Lucas 11
Tã-drı̣̃ Lẽlẽ Óꞌdí Óvârí Kâ (AVU) vs NTLH
1 Gõꞌdá kậyı̣̂ ãzâ sĩ, Yésũ rî rãtáã ꞌẽꞌá Ôvârí drí. Gõꞌdá lãjóꞌbá gólâkâ rĩꞌá gólâ bê tólâ, ãlô gólĩyî lãfálé ꞌásĩ rî kĩ nĩ rî, “Kúmú ãmákâ, ní îcî ãmâ lı̣̃fı̣́ rãtáã ꞌẽꞌẽ sĩ Ôvârí drí. Ókĩ nĩ rî, Yõwánĩ îcî íyíkâ tã ârí ꞌbá íyíkâ rî ꞌbá yî lı̣̃fı̣́ lâ trá rãtáã ꞌẽꞌẽ sĩ.”
1 Um dia Jesus estava orando num certo lugar. Quando acabou de orar, um dos seus discípulos pediu: — Senhor, nos ensine a orar, como João ensinou os discípulos dele.
2 — ausente —
2 Jesus respondeu:
3 — ausente —
3 Dá-nos cada dia o alimento
4 — ausente —
4 Perdoa os nossos pecados,
5 — ausente —
5 Então Jesus disse aos seus discípulos:
6 — ausente —
6 É que um amigo meu acaba de chegar de viagem, e eu não tenho nada para lhe oferecer.”
7 “Ngbãângbânõ rî, má âtâ ãnî drí drẽ ãnî tã îjî-îjî sĩ. ꞌBã-tı̣̂-ꞌdı̣̃-ãzí áníkâ ꞌdĩ âꞌdô lôgõꞌá lâ ní drí kĩ nĩ rî, ‘Ní îkpókpólõ mâ kô, má âꞌbã ạ́tı̣̃ trá, má njı̣̃ı̣́ gõꞌdá ạ́tı̣̃ kô, ãmâ, ãmângá trá ãmâ mvá yí bê ậꞌdú kõꞌá.’
7 — E imaginem que o amigo responda lá de dentro: “Não me amole! A porta já está trancada, e eu e os meus filhos estamos deitados. Não posso me levantar para lhe dar os pães.”
8 “Gõꞌdá ꞌbã-tı̣̂-ꞌdı̣̃-ãzí áníkâ ꞌdĩ âꞌdô ngãꞌá gbãrãkã drı̣̃ı̣̂ sĩ, ạ́tı̣̃ njı̣̃lı̣́ ní drí, ngá gólâ ní drí lẽlé rî âfẽzó ní drí. Gólâ ꞌê tã ꞌdî ĩtí tãlâ ãꞌdô ꞌî yã? Tãlâ ní gólâ rî rû-lẽ-ãzí ꞌî rî drí yã? ꞌÉꞌẽ, gólâ ꞌê tã ꞌdî ĩtí, tãlâ nî rĩꞌá zãâ tã îjíꞌá gólâ tı̣́, gólâ gõꞌdá lẽé õjílã drí tã ı̣̂sũlı̣́ kĩ, yî ꞌbã-tı̣̂-ꞌdı̣̃-ãzí õnjí ꞌî rî kô. Õzõ ãꞌdô ĩtí rî, Ôvârí gólâ tíbê ꞌbã ꞌbá kôrô ánî ꞌbã-tı̣̂-ꞌdı̣̃-ãzí drı̣̃ı̣̂ sĩ rî âꞌdô tã îjî-îjî áníkâ âríꞌá.
8 Jesus disse:
9 — ausente —
9 Por isso eu digo: peçam e vocês receberão; procurem e vocês acharão; batam, e a porta será aberta para vocês.
10 — ausente —
10 Porque todos aqueles que pedem recebem; aqueles que procuram acham; e a porta será aberta para quem bate.
11 Õzõ mvá ãzâ ũzı̣̂ ngá nyãnyã átá lâ tı̣́ rî, átá lâ fẽé kúnı̣́ mvá ĩꞌdî kô gólâ drí. Õzõ ũzı̣̂ ı̣̃ꞌbı̣̂ ꞌî rî, ófẽé ı̣̃nı̣̃ ĩꞌdî drílâ kô.
11 Por acaso algum de vocês será capaz de dar uma cobra ao seu filho, quando ele pede um peixe?
12 Õzõ ũzı̣̂ ꞌạ̃ꞌú ꞌbú ĩꞌdî rî, ófẽé ótónyî ĩꞌdî drílâ kpá kô.
12 Ou, se o filho pedir um ovo, vai lhe dar um escorpião?
13 Nĩ ndrê drẽ, ãnî gólĩyî tíbê tã õnjí bê rî ꞌbá yî, nĩ fẽ kpá ngá tãndí ĩꞌdî ãnî mvá yî drí. Ngã gõꞌdá ãmâ átá tíbê ûrú ꞌálâ rî âꞌdô íyíkâ fẽꞌá lâ ãnî drí gạ̃rạ̃ kô yã? Õzõ nĩ ạ̃ậzı̣̂ Líndrí Tãndí gólâkâ ĩꞌdî rî, gólâ âꞌdô fẽꞌá lâ kpá ãnî drí.”
13 Vocês, mesmo sendo maus, sabem dar coisas boas aos seus filhos. Quanto mais o Pai, que está no céu, dará o Espírito Santo aos que lhe pedirem!
14 Kậyı̣̂ ãzâ sĩ rî, Yésũ êdê ãgô ãzâ trá ngá lãzé líndrí õnjí kâ ꞌásĩ. Líndrí õnjí ꞌdĩ ꞌbã ãgô rî ꞌdĩ trá rĩlí cú ĩtí úlı̣́ âtá ãkó ũꞌdúꞌdû ró. Gõꞌdá éêdê ãgô ꞌdĩ bê rî, ãgô ꞌdĩ rî trá gõꞌdá tã âtálé íyî tı̣̂ sĩ tãndí ró õjílã drí ârílí. Õjílã gólĩyî ãgô ꞌdĩ ndrẽ ꞌbá Yésũ drí rĩrĩ êdérẽ lâ ꞌá rî âꞌdô ĩyî trá ndrĩ lârõ-lârõ ró.
14 Jesus estava expulsando de certo homem um demônio que não o deixava falar. Quando o demônio saiu, o homem começou a falar. A multidão ficou admirada,
15 Gõꞌdá õjílã ãzâ ꞌbá yî gã dó tã-drı̣̃ lẽlé kĩ, mbârâkã gólâ Yésũ drí rĩzó õjílã êdélé ĩꞌdî sĩ lâ ꞌdĩ, âꞌdó Ôvârí ngá lésĩ kô, õjílã gólâ mbârâkã fẽ ꞌbá Yésũ drí rĩzó õjílã êdélé nõ rĩꞌá Sãtánã ĩꞌdî, tãlâ líndrí õnjí ꞌdĩ bê rĩꞌá Sãtánã bê mbârâkã Sãtánã kâ zẽlé.
15 mas alguns disseram: — É
16 Õjílã ãzâ ꞌbá yî tã lẽlẽ ãkó rî, lẽ ĩyî Yésũ rî ûjũlı̣́ kĩ nĩ rî, gólâ âꞌdô ngá âdó ꞌbá ꞌî, ꞌdõvó gólâ õꞌê drẽ kpá tã lârâkô ngĩî gólĩyî õndrê ró bê gólĩyî ũnı̣̃ ró bê kĩꞌá nĩ rî, Ôvârí fẽ mbârâkã ꞌdî nĩ gólâ drí.
16 Outros, querendo conseguir alguma prova contra Jesus, pediam que ele fizesse um milagre para mostrar que o seu poder vinha de Deus.
17 Gõꞌdá Yésũ nı̣̃ tã ı̣̂sũ-ı̣̂sũ õnjí õjílã ꞌdî ꞌbá yí kâ ꞌdĩ trá kĩ nĩ rî, gólĩyî lẽ trá kõlõgbõ cãlé yí drí. Gólĩyî lẽ âꞌdálâ kĩ, Ôvârí âꞌdó ĩꞌdî kô íyî âjó ꞌbá rî. Gõꞌdá Yésũ âtâ tã trá õjílã ꞌdî ꞌbá yî drí kĩ nĩ rî, “ꞌBạ̃súrú gólâ tíbê lãfálé cã ꞌbá rı̣̃ gõzó rĩlí rû fũlı̣́ ĩyî võ ꞌásĩ rî âꞌdô rĩꞌá fí trá zı̣̃lı̣́ ꞌbạ̃súrú ãlô ró yã? ꞌBã gólâ rĩzó lâwãlé ꞌá lâ ı̣̃tú vósĩ cé ãzí-ãzí bê rî, âꞌdô rĩꞌá trá võ ãlô ꞌá ꞌbã-tı̣̂ ãlô ró yã?
17 Mas Jesus, conhecendo os pensamentos deles, disse:
18 Õzõ õjílã gólĩyî ậyı̣́ ꞌbá ꞌdó Sãtánã zẽlé rî õrî ĩyî lâwãlé kárá rî, kũmũ Sãtánã kâ âꞌdô rĩꞌá ãlô rî ángô tí yã? ꞌÉꞌẽ, îcá rĩlí kô. Rĩꞌá pạ̃tı̣́ı̣̃ ró, Sãtánã âꞌdô vólé gãꞌá dó mbârâkã âfẽlé má drí. Nĩ ı̣̂sũ ãníkâ bê rî, Sãtánã fẽ mbârâkã nĩ má drí rĩzó líndrí õnjí ạ̃bạ̃bạ̃ kâ lôfõlé õjílã ꞌásĩ ꞌdî. Õzõ ãꞌdô ĩtí rî, Sãtánã âꞌdô kpá mbârâkã âfẽꞌá má drí rĩzó líndrí õnjí gólâkâ gólâ rî úfú zẽlé ꞌdĩ ꞌbá yî îzãzó yã?
18 Se o reino de Satanás tem grupos que lutam entre si, como continuará a existir? Vocês dizem que é Belzebu que me dá poder para expulsar demônios.
19 Gõꞌdá nĩ ı̣̂sũ drẽ tã dã ãnî drı̣̃ı̣̂, tã gólâ má drí ꞌẽꞌá âtálâ ãnî drí nõ tãsĩ. Õzõ Sãtánã ãꞌdô ĩꞌdî mbârâkã fẽ ꞌbá ró má drí rî, gõꞌdá ãꞌdî fẽ íyíkâ mbârâkã ãnî drı̣̃-ꞌbá yî drí rĩzó líndrí õnjí lôfõlé õjílã ꞌásĩ rî nĩ yã? Nĩ îjî tã drẽ drı̣̃-ꞌbá ꞌdĩ ꞌbá yî tı̣́, ãꞌdî fẽ mbârâkã ꞌdî gólĩyî drí nĩ yã? Drı̣̃-ꞌbá ꞌdĩ ꞌbá yî âꞌdô âtáꞌá lâ ãnî drí kĩ, Ôvârí âfẽ mbârâkã nô nĩ ĩyî drí.
19 Mas, se é assim, quem dá aos seguidores de vocês o poder para expulsar demônios? Assim, os seus próprios seguidores provam que vocês estão completamente enganados.
20 Gõꞌdá mâ rî gógó kpá rĩꞌá mbârâkã Ôvârí ngá lésĩ rî bê. Nĩ ndrê drẽ, gólâ rî gógó tíbê mbârâkã ꞌbá ró ꞌẽ ꞌbá ãnî pãlé rî, mâ ĩꞌdî rĩꞌá nõ. Ôvârí âjô mâ nĩ ãnî lı̣̃fı̣́ îcílí, mâ ĩꞌdî tíbê ãnî drí ꞌẽꞌá rõlâ rî.
20 Na verdade é pelo poder de Deus que eu expulso demônios, e isso prova que o
21 “Sãtánã rĩꞌá õzõ ãgô ạ̃wạ̃lạ̃kạ̃ ꞌbá íyíkâ rĩ ꞌbá íyî mvá yî vó ndrẽlé ndrẽndrẽ ạ̃jú sĩ rî kâtí.
21 — Quando um homem forte e bem-armado guarda a sua própria casa, tudo o que ele tem está seguro.
22 Õzõ ãgô ãzâ kpá ạ̃wạ́lạ́kạ́ ró mbârâkã lâ drí gólâ rî lậvũlı̣́ gạ̃rạ̃ rî ãânĩ kpá ꞌdẽlé õmbã bê gólâ drı̣̃ı̣̂ rî, âꞌdô gólâ rî drõꞌá cú ꞌbã ꞌásĩ ꞌdĩyímvá gólâkâ ꞌdĩ ꞌbá yî ûwũzó ngbá ngá ꞌbã kâ bê.
22 Mas, quando um homem mais forte o ataca e vence, leva todas as armas em que o outro confiava e reparte tudo o que tomou dele.
23 “Má îmbâ ãnî lı̣̃fı̣́ ĩꞌdî nõ. Nĩ rî kô õmbã Ôvârí yî lãfálé ꞌá Sãtánã bê rî tẽlé. Pạ̃tı̣́ı̣̃ ró, õmbã rî ꞌdĩ ꞌẽꞌá âcálé. Õzõ nĩ ạ̃ậmû ꞌâ má bê kpãkã ãlô kô rî, nĩ lẽ gõꞌdá trá ꞌâ ậmúlı̣́ ạ̃jú-ꞌbá-ãzíyã Sãtánã bê. Ãnî drí ámâ pãlé õjílã Ôvârí kâ êꞌbélé võ ãlô ꞌá õzõ kạ́bı̣̃lı̣́kı̣̃ lôkí ꞌbá drí kạ́bı̣̃lı̣́kı̣̃ íyíkâ êꞌbérẽ kâtí. Õzõ nĩ õꞌê ĩtí kô rî, nĩ lẽ gõꞌdá trá õjílã Ôvârí kâ lâpẽlé má rú sĩ vólé. Gõꞌdá ꞌdĩî ꞌásĩ rî, Ôvârí âꞌdô tã âtáꞌá kĩ nĩ rî, ‘Ãnî ámâ ạ̃jú-ꞌbá-ãzí ꞌî.’
23 — Quem não é a meu favor é contra mim; e quem não me ajuda a ajuntar está espalhando.
24 “Má lẽ trá tã ãzâ âtálé ãnî drí nõngá líndrí õnjí ꞌbá tãsĩ. Õzõ líndrí õnjí Sãtánã ꞌásĩ ꞌdî ãâyê õjílã trá rî, drílâ rĩzó nĩꞌá lậmú bê élê nĩꞌá õjílã ãzâ ꞌbá yî ndãlé, nĩzó rĩlí ꞌâ lâ ꞌá. Õzõ ũûsû õjílã ꞌâ ãzâ kô drílâ rĩzó ꞌá lâ rî, âꞌdô õjílã sı̣́sı̣́ ꞌdĩ nı̣̃ꞌá, gõꞌdá drílâ âgõzó óꞌdí.
24 Jesus continuou:
25 Õzõ õjílã ꞌdî ạ̃ậzı̣̂ Líndrí Tãndí Ôvârí kâ íyî pı̣̃pı̣̂sı̣́lı̣́ ꞌá kô líndrí õnjí ꞌdĩ võ lâ ꞌá rî, líndrí õnjí ꞌdĩ õtírĩ âgõô rî, âꞌdô gólâ rî pı̣̃pı̣̂sı̣́lı̣́ ûsúꞌá zãâ tãkó ĩtí íyî tẽꞌá ngbángbá, õzõ jó gólâ tõtõ ậkũzó trá ꞌálâ sĩ êdélé ũmú drí rî kâtí.
25 Aí volta e encontra a casa varrida e arrumada.
26 Gõꞌdá líndrí õnjí ꞌdĩ âꞌdô ãzí-ãzí êꞌbéꞌá dũû ânĩzó rĩlí võ ꞌdî ꞌá, ꞌdĩî rî âꞌdô ꞌbãꞌá lâŋõ ró ãmbá lậvũlı̣́ sı̣́sı̣́ rî drı̣̃ sĩ.”
26 Depois sai e vai buscar outros sete espíritos piores ainda, e todos ficam morando ali. Assim a situação daquela pessoa fica pior do que antes.
27 Gõꞌdá Yésũ drẽ rĩꞌá tã ạ̃dũkũ íyíkâ âtáꞌá õꞌbí ãmbá rĩ ꞌbá ĩtí ꞌdĩ ꞌbá yî drí rî, gõꞌdá õkó ãzâ õꞌbí ꞌdĩ ꞌbá yî lãfálé ꞌásĩ, drílâ trẽzó úlı̣́ bê Yésũ drí kĩ nĩ rî, “Õkó ãzâ gólâ ꞌbã ꞌbá ánî ândrê ró nõ, Ôvârí fẽ ãyĩkõ trá drílâ lậvũlı̣́ kôrô.”
27 Quando Jesus acabou de dizer isso, uma mulher que estava no meio da multidão gritou para ele: — Como é feliz a mulher que pôs o senhor no mundo e o amamentou!
28 Gõꞌdá Yésũ drí tã âtázó õkó ꞌdĩ drí nõtí, “Ôvârí âꞌdô ãyĩkõ fẽꞌá lậvũlı̣́ kôrô õjílã gólâ rĩ ꞌbá úlı̣́ má drí âtálé nõ ârílí rî drí gõꞌdá kpá rõ ꞌbá lâ rî drí.”
28 Mas Jesus respondeu:
29 Gõꞌdá nĩngá sĩ rî, õꞌbí ãmbá ꞌdĩ ꞌbá yî trá ậsı̣́ꞌá dîrî gbãâ Yésũ rú sĩ, õzõ õbẽbẽwá drí vó bẽrẽ gbãâ rî kâtí. Gõꞌdá Yésũ drí tã âtázó gólĩyî drí kĩ nĩ rî, “Õjílã rĩꞌá ãmbá tã lẽlẽ ãkó. Gólĩyî lẽ má drí tã lârâkô ꞌẽlé gólĩyî lı̣̃fı̣́ drı̣̃ ꞌá. Má gã dó tã lârâkô ꞌẽlé gólĩyî lı̣̃fı̣́ drı̣̃ ꞌá. Ạ̃dũkũ lâ, gólĩyî âꞌdô ĩyî tã lârâkô ãzâ ndrẽꞌá cé ãlô, õzõ tã âꞌdâ-âꞌdâ kâtí, õzõ tã tíbê Ôvârí drí ꞌẽlé Yónã drí rî kâtí.
29 Quando a multidão se ajuntou em volta de Jesus, ele começou a falar e disse o seguinte:
30 Tã Yónã kâ rî rĩꞌá nõtí. Ạ̃kû ró, ı̣̃ꞌbı̣̂ ạ́ngı̣́ ãzâ tê gólâ trá nyé yí ꞌá. Gõꞌdá Ôvârí drí ı̣̃ꞌbı̣̂ ꞌdĩ ꞌbãzó gólâ rî lôꞌdélé vólé lédrẽ-lédrẽ ró. Gõꞌdá õjílã gólĩyî ꞌbạ̃drı̣̃ Nínĩvẽ kâ rî ꞌbá yî ꞌá rî ârî ĩyî tã ꞌdî bê rî, gólĩyî drí nı̣̃zó lâ kĩ nĩ rî, Ôvârí âjô gólâ nĩ ĩyî ngálâ. Gõꞌdá tã ámákâ rî rĩꞌá nõtí, Ôvârí âꞌdô kpá ámâ ꞌbãꞌá âꞌdólé lédrẽ-lédrẽ ró má drí ꞌbãzó ꞌbú ꞌálâ rî vósĩ. Gõꞌdá ꞌdĩî rî vósĩ rî, õjílã gólĩyî rĩ ꞌbá ãngó ꞌá nõngá nõ ꞌbá yî rî âꞌdô ĩyî nı̣̃ꞌá lâ kĩ nĩ rî, Ôvârí âjô mâ nĩ.
30 Assim como o
31 — ausente —
31 No Dia do Juízo a rainha de Sabá vai se levantar e acusar vocês, pois ela veio de muito longe para ouvir os sábios ensinamentos de Salomão. E eu afirmo que o que está aqui é mais importante do que Salomão.
32 — ausente —
32 No Dia do Juízo o povo de Nínive vai se levantar e acusar vocês porque, quando ouviram a mensagem de Jonas, eles se arrependeram dos seus pecados. E eu afirmo que o que está aqui é mais importante do que Jonas.
33 “ꞌDõvó nĩ ârî drẽ, õjílã ãzâ yûꞌdạ́wạ́ lạ̃sı̣́ îꞌĩlí drı̣̃ lâ âkólé límvó zẽlé. Õzõ õjílã ĩîꞌĩ lạ̃sı̣́ îngálé ûrû rî, õjílã õtírĩ ꞌẽê fĩlí jó ı̣́nı̣́rı̣́kúwạ́ ró rî ꞌá rî, âꞌdô ndrẽꞌá lâ tõ. Úlı̣́ ámákâ rî ĩyíkâ õzõ lạ̃sı̣́ îꞌĩlí lậpı̣́lı̣́ límvó zẽlé kô rî kâtí. Îcá té tã lârâkô ꞌẽzó ĩꞌdî rî kô.
33 Jesus continuou:
34 Võ îꞌĩ-îꞌĩ drí fĩzó bũúũ ꞌá lâ ngbángbá. Õzõ ãnî lı̣̃fı̣́ ãꞌdô ngá lãzé ró rî, ngá îꞌĩ fí kô, âꞌdô ꞌbãꞌá ı̣́nı̣́rı̣́kúwạ́ ró. Õzõ nĩ ãârî úlı̣́ ámákâ kô rî, ãnî nyé õzõ lı̣̃fı̣́ gólâ ngá lãzé ró rî kâtí.
34 Os olhos são como uma luz para o corpo: quando os olhos de você são bons, todo o seu corpo fica cheio de luz. Porém, se os seus olhos forem maus, o seu corpo ficará cheio de escuridão.
35 — ausente —
35 Portanto, tenha cuidado para que a luz que está em você não seja escuridão.
36 — ausente —
36 Pois, se o seu corpo estiver completamente luminoso, e nenhuma parte estiver escura, então ele ficará todo cheio de luz como acontece quando você é iluminado pelo brilho de uma lamparina.
37 Gõꞌdá ꞌdĩî rî vósĩ rî, Pạ̃rúsı̣̃ ãzâ drí Yésũ rî zı̣̃zó ânĩlí ngá nyãlé yí bê. Gõꞌdá Yésũ drí âcázó rĩlí vũdrı̣́ õzõ lãꞌbí gólĩyíkâ rî tí. Drílâ gõzó îtónãlé ngá nyãlé.
37 Quando Jesus acabou de falar, um fariseu o convidou para jantar na casa dele. Jesus foi e sentou-se à mesa.
38 Gõꞌdá gólâ îjí lı̣̃mvû tã kô íyî drı̣́ jĩzó bũúũ kûlúgûsú ꞌá, õzõ lãꞌbí Pạ̃rúsı̣̃ kâ rî tí. Pạ̃rúsı̣̃ ꞌdĩ trá lârõ-lârõ ró.
38 O fariseu ficou admirado quando viu que Jesus não tinha se lavado antes de comer.
39 Gõꞌdá Yésũ drí tã âtázó Pạ̃rúsı̣̃ ꞌdĩ drí kĩ nĩ rî, “Ãnî ãnî ãzí-ãzí yí bê gólĩyî âꞌdó ꞌbá Pạ̃rúsı̣̃ ró rî ꞌbá yî, nĩ ârî drẽ. Nĩ rô lãꞌbí ãníkâ trá tákányĩ. Nĩ jĩ ãníkâ cé ãnî rúmvạ́ ĩꞌdî, gõꞌdá ãnî pı̣̃pı̣̂sı̣́lı̣́ drí ĩyíkâ rĩzó ı̣̃ndı̣̂ ró. Má âtâ tã ꞌdî tãlâ ãnî ngá lôvó ꞌbá ꞌî, gõꞌdá nĩ âꞌdô kpá õjílã gólĩyî ĩzã ꞌbá ró rî yî ꞌbãꞌá ậdı̣̂ ĩyíkâ fẽlé ãnî drí.
39 Então o Senhor disse a ele:
40 — ausente —
40 Seus tolos! Quem fez o lado de fora não é o mesmo que fez o lado de dentro?
41 — ausente —
41 Portanto, deem aos pobres o que está dentro dos seus copos e pratos, e assim tudo ficará limpo para vocês.
42 “Ãnî Pạ̃rúsı̣̃ yî, lâŋõ ạ́ngı̣́ âꞌdô ãnî ꞌẽꞌá, tãlâ nĩ rî trá tã õnyíkõ ãmbá lãꞌbí ãníkâ rî ꞌbá yí kâ vó lâ lôbẽlé ı̣́ndı̣̂-ı̣́ndı̣̂, gõꞌdá tã ꞌbãꞌbã tíbê Ôvârí kâ rî âyézó vũdrı̣́. Tã âꞌdâ-âꞌdâ lâ rĩꞌá nõtí, nĩ câ ạ́mvú ãníkâ ạ̃túbı̣́ kâ lãfálâ mûdrı̣́, gõꞌdá ãlô rî ãnî drí fẽzó lâ Ôvârí drí, gõꞌdá nĩ lẽé õjílã gólĩyî ĩzã ró rî ꞌbá yî vó lâ ndrẽlé kô. ꞌDĩî rî, nĩ lẽé Ôvârí pı̣̃pı̣̂sı̣́lı̣́ ãlô sĩ kô.
42 — Ai de vocês, fariseus! Pois dão para Deus a décima parte até mesmo da hortelã, da arruda e de todas as verduras, mas não são justos com os outros e não amam a Deus. E são exatamente essas coisas que vocês devem fazer sem deixar de lado as outras.
43 “Ãnî Pạ̃rúsı̣̃ nô ꞌbá yî, nĩ lẽ ãníkâ rĩlí ꞌdó rĩ-võ ãmbâ-ãmbâ drı̣̃ı̣̂ sı̣́sı̣́ lésĩ õjílã ágálé, õzõ nĩ õtírĩ nĩî jó tã ârí kâ rî ꞌálâ rî, nĩ lẽ õjílã õfẽ ró nî-bê-yã ĩyî drí rĩzó ĩyî ı̣̂njı̣̃lı̣́ võ rû êꞌbê kâ ꞌdĩ ꞌá.
43 — Ai de vocês, fariseus! Pois gostam demais dos lugares de honra nas
44 Õjílã ꞌdî ꞌbá yî nı̣̃ı̣́ kô kĩ, ãnî pı̣̃pı̣̂sı̣́lı̣́ âꞌdô rĩꞌá ı̣̃ndı̣̂ ró.”
44 — Ai de vocês! Pois são como sepulturas que não se veem, sepulturas que as pessoas pisam sem perceber.
45 Gõꞌdá ãgô ãzâ rĩ ꞌbá lãꞌbí îmbálé rî drí ngãzó tã âtálé Yésũ drí kĩ nĩ rî, “Õzõ ní ãâtâ tã trá ĩtí õjílã gólĩyî Pạ̃rúsı̣̃ ró rî yî drí rî, ꞌdĩî rî, ní rî kpá gólĩyî rĩ ꞌbá lãꞌbí îmbálé rî ꞌbá yî ꞌbãꞌá ꞌdásí ꞌẽzó rú lâ ĩyî.”
45 Então um mestre da Lei disse a Jesus: — Mestre, falando assim, o senhor está nos ofendendo também.
46 Nĩngá sĩ, Yésũ drí tã âtázó ãgô ꞌdĩ drí kĩ, “Tã pạ̃tı̣́ı̣̃ ró, õjílã gólĩyî lãꞌbí îmbá ꞌbá ꞌdĩ ꞌbá yî, Ôvârí âꞌdô lâŋõ fẽꞌá gólĩyî drí, tãlâ lãꞌbí îmbá ꞌbá ꞌdĩ ꞌbá yî rî ĩyî tã ãzâ ꞌbá yî lãꞌbí kâ lôpélé dũû õjílã drí ꞌẽlé. Tã õnyíkõ ꞌdî ꞌbá yî ndrĩ êꞌbê rû gõꞌdá trá dũû gólĩyî ômbê kúkú ꞌá lậnjı̣̃-lậnjı̣̃ ró, õzõ ngá lậnjı̣̃ kâtí. Ãnî gólĩyî lãꞌbí îmbá ꞌbá ꞌdĩ ꞌbá yî rî ĩyî ngá êꞌbélé dũû lậnjı̣̃-lậnjı̣̃ ró õjílã drí njı̣̃lı̣́, gõꞌdá nĩ lẽé gólĩyî pãlé njı̣̃rı̣̃ lâ ꞌá gõꞌdá kpá kô.
46 Jesus respondeu:
47 “Nĩ rî lóꞌdé tãndí óꞌdí bẽlé võ ãzâ ꞌbá yî ꞌásĩ ngĩíngî võ gólĩyî tíbê tã ậngũ ꞌbá Ôvârí kâ rî ꞌbá yî ãvõ lâ ꞌbãzó rî ꞌá. Nĩ ꞌê ĩtí, tãlâ õjílã õlôngô ró ãnî tã bê, gõꞌdá ãnî ạ́ꞌbı̣́yạ́ yî gâ ĩyî vólé dó úlı̣́ tã ậngũ ꞌbá ꞌdĩ ꞌbá yí kâ ârílí, gõzó tã ậngũ ꞌbá yî fũlı̣́ vólé.
47 Ai de vocês! Pois fazem túmulos bonitos para os
48 Nĩ trõ ãníkâ ꞌdĩ té ãnî ạ́ꞌbı̣́yạ́ yî lârâkô ĩꞌdî.
48 Com isso vocês mostram que concordam com o que os seus antepassados fizeram, pois eles mataram os profetas, e vocês fazem túmulos para eles.
49 Õzõ ãndrõ nô Ôvârí ãâjô tã ậngũ ꞌbá ãzâ rî, nĩ âꞌdô úlı̣́ gólâkâ gãꞌá dó, gõꞌdá ãnî drí kpá gólâ rî fũzó vólé. Tã pạ̃tı̣́ı̣̃ ró, Ôvârí kĩ, yí âꞌdô võrã âjóꞌá tã ậngũ ꞌbá íyíkâ bê tã âtálé ãnî drí, ãnî rî gógó âꞌdô gólâ rî drõꞌá vólé kpá gólâ rî fũzó.
49 Por isso a Sabedoria de Deus disse: “Mandarei para eles profetas e mensageiros, e eles matarão alguns e perseguirão outros.”
50 Ôvârí âꞌdô kpá ãnî îzãꞌá vólé. Ôvârí âꞌdô ícícíyá ꞌẽꞌá ãnî rú, tãlâ tã ậngũ ꞌbá yî ãnî drí fũlı̣́ ãmbá kó îtõ võ ãngó kâ rî ꞌá bũúũ ı̣̃tú ãndrõ nô ꞌá rî tãsĩ,
50 Por causa disso esta gente de hoje será castigada pela morte de todos os profetas assassinados desde a criação do mundo,
51 îtõlé kó sı̣́sı̣́ Ábẽlẽ drı̣̃ı̣̂ sĩ bũúũ âcálé ãzâ rú bê Zẽkãríyã rî rú, úfû Zẽkãríyã íyíkâ jó ạ́ngı̣́ Ôvârí kâ rî ꞌá, ãnyî võ kõrõnyã zã kâ lạ̃gạ́tı̣́. Ãnî õjílã gólĩyî ꞌbã ꞌbá drẽ lédrẽ-lédrẽ ró rî, Ôvârí âꞌdô ãnî îzãꞌá kpá lâŋõ fẽzó ãnî drí tã õnjí ꞌdĩ tãsĩ.
51 começando pela morte de Abel até a morte de Zacarias, que foi assassinado entre o altar e o
52 “Ãnî gólĩyî lãꞌbí îmbá ꞌbá ró ꞌdĩ ĩyíkâ õzõ õjílã gólĩyî ꞌbã ꞌbá gbákálã-fê, jó tı̣́lı̣́-tı̣̂ Ôvârí kâ îgbálákãzó ĩꞌdî sĩ lâ rî kâtí. Gbákálã-fê íyíkâ õzõ tã nı̣̃nı̣̃ gólâ ꞌẽzó ãmâ pãlé mbârâkã tã õnjí kâ ꞌásĩ rî kâtí. Ãnî lãꞌbí îmbá ꞌbá yî, nĩ lẽé kô ạ́tı̣̃ Ôvârí kâ njı̣̃lı̣́ õjílã drí fĩzó jó tı̣́lı̣́-tı̣̂ ꞌdĩ ꞌásĩ. Ôvârí âꞌdô kpá gólĩyî pãꞌá, drílĩyî fĩzó, gõꞌdá ãnî rî gógó, nĩ fí kô.”
52 — Ai de vocês, mestres da Lei! Pois guardam a chave que abre a porta da casa da Sabedoria. E assim nem vocês mesmos entram, nem deixam os outros entrarem.
53 Gõꞌdá Yésũ drí võ ꞌdî âyézó. Pạ̃rúsı̣̃ yî lãꞌbí îmbá ꞌbá ꞌdĩ ꞌbá yí bê drí rĩzó tã âtálé ꞌálé âdrã sĩ Yésũ rú. Kậyı̣̂ ꞌdĩ ꞌá rî, Yésũ gõꞌdá trá zãâ gólĩyî ạ̃jú-ꞌbá-ãzíyã ꞌî, gõꞌdá gólĩyî rî trá Yésũ rî îjílí tã îjî-îjî ãzâ ꞌbá yî sĩ dũû,
53 Quando Jesus saiu dali, os mestres da Lei e os fariseus começaram a criticá-lo com raiva e a lhe fazer perguntas sobre muitos assuntos.
54 tãlâ Yésũ ạ̃ậvı̣̃ ró bê úlı̣́ ãzâ ꞌbá yî ꞌá, gõꞌdá yĩ ũrû ró gólâ bê úlı̣́ âfõ ꞌbá gólâ sı̣́lı̣́ sĩ rî sĩ, ãꞌdô ró bê ĩyî drí ícícíyá ꞌẽzó gólâ rú gólĩyî sı̣́sı̣́-lésĩ rî drí, ãꞌdô ró bê gólâ rî fũzó vólé.
54 Eles queriam levá-lo a dizer alguma coisa que pudesse lhes servir de motivo para acusá-lo.
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Lucas 11, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.