tã ậnjú ꞌbá ró. Nĩngá sĩ, drílâ tã îjízó gólĩyî tı̣́ kĩ nĩ rî, “Nĩ lẽ ámâ âdólé tã ányâ âtálé mı̣́rı̣̃ rú ãꞌdô tãsĩ yã? Nĩ âfẽ drẽ lãfâ ãnî drí rĩzó ômbê gĩlí ꞌdĩ ãlô rî má drí, tãlâ má ndrê ró bê.”
15 Então ele, conhecendo a sua hipocrisia, disse-lhes: Por que me tentais? Trazei-me uma moeda, para que a veja.
16 Ĩtí rî, gólĩyî drí ngãzó ậdı̣̂ ífí ꞌdĩ âjílí Yésũ ngálâ. Nĩngá sĩ, drílâ ậdı̣̂ ífí ꞌdĩ âtrõzó âꞌdálé gólĩyî drí, gõꞌdá tã îjízó kĩ, “Nõô ãꞌdî rî líndrí ꞌî ậdı̣̂ ífí nõ rú, gõꞌdá rú îgĩlí rú lâ ꞌá nõ bê yã?” Nĩngá sĩ, drílĩyî tã-drı̣̃ lôgõzó Yésũ drí kĩ, “Kúmú ạ́ngı̣́ Rómã kâ Sízã rî líndrí ꞌî rú lâ bê.”
16 E eles lha trouxeram. E disse-lhes: De quem é esta imagem e inscrição? E eles lhe disseram: De César.
17 Gõꞌdá Yésũ drí tã âtázó gólĩyî drí kĩ, “Õzõ ãꞌdô ĩtí rî, gólâ ĩꞌdî lãfâ ꞌdĩ lı̣́pı̣̂ lâ ꞌî, nĩ lôgõ lãfâ ꞌdĩ vólé gólâ drí ômbê gĩgĩ sĩ. Gõꞌdá ãnî rî gógó ífífí lâ ãnî lı̣́pı̣̂ rĩꞌá Ôvârí ĩꞌdî, nĩ fẽ ãnî nyãányâ gólâ drí tã gólâ drí lẽlé ãnî drí ꞌẽlé rî ꞌẽzó.” Ĩtí rî, ãgô ꞌdĩ ꞌbá yî tı̣̂ lâ yî drí ậꞌdı̣́zó, gõꞌdá drílĩyî ngãzó nĩlí ĩyî vólé.
17 E Jesus, respondendo, disse-lhes: Dai pois a César o que é de César, e a Deus o que é de Deus. E maravilharam-se dele.
18 Nĩngá sĩ, õjílã zı̣̃lı̣́ Sạ̃dúsı̣̃ rî ꞌbá yî drí ânĩzó kpá Yésũ ngálâ gólâ rî ûjũlı̣́. Gólĩyî õjílã tã îmbá ꞌbá kĩꞌá nĩ rî, Ôvârí õlîdrí õjílã kó kô õdrã ꞌásĩ rî yî ĩꞌdî. Gólĩyî âcâ bê rî, drílĩyî Yésũ rî îjízó kĩ nĩ rî,
18 Então os saduceus, que dizem que não há ressurreição, aproximaram-se dele, e perguntaram-lhe, dizendo:
19 “Ãmbá, ạ̃kû ró Músạ̃ îgĩ tã trá ãmâ drí ꞌẽlé kĩ, ‘Õzõ nî ãzâ ánî ậdrúpı̣̃ õdrã trá õkó lâ rî âyélé cú ĩtí mvá ãkó rî, nî ậdrúpı̣̃ lâ ꞌdĩ âꞌdô ạ̃yı̣́zı̣́ ꞌdĩ trõꞌá, ãꞌdô ró bê mvá tı̣̃zó ánî ậdrúpı̣̃ ạ̃ꞌdı̣́ ró ꞌdĩ võ lâ ꞌá.’
19 Mestre, Moisés nos escreveu que, se morresse o irmão de alguém, e deixasse a mulher e não deixasse filhos, seu irmão tomasse a mulher dele, e suscitasse descendência a seu irmão.
20 ꞌDõvó, tã âꞌdâ ró, mã ngî drẽ íꞌdígówá ní drí. Õjílã bê rĩꞌá ĩyî zãlô njı̣̂-drı̣̃-lâ-rı̣̃ ꞌdó ậdrúpı̣̃ ró. Nĩngá sĩ, ậdrúpı̣̃ sı̣́sı̣́ rî drí ngãzó õkó trõlé. Gõꞌdá gólâ drã bê rî, gólâ cú ĩtí ꞌdĩyímvá ãkó õkó rî ꞌdĩ bê.
20 Ora, havia sete irmãos, e o primeiro tomou a mulher, e morreu sem deixar descendência;
21 Tã rî ꞌdĩ tãsĩ rî, ậdrúpı̣̃ lâ tı̣̃lı̣́ ũgúlı̣́ lâ ꞌá rî drí õkó rî ꞌdĩ trõzó. Nĩngá sĩ, gólâ drí kpá drãzó cú ĩtí ꞌdĩyímvá ãkó õkó ꞌdĩ bê. Gõꞌdá ậdrúpı̣̃ nâ lâ ró rî drí kpá õkó ãlô ꞌdĩ trõzó. Nĩngá sĩ, gõzó kpá drãlé vólé.
21 E o segundo também a tomou e morreu, e nem este deixou descendência; e o terceiro da mesma maneira.
22 ꞌDó lạ́tı̣̂ ãlô ꞌdĩ ꞌásĩ, ậdrúpı̣̃ njı̣̂-drı̣̃-lâ-rı̣̃ ꞌdî ꞌbá yî drí ꞌdó õkó ꞌdĩ trõzó ãlô-ãlô, gõꞌdá ôdrãzó kpá ngbá vólé ꞌdĩyímvá ãzãkã tı̣̃ ãkó. Gõꞌdá ạ̃dũkũ lâ ró, õkó rî ꞌdĩ nyãányâ lâ drí ngãzó drãlé kpá vólé.
22 E tomaram-na os sete, sem, contudo, terem deixado descendência. Finalmente, depois de todos, morreu também a mulher.
23 Ngã ậdrúpı̣̃ njı̣̂-drı̣̃-lâ-rı̣̃ ꞌdî ꞌbá yî drí õkó ꞌdĩ trõzó trá ndrĩ õkó ró nõ, gõꞌdá ı̣̃tú gólâ ậdrúpı̣̃ ꞌdî ꞌbá yî õkó rî ꞌdĩ bê drí lîdrízó õdrã ꞌásĩ rî sĩ rî, õkó rî ꞌdĩ âꞌdô ꞌbãꞌá ậdrúpı̣̃ ángô rî kâ ĩꞌdî yã?”
23 Na ressurreição, pois, quando ressuscitarem, de qual destes será a mulher? porque os sete a tiveram por mulher.
24 Ĩtí rî, Yésũ drí tã ꞌdî drı̣̃ lâ lôgõzó gólĩyî drí kĩ nĩ rî, “Tã ı̣̂sũ ãníkâ rĩꞌá ányâ ró, tãlâ nĩ nı̣̃ı̣́ tã ífí úlı̣́ Ôvârí kâ kô. Gõꞌdá nĩ gã dó tã lẽlé kĩ, Ôvârí mbârâkã bê õjílã lîdrílí õdrã ꞌásĩ.
24 E Jesus, respondendo, disse-lhes: Porventura não errais vós em razão de não saberdes as Escrituras nem o poder de Deus?
25 Ị̃tú gólâ õjílã drí lîdrízó âfõlé õdrã ꞌásĩ rî tú rî, ãgô trõó gõꞌdá õkó kô, gõꞌdá ófẽé õkó kpá kôꞌdáwá ãgô drí õkó ró. Võ ꞌdî ꞌá rî, õjílã âꞌdô âꞌdóꞌá õzõ mãlãyíkã gólĩyî âꞌdó ꞌbá ûrú ꞌálâ rî ꞌbá yí kâtí.
25 Porquanto, quando ressuscitarem dentre os mortos, nem casarão, nem se darão em casamento, mas serão como os anjos que estão nos céus.
26 “Ãꞌdô lîdrî-lîdrî õdrã ꞌásĩ rî tãsĩ rî, búkũ Ôvârí kâ ꞌá, nĩ zı̣́ tã Músạ̃ drí îgĩlí úlı̣́ Ôvârí drí âtálé gólâ drí fê cú lạ̃sı̣́ bê yí ꞌá rî kô yã? Ị̃tú rî ꞌdĩ sĩ, Ôvârí kĩ Músạ̃ drí rî, ‘Mâ Ôvârí gólâ Ãbãrãyámã yî drí rĩꞌá rõlâ Yãkóbã yî Ĩsákã yí bê rî ĩꞌdî.’
26 E, acerca dos mortos que houverem de ressuscitar, não tendes lido no livro de Moisés como Deus lhe falou na sarça, dizendo: Eu sou o Deus de Abraão, e o Deus de Isaque, e o Deus de Jacó?
27 “Úlı̣́ ꞌdĩ ꞌbá yî âꞌdâ tã ãmâ drí kĩ, lîdrî-lîdrî õjílã kâ õdrã ꞌásĩ rî rĩꞌá tã pạ̃tı̣́ı̣̃ ꞌî. Nĩ ndrê drẽ, îcâ fí trá Ôvârí drí tã nô âtázó ãvõ tãsĩ kĩ, gólĩyî rĩꞌá gólâ rî rõlé yã? Îcá kô. Gólâ Ôvârí õjílã gólĩyî lédrẽ-lédrẽ ró rî ꞌbá yî drí rõlé ꞌî. Nĩ ndrê drẽ, Ãbãrãyámã yî ôdrã bê kpálé rî, gólĩyî líndrí bê zãâ ûrú ꞌálâ Ôvârí bê. Ĩtí rî, tã ı̣̂sũ ãníkâ kĩꞌá nĩ rî õjílã õlîdrí kô õdrã ꞌásĩ ꞌdî rî rĩꞌá ányâ ró.”
27 Ora, Deus não é de mortos, mas sim, é Deus de vivos. Por isso vós errais muito.
28 Lãꞌbí îmbá ꞌbá ãzâ ãlô ârî Yésũ trá tã ꞌdî ꞌbá yî ngĩrĩ ꞌá Sạ̃dúsı̣̃ ꞌdĩ ꞌbá yí bê. Gõꞌdá gólâ ndrê bê Yésũ lôgõ tã îjî gólĩyíkâ ꞌdĩ trá tã nı̣̃nı̣̃ sĩ rî, gólâ drí kpá ngãzó Yésũ rî îjílí tã îjî sĩ kĩ, “Tã ãmbá ndrĩ Ôvârí kâ ꞌbãlé ꞌdĩ lãfálé lâ ꞌásĩ rî, tã ꞌbãꞌbã ángô rî íyíkâ ĩꞌdî lậvũlı̣́ kôrô ãmâ drí ârílí yã?”
28 Aproximou-se dele um dos escribas que os tinha ouvido disputar, e sabendo que lhes tinha respondido bem, perguntou-lhe: Qual é o primeiro de todos os mandamentos?
29 Nĩngá sĩ, Yésũ drí tã îjî gólâkâ ꞌdĩ drı̣̃ lâ lôgõzó kĩ, “Tã ꞌbãꞌbã gólâ lậvũ ꞌbá kôrô ãnî drí ꞌẽlé rî ĩꞌdî nõ, ‘Ãnî õjílã ãmákâ Ĩsĩrãꞌélẽ kâ, nĩ ârî drẽ tã nô! Ôvârí ãmákâ Yãkóvã rĩꞌá Ôvârí ãlô pạ̃tı̣́ı̣̃ rî ĩꞌdî. Ôvârí ãzâ yûꞌdạ́wạ́.
29 E Jesus respondeu-lhe: O primeiro de todos os mandamentos é: Ouve, Israel, o Senhor nosso Deus é o único Senhor.
30 Nĩ ꞌbã Yãkóvã Ôvârí ãníkâ lôvó lâ pı̣̃pı̣̂sı̣́lı̣́ ãlô sĩ ndrĩ, ãnî líndrí sĩ ndrĩ, tã ı̣̂sũ ãníkâ sĩ ndrĩ, gõꞌdá kpá ãnî mbârâkã sĩ ndrĩ.’
30 Amarás, pois, ao Senhor teu Deus de todo o teu coração, e de toda a tua alma, e de todo o teu entendimento, e de todas as tuas forças; este é o primeiro mandamento.
31 Vó lâ sĩ, tã ꞌbãꞌbã ãzâ lậvũ ꞌbá kôrô rı̣̃ lâ ró rî ĩꞌdî nõ. ‘Nĩ ꞌbã õjílã ãzí lôvó kpá té õzõ ãnî drí ãnî lôvó ꞌbãrẽ kâtí.’ Tã ꞌbãꞌbã ãzâ yûꞌdạ́wạ́ lậvũ ꞌbá kôrô tã ꞌbãꞌbã gólĩyî rı̣̃ ꞌdî ꞌbá yî drı̣̃ı̣̂ sĩ.”
31 E o segundo, semelhante a este, é: Amarás o teu próximo como a ti mesmo. Não há outro mandamento maior do que estes.
32 Nĩngá sĩ, lãꞌbí îmbá ꞌbá ꞌdĩ drí tã-drı̣̃ lôgõzó Yésũ drí kĩ, “Tã îmbá ꞌbá, ní pẽ úlı̣́ trá dó, úlı̣́ áníkâ rĩꞌá mbı̣̂ kĩꞌá nĩ rî, Ôvârí rĩꞌá ãlô gõꞌdá Ôvârí ãzâ yûꞌdạ́wạ́.
32 E o escriba lhe disse: Muito bem, Mestre, e com verdade disseste que há um só Deus, e que não há outro além dele;
33 Ôvârí rî lôvó ꞌbãꞌbã pı̣̃pı̣̂sı̣́lı̣́ ãlô sĩ ndrĩ, ãnî líndrí sĩ ndrĩ, tã ı̣̂sũ ãníkâ sĩ ndrĩ, ãnî mbârâkã sĩ ndrĩ, gõꞌdá ãzí-ãzí lôvó ꞌbãꞌbã té õzõ ãnî drí ãnî nyãányâ lôvó ꞌbãrẽ kâtí rî, gõꞌdá ĩtí rî, tã ꞌbãꞌbã rı̣̃ ꞌdî ꞌbá yî rĩꞌá ĩyî lậvũ ꞌbá kôrô kõrõnyã lı̣̃lı̣̃ õjílã drí rĩꞌá zãlâ ngá fẽfẽ ró Ôvârí drí rî ꞌbá yî drı̣̃ı̣̂ sĩ. Kõrõnyã lı̣̃lı̣̃ lôvó ãkó rî rĩꞌá tã tãkó ꞌî.”
33 E que amá-lo de todo o coração, e de todo o entendimento, e de toda a alma, e de todas as forças, e amar o próximo como a si mesmo, é mais do que todos os holocaustos e sacrifícios.
34 Nĩngá sĩ, Yésũ ârî bê úlı̣́ ãgô ꞌdĩ kâ ꞌdĩ ꞌbá yî rî, gólâ nı̣̃ trá kĩ, ãgô ꞌdĩ âtâ úlı̣́ rî ꞌdĩ ꞌbá yî tã nı̣̃nı̣̃ sĩ. Gõꞌdá drílâ tã âtázó ãgô rî ꞌdĩ drí kĩ, “Nî trá ãnyî ꞌẽꞌá tã Ôvârí drí õjílã ꞌbãzó âꞌdólé íyíkâ ró rî nı̣̃lı̣́ mbı̣̂mbı̣̂.” Vó lâ sĩ, õjílã gõꞌdá trá ĩyî ndrĩ ũrı̣̃ ró tã îjílí Yésũ tı̣́ tã ûjũ-ûjũ ró.
34 E Jesus, vendo que havia respondido sabiamente, disse-lhe: Não estás longe do reino de Deus. E já ninguém ousava perguntar-lhe mais nada.
35 Gõꞌdá nĩngá sĩ, Yésũ rĩꞌá õjílã îmbáꞌá ạ̃ꞌdı̣́-drı̣̃ jó ạ́ngı̣́ Ôvârí kâ rî kâ ꞌá. Drílâ ngãzó tã îjílí kĩ nĩ rî, “Lãꞌbí îmbá ꞌbá âtâ ĩyî kĩ nĩ rî, ‘Õjílã Ôvârí drí âjólé ꞌdíyî pã ꞌbá ró rî âꞌdô âꞌdóꞌá ózõwá kúmú ạ́ngı̣́ Dạ̃wúdı̣̃ kâ ró.’ Âꞌdô âꞌdóꞌá ĩtí ꞌdĩ ángô tí ró yã?
35 E, falando Jesus, dizia, ensinando no templo: Como dizem os escribas que o Cristo é filho de Davi?
36 Dạ̃wúdı̣̃ rî nyãányâ pẽ úlı̣́ gólĩyî Líndrí Tãndí Ôvârí kâ drí âꞌdálé drílâ ꞌdíyî pã ꞌbá ꞌdĩ tãsĩ rî trá kĩ,
36 O próprio Davi disse pelo Espírito Santo:O Senhor disse ao meu Senhor:Assenta-te à minha direita Até que eu ponha os teus inimigos por escabelo dos teus pés.
37 Nĩ ndrê, Dạ̃wúdı̣̃ rî nyãányâ zı̣̂ ꞌdíyî pã ꞌbá Ôvârí ngá lésĩ ꞌdî trá kúmú íyíkâ ró. Gõꞌdá bê trá ĩtí ꞌdĩ kâtí rî, ꞌdíyî pã ꞌbá ꞌdĩ âꞌdô ꞌbãꞌá cé Dạ̃wúdı̣̃ rî ózõwá ró ángô tí yã?” Yésũ âtâ tã ꞌdî ĩtí, tãlâ gólâ lẽ gólĩyî drí nı̣̃lı̣́ dódó, ꞌdíyî pã ꞌbá ꞌdĩ rî âꞌdô ꞌbãꞌá õjílã mvá ró, kpá õzõ Ôvârí rî ífífí tí.
37 Pois, se Davi mesmo lhe chama Senhor, como é logo seu filho? E a grande multidão o ouvia de boa vontade.
38 Yésũ âꞌdâ tã kpá kĩ nĩ rî, “Ãnî lı̣̃fı̣́ õmbâ ãnî rú, lãꞌbí îmbá ꞌbá tãsĩ, nĩ õzó kô ꞌbãâ õzõ gólĩyî tí. Gólĩyî lẽ õjílã ndrĩ drí ĩyî ndrẽlé õjílã ãmbá ró. Gólĩyî lẽ ítá kũndrũ-kũndrũ ĩyíkâ sõlé gõzó ngãlé nĩꞌá lậmú bê dîrî võ ngá lậzı̣̂ kâ ꞌásĩ, tãlâ õjílã õꞌê ró bê nî-bê-yã ĩyî drí õzõ õjílã ãmbá kâtí rû ı̣̂njı̣̃-ı̣̂njı̣̃ sĩ.
38 E, ensinando-os, dizia-lhes: Guardai-vos dos escribas, que gostam de andar com vestes compridas, e das saudações nas praças,
39 Gõꞌdá kpá õzõ gólĩyî õfî ĩyî trá jó tã Ôvârí kâ ârî kâ ꞌá rî, gólĩyî fî rĩlí té rĩ-võ sũ ꞌbá kôrô rî ꞌbá yî drı̣̃ı̣̂ sĩ. Kãrámã sĩ rî, gólĩyî lẽ kpá rĩlí rĩ-võ sũ ꞌbá kôrô rî ꞌbá yî drı̣̃ı̣̂ ngá nyãlé õjílã ãmbâ-ãmbâ bê.
39 E das primeiras cadeiras nas sinagogas, e dos primeiros assentos nas ceias;
40 Gólĩyî njãâ rãtáã ꞌẽlé Ôvârí drí ãcê ró, tãlâ ı̣́ı̣̃ı̣̂sũ ró bê kĩ nĩ rî, yĩ âꞌdô ĩyíkâ lậvũ ꞌbá gạ̃rạ̃ rî ĩꞌdî. Gõꞌdá nĩ ndrê drẽ tã õnjí gólĩyî nyãányâ drí rĩꞌá ꞌẽlâ rî. Gõꞌdá óꞌbã gólĩyî bê rĩꞌá ngá ꞌẽlé ạ̃yı̣́zı̣́ rî ꞌbá yî drí vó lâ yî ndrẽlé rî, gólĩyî âdô ạ̃yı̣́zı̣́ ꞌdĩ ꞌbá yî lãfâ gólĩyíkâ tãsĩ. Ôvârí âꞌdô lâŋõ ândrê fẽꞌá õjílã ꞌdî ꞌbá yî drí.”
40 Que devoram as casas das viúvas, e isso com pretexto de largas orações. Estes receberão mais grave condenação.
41 Nĩngá sĩ, Yésũ drí ngãzó nĩlí rĩlí vũdrı̣́ ãnyî ngá õjílã drí rĩzó lãfâ ngá fẽfẽ ró Ôvârí drí ꞌá lâ rî lạ̃gạ́tı̣́ jó ạ́ngı̣́ Ôvârí kâ rî ꞌá. Gólâ rî trá rĩꞌá õjílã gólĩyî ndrĩ rĩ ꞌbá ânĩlí lãfâ ngá fẽfẽ ĩyíkâ ró rî ꞌbá yî ꞌbãꞌbã lâ yî ngá ꞌdĩ ꞌá rî ndrẽlé. Ngá-tı̣̂ dũû ꞌbá ânĩꞌá ĩyî kpá lãfâ ãmbá ãmbá ꞌbãlé ngá ꞌdĩ ꞌá.
41 E, estando Jesus assentado defronte da arca do tesouro, observava a maneira como a multidão lançava o dinheiro na arca do tesouro; e muitos ricos deitavam muito.
42 Gõꞌdá ạ̃yı̣́zı̣́ ãzâ lãfâ ĩzã ꞌbá ró rî drí kpá ânĩzó ngá fẽfẽ íyíkâ rî bê fẽlé Ôvârí drí. Drílâ lãfâ ífí ạ̃mbúkũ íyíkâ cé fínyáwá rı̣̃ rî ꞌbá yî âtrõzó ꞌbãlé ngá ꞌdĩ ꞌá.
42 Vindo, porém, uma pobre viúva, deitou duas pequenas moedas, que valiam meio centavo.
43 Gõꞌdá Yésũ ndrélé bê gólâ rî, drílâ ngãzó lãjóꞌbá íyíkâ rî ꞌbá yî ậzı̣́lı̣́ ânĩlí ãnyî, gõꞌdá gólĩyî ânĩlí bê ĩyî rî, Yésũ drí tã âtázó gólĩyî drí kĩ, “Nĩ ndrê ạ̃yı̣́zı̣́ lãfâ ĩzã ꞌbá nã. Má âtâ tã pạ̃tı̣́ı̣̃ ꞌî ãnî drí. Ôvârí rî lı̣̃fı̣́ drı̣̃ ꞌá, ạ̃yı̣́zı̣́ lãfâ ĩzã ꞌbá ró nã ꞌbã lãfâ ãmbá ꞌî ngá nõ ꞌá lậvũlı̣́ kôrô õjílã ãzâ ꞌbá yî drı̣̃ı̣̂ sĩ,
43 E, chamando os seus discípulos, disse-lhes: Em verdade vos digo que esta pobre viúva deitou mais do que todos os que deitaram na arca do tesouro;
44 tãlâ õjílã ãmbá ꞌdĩ ꞌbá yî ndrĩ ꞌdó rĩꞌá ĩyî lãfâ ạ̃mbúkũ bê ĩyî lĩkítí ꞌásĩ, lãfâ gólĩyî drí ꞌbãlé ngá nõ ꞌá nõ rî ũrûkậ lâ ꞌî. Gõꞌdá ạ̃yı̣́zı̣́ ꞌdĩ ꞌbã íyíkâ rî trá ndrĩ, ũrûkậ lâ âyé ãkó yí drí ngá pãzó drı̣̃ lâ.”
44 Porque todos ali deitaram do que lhes sobejava, mas esta, da sua pobreza, deitou tudo o que tinha, todo o seu sustento.
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Marcos 12, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.