João 21
Tã-drı̣̃ Lẽlẽ Óꞌdí Óvârí Kâ (AVU) vs NVT
1 Gõꞌdá kậyı̣̂ ãzâ sĩ, Yésũ drí kpá íyî âꞌdázó óꞌdí lãjóꞌbá íyíkâ njı̣̂-drı̣̃-lâ-rı̣̃ rî ꞌbá yî drí ı̣̃ꞌbı̣̂ ꞌẽrẽ îmbá sĩ lı̣̃mvû ândrê zı̣̃lı̣́ Gãlĩláyã rî ꞌá.
1 Depois disso, Jesus apareceu novamente a seus discípulos junto ao mar de Tiberíades. Foi assim que aconteceu:
2 Nĩnĩ gólĩyíkâ ı̣̃ꞌbı̣̂ ꞌẽlé îmbá sĩ ꞌdî rî, tã lâ âꞌdô trá nõtí. Lãjóꞌbá njı̣̂-drı̣̃-lâ-ngâ-rı̣̃ ꞌdî ꞌbá yî rú lâ ĩyî, Sĩmónã Pétẽrõ, Tómã, Nãtãnélẽ ꞌbãlé bê Kánã lé ꞌbá ró Gãlĩláyã ꞌálâ rî, Zẽbẽdáyõ rî mvá yî Yãkóbã gõꞌdá Yõwánĩ bê, gõꞌdá kpá lãjóꞌbá rı̣̃ ãzâ ꞌbá yí bê, rĩꞌá ĩyî ndrĩ ꞌdó võ ãlô ꞌá.
2 estavam ali Simão Pedro, Tomé, apelidado de Gêmeo, Natanael, de Caná da Galileia, os filhos de Zebedeu e outros dois discípulos.
3 Pétẽrõ drí ngãzó tã âtálé lãjóꞌbá ãzí íyíkâ njı̣̂-kázíyá ꞌdĩ ꞌbá yî drí kĩ, “Má lẽ ámákâ trá nĩꞌá ı̣̃ꞌbı̣̂ ꞌẽlé lı̣̃mvû ândrê nã ꞌálâ.” Gõꞌdá lãjóꞌbá ãzí gólâkâ ꞌdĩ ꞌbá yî drí tã-drı̣̃ lôgõzó gólâ drí kĩ, “Mã âꞌdô nĩꞌá ní bê, mã nĩ ró kpá ı̣̃ꞌbı̣̂ ꞌẽlé.” Gõꞌdá ĩtí rî, gólĩyî drí ngãzó nĩlí cãlé lı̣̃mvû ândrê ꞌdĩ tı̣́ ꞌá tólâ. Gõꞌdá gólĩyî câ bê tólâ rî, drílĩyî nĩzó kõlóngbõ sĩ lı̣̃mvû ândrê ꞌdĩ drı̣̃ı̣̂ sĩ ı̣̃ꞌbı̣̂ ꞌẽ bê ngạ́cı̣̂ gı̣̃rı̣̃, gõꞌdá gólĩyî ûsú ı̣̃ꞌbı̣̂ ãlôlâ kô.
3 Simão Pedro disse: “Vou pescar”. “Nós também vamos”, disseram os outros. Assim, entraram no barco e foram, mas não pegaram coisa alguma a noite toda.
4 Gõꞌdá võ drı̣̃ drí ꞌbãrẽ põwã rî ꞌá, drílĩyî Yésũ rî ndrẽzó âdréꞌá ãnyî ꞌáꞌá lé drı̣̃ lésĩ lı̣̃mvû ândrê ꞌdĩ tı̣́, gõꞌdá gólĩyî nı̣̃ı̣́ kô kĩ nĩ rî, ꞌdĩî âꞌdô Yésũ ĩꞌdî, tãlâ ngá ậwú drẽ dódó õjílã ndrẽzó nı̣̃lı̣́ tõ rî kô.
4 Ao amanhecer, Jesus estava na praia, mas os discípulos não o reconheceram.
5 Gõꞌdá nĩngá sĩ, kôrô Yésũ drí tã îjízó gólĩyî tı̣́ kĩ, “Ámâ ậdrúpı̣̃ yî, nĩ ûrû ı̣̃ꞌbı̣̂ fí té trá yã?” Gõꞌdá drílĩyî tã-drı̣̃ lôgõzó Yésũ drí kĩ, “ꞌÉꞌẽ, mã rú ãlôwálâ kó kô.”
5 Ele perguntou: “Filhos, por acaso vocês têm peixe para comer?”. “Não”, responderam eles.
6 Gõꞌdá ĩtí rî, Yésũ drí tã-drı̣̃ jãzó gólĩyî drí kĩ, “Nĩ ꞌbê drẽ îmbá ãníkâ ꞌdĩ gõlé drı̣́-ágó drı̣̃ ꞌálâ ró.” Gõꞌdá gólĩyî drí gõzó îmbá ĩyíkâ ꞌdĩ ꞌbẽlé, õzõ Yésũ drí âtálé trá rî kâtí. Ĩtí, tã lârõ ró rî, drílĩyî ı̣̃ꞌbı̣̂ rũzó dũû îmbá ĩyíkâ ꞌdĩ ꞌá. Gõꞌdá nĩngá sĩ, gólĩyî ngâ bê îmbá âsélé gõlé kõlóngbõ ꞌálâ rî, gólĩyî âsê gõꞌdá kpı̣̃ı̣̂, tãlâ ı̣̃ꞌbı̣̂ ꞌdê trá dũû ꞌá lâ.
6 Então ele disse: “Lancem a rede para o lado direito do barco e pegarão”. Fizeram assim e não conseguiam recolher a rede, de tão cheia de peixes que estava.
7 Gõꞌdá lãjóꞌbá gólâ Yésũ drí lẽlé rõô rî ndrê bê ı̣̃ꞌbı̣̂ ĩyî drí âsélé dũû ꞌdĩ rî, kôrô gólâ drí nı̣̃zó lâ kĩ, õjílã âdré ꞌbá ꞌáꞌá lésĩ ꞌdî Yésũ ĩꞌdî. Gõꞌdá gólâ drí tã âtázó ꞌwãâ Pétẽrõ drí kĩ, “Wũû, ãgô rĩ ꞌbá âdrélé nã Kúmú ãmákâ Yésũ ĩꞌdî!” Gõꞌdá Pétẽrõ ârílí bê tã kĩꞌá nĩ rî, ãgô rĩ ꞌbá âdrélé ꞌáꞌá lé drı̣̃ lésĩ nâ kúmú ĩyíkâ Yésũ ĩꞌdî rî, ꞌwãâ ró gólâ drí ítá íyíkâ ũrûkậ ꞌbá yî drílâ ângílí trá vólé ı̣̃ꞌbı̣̂ ꞌẽzó rî âtrõzó sõlé yí rú, gõzó wãlé lı̣̃mvû ândrê ꞌdĩ ꞌá gbõjõ yãlé nĩzó Kúmú Yésũ ngálâ lı̣̃mvû tı̣́ ꞌálâ íyî ãzí-ãzí yî âyélé kõlóngbõ ꞌá lı̣̃mvû ândrê ꞌdĩ ꞌá tólâ.
7 O discípulo a quem Jesus amava disse a Pedro: “É o Senhor!”. Quando Simão Pedro ouviu que era o Senhor, vestiu a capa, pois a havia removido para trabalhar, e saltou na água.
8 Gõꞌdá ãzí-ãzí lâ yî drí ĩyíkâ ânĩzó kõlóngbõ sĩ, ı̣̃ꞌbı̣̂ tíbê drílĩyî rũlı̣́ îmbá ꞌá dũû ꞌdĩ âsélé kpá fõzó ĩꞌdí bê lâ ꞌáꞌá ꞌálâ Yésũ ngálâ. Võ gólĩyî drí ı̣̃ꞌbı̣̂ rũzó ꞌdĩ jẽé ꞌáꞌá lé drı̣̃ rú sĩ kô.
8 Os outros ficaram no barco e puxaram até a praia a rede carregada, pois estavam a apenas uns noventa metros de distância.
9 Gõꞌdá gólĩyî câ bê ꞌáꞌá lésĩ rî, gólĩyî drí gõzó ârílí kõlóngbõ ꞌásĩ, gólĩyî drí lạ̃sı̣́ ãndrã-ãndrã ndrẽzó cú ı̣̃ꞌbı̣̂ bê drı̣̃ lâ ꞌá lôꞌbíꞌá, gõꞌdá kpá ãmbãtã bê.
9 Quando chegaram, encontraram um braseiro, no qual havia um peixe, e pão.
10 Gõꞌdá kôrô Yésũ drí tã âtázó gólĩyî drí kĩ nĩ rî, “Nĩ âjî ı̣̃ꞌbı̣̂ ãnî drí rũlı̣́ ꞌdĩ ũrûkậ ꞌbá yî nõlé.”
10 Jesus disse: “Tragam alguns dos peixes que vocês acabaram de pegar”.
11 Gõꞌdá Pétẽrõ ârî tã ꞌdî bê rî, kôrô gólâ drí ngãzó fĩlí kõlóngbõ ꞌálâ kpá óꞌdí, gõꞌdá gólĩyî drí îmbá tı̣̂ rũzó lãjóꞌbá ãzí ꞌdĩ ꞌbá yí bê âsélé ĩví ꞌálâ lı̣̃mvû lésĩ. Gõꞌdá gólĩyî âsê îmbá bê cú ĩví ꞌálâ rî, gólĩyî drí ı̣̃ꞌbı̣̂ tãndí ûsúzó ꞌá lâ dũû, ndrĩ ꞌdó rĩꞌá kámá-ãlô-nyâꞌdî-rı̣̃-drı̣̃-lâ-ngâ-mûdrı̣́-drı̣̃-lâ-nâ (153). Ị̃ꞌbı̣̂ tãndí ãmbâ-ãmbâ lâ âꞌdô bê gbõ lé dũû îmbá ꞌdĩ ꞌá rî, îmbá ꞌdĩ ôkí kô ãlôlâ. Gõꞌdá Pétẽrõ drí ı̣̃ꞌbı̣̂ ꞌdĩ ũrûkậ ꞌbá yî âtrõzó fẽlé Yésũ drí.
11 Simão Pedro entrou no barco e arrastou a rede para a praia. Havia 153 peixes grandes e, no entanto, a rede não arrebentou.
12 ꞌDĩî vósĩ, Yésũ drí tã âtázó gólĩyî drí kĩ, “Nĩ ânĩ ngá nyãlé.” Nĩngá sĩ rî, gólĩyî îjí tã kĩꞌá nĩ rî, gólâ ãꞌdî ĩꞌdî yã rî kô, tãlâ gólĩyî trá ndrĩ lârõ-lârõ ró, tãlâ gólĩyî nı̣̃ trá kĩ, ꞌdĩî Kúmú Yésũ gólâ drã ꞌbá trá, gõꞌdá lîdrí ꞌbá kpá trá õdrã ꞌásĩ rî ĩꞌdî.
12 “Venham comer!”, disse Jesus. Nenhum dos discípulos tinha coragem de perguntar: “Quem é você?”, pois sabiam muito bem que era o Senhor.
13 Nĩngá sĩ, gólĩyî ânĩ bê ĩyî ndrĩ rĩlí vũdrı̣́ rî, Yésũ drí ngãzó nĩꞌá ı̣̃ꞌbı̣̂ lôꞌbí ꞌbá trá gõꞌdá ãmbãtã lâ bê ꞌdĩ trõlé fẽlé gólĩyî drí nyãlé.
13 Então Jesus lhes serviu o pão e o peixe.
14 ꞌDĩî rĩꞌá Yésũ rî rû âꞌdâ-âꞌdâ ândâlâ nâ lâ lãjóꞌbá íyíkâ drí lîdrî-lîdrî gólâkâ õdrã ꞌásĩ rî vósĩ rî ĩꞌdî.
14 Foi a terceira vez que Jesus apareceu a seus discípulos depois de ressuscitar dos mortos.
15 Gõꞌdá gólĩyî nyâ bê ĩyî ngá ndrĩ ndẽlé rî, Yésũ drí ngãzó tã âtálé Pétẽrõ drí kĩ, “Sĩmónã Pétẽrõ Yõwánĩ rî mvá, ní lẽ mâ lậvũlı̣́ kôrô yã?” Gõꞌdá Pétẽrõ drí tã-drı̣̃ lôgõzó gólâ drí kĩ, “Ãwô Kúmú, ní nı̣̃ trá kĩ, má lẽ nî trá.” Gõꞌdá ĩtí rî, Yésũ drí tã âtázó kĩ, “Õzõ ãꞌdô bê trá ĩtí rî, ꞌdõvó ní ndrê kạ́bı̣̃lı̣́kı̣̃ ámákâ vó lâ.”
15 Depois da refeição, Jesus perguntou a Simão Pedro: “Simão, filho de João, você me ama mais do que estes?”. “Sim, Senhor”, respondeu Pedro. “O senhor sabe que eu o amo”. “Então alimente meus cordeiros”, disse Jesus.
16 ꞌDĩî vósĩ, Yésũ drí Pétẽrõ rî îjízó kpá óꞌdí ꞌwãâ ró kĩ, “Pétẽrõ, tã pạ̃tı̣́ı̣̃ ró, ní lẽ mâ trá yã?” Pétẽrõ drí tã-drı̣̃ lôgõzó kĩ, “Kúmú, ní nı̣̃ trá tãndí ró kĩ, má lẽ nî trá.” Gõꞌdá Yésũ drí gõzó kpá tã âtálé kĩ, “Õzõ ní õlẽ mâ trá pạ̃tı̣́ı̣̃ rî, ꞌdõvó ní ndrê kạ́bı̣̃lı̣́kı̣̃ ámákâ vó lâ tãndí ró.”
16 Jesus repetiu a pergunta: “Simão, filho de João, você me ama?”. “Sim, Senhor”, disse Pedro. “O senhor sabe que eu o amo”. “Então cuide de minhas ovelhas”, disse Jesus.
17 Gõꞌdá Yésũ drí tã îjî ãlô-ãlô ꞌdĩ îjízó kpá óꞌdí Pétẽrõ tı̣́ ândâlâ nâ lâ ró kĩ, “Pétẽrõ, pạ̃tı̣́-pạ̃tı̣̃ ró, ní lẽ mâ fí trá yã?” Tã îjî ꞌdĩ ꞌbã Pétẽrõ gõꞌdá trá âꞌdólé tã ı̣̂sũ ró kpá ĩzã ró, tãlâ Yésũ îjî tã îjî ãlô-ãlô ꞌdĩ trá ândâlâ nâ gólâ tı̣́. Gõꞌdá ĩtí Pétẽrõ drí tã-drı̣̃ lôgõzó kpá kĩ, “Kúmú, ní nı̣̃ tã trá ndrĩ. Ní nı̣̃ trá kĩ, má lẽ nî fí trá pı̣̃pı̣̂sı̣́lı̣́ ãlô sĩ!” Gõꞌdá Yésũ drí gõzó kpá tã âtálé kĩ, “Õzõ pạ̃tı̣́-pạ̃tı̣̃ ró ní õlẽ mâ trá rî, ꞌdõvó ní ndrê kạ́bı̣̃lı̣́kı̣̃ ámákâ ꞌdĩ ꞌbá yî vó lâ yî tãndí ró.”
17 Pela terceira vez, ele perguntou: “Simão, filho de João, você me ama?”. Pedro ficou triste porque Jesus fez a pergunta pela terceira vez e disse: “O Senhor sabe todas as coisas. Sabe que eu o amo”. Jesus disse: “Então alimente minhas ovelhas.
18 Nĩngá sĩ, Yésũ drí tã âtázó Pétẽrõ drí zãâ bạ̃dı̣̃ kĩ, “Pạ̃tı̣́-pạ̃tı̣̃ ró, má âtâ ní drí, Pétẽrõ, kậyı̣̂ ní drí ꞌbãzó drẽ ãgô ãnjî ró lı̣̃fı̣́ bê rî, ánî nyãányâ, ní rî trá ítá áníkâ sõlé ní rú, gõꞌdá ní rî kpá trá lậmúlı̣́ lạ́tı̣̂ ní drí lẽlé rî yî ꞌásĩ. Gõꞌdá ní õtírĩ cãâ ãrãkã ró rî, õjílã ãzâ âꞌdô ánî drı̣́ rũꞌá nĩ lâsélé nĩzó võ gólâ ní drí lẽlé nĩzó ꞌálâ kô rî ꞌálâ.”
18 “Eu lhe digo a verdade: quando você era jovem, podia agir como bem entendia; vestia-se e ia aonde queria. Mas, quando for velho, estenderá as mãos e outros o vestirão e o levarão aonde você não quer ir”.
19 Gõꞌdá Yésũ âtâ úlı̣́ mãnĩgõ ꞌdî Pétẽrõ drí ĩtí ꞌdĩ rî, ãꞌdô ró bê gólâ rî lı̣̃fı̣́ îmbálé õdrã lârâkô gólâ ꞌẽ ꞌbá âꞌdólé gólâ drí ı̣̃zạ́tú rî tãsĩ. ꞌDĩî rî âꞌdálé kĩ, gólâ Pétẽrõ ı̣̂njı̣̃ Ôvârí trá. Õzõ Pétẽrõ rî ãzí-ãzí yî õndrê gólâ trá fĩî ậtũꞌá õdrã lârâkô ĩtí ꞌdĩ ꞌá rî, gólĩyî âꞌdô Ôvârí rî rú lûyı̣́ꞌá. Gõꞌdá nĩngá sĩ, Yésũ drí tã âtázó Pétẽrõ drí kpá kĩ, “Ní ârî úlı̣́ ámákâ, gõꞌdá ní ꞌdê má vó pı̣̃pı̣̂sı̣́lı̣́ ãlô sĩ.”
19 Jesus disse isso para informá-lo com que tipo de morte ele iria glorificar a Deus. Então Jesus lhe disse: “Siga-me”.
20 Gõꞌdá ĩtí rî, Pétẽrõ drí gõzó lı̣̃fı̣́ jãlé vólé, drílâ lı̣̃fı̣́ ꞌbẽzó lãjóꞌbá gólâ tíbê Yésũ drí lẽlé rõô rî rú. Lãjóꞌbá rî gógó ꞌdĩ rĩꞌá ânĩꞌá vólé gólĩyî vó. Lãjóꞌbá rî ꞌdĩ kpá ĩꞌdî tíbê íyî ậtı̣̃ ꞌbá Yésũ rú kậyı̣̂ gólĩyî drí rĩzó ngá nyãnyã ạ̃dũkũ nyãlé Yésũ yí bê drẽ ãkpãkãꞌdã úfú drẽ Yésũ kô, gõꞌdá kpá tã îjí ꞌbá kĩꞌá nĩ rî, “Kúmú, ãꞌdî âꞌdô ánî drı̣́-bã fẽꞌá nĩ yã rî.”
20 Pedro se virou e viu atrás deles o discípulo a quem Jesus amava, aquele que havia se reclinado perto de Jesus durante a ceia e perguntado: “Senhor, quem o trairá?”.
21 Gõꞌdá Pétẽrõ ndrê lãjóꞌbá ꞌdĩ bê rî, Pétẽrõ drí tã îjízó Yésũ tı̣́ kĩ, “Kúmú, ãꞌdô tã âꞌdô gõꞌdá âꞌdóꞌá nĩ lãjóꞌbá rĩ ꞌbá ânĩlí nã bê, áâꞌdô kpá gólâ rî fũꞌá yã?”
21 Pedro perguntou a Jesus: “Senhor, e quanto a ele?”.
22 Gõꞌdá Yésũ drí tã-drı̣̃ lôgõzó Pétẽrõ drí kĩ, “Má âtâ kpá óꞌdí ní drí, Pétẽrõ, ní ꞌê tã má drí âtálé ní drí ꞌẽlé rî ĩꞌdî. ꞌDĩî âꞌdó kô tã áníkâ ĩꞌdî, õzõ má õlẽ gólâ õdrã kô bũúũ kậyı̣̂ má drí ꞌẽzó âgõlé rî tú rî. Tã áníkâ bê ꞌá lâ yã? Nî rî gógó, ní ârî úlı̣́ ámákâ ĩꞌdî.”
22 Jesus respondeu: “Se eu quiser que ele permaneça vivo até eu voltar, o que lhe importa? Quanto a você, siga-me”.
23 Úlı̣́ ꞌdĩ ꞌbá yî tãsĩ rî, tã ârí ꞌbá Yésũ kâ rî ꞌbá yî drí tã ı̣̂sũzó kĩ, Yésũ õkĩ, lãjóꞌbá yí drí lẽlé rõô ꞌdĩ õdrãá kô. Tákõ úlı̣́ Yésũ drí âtálé Pétẽrõ drí ꞌdĩ ífí lâ âꞌdó íyîngá ĩtí kô. Ífí lâ kĩ íyîngá, õzõ yí Yésũ õlẽ lãjóꞌbá ꞌdĩ drí rĩlí lédrẽ-lédrẽ ró bũúũ kậyı̣̂ yî rî gógó Yésũ drí âgõzó ãngó nõ ꞌá rî sĩ rî, ꞌdĩî âꞌdó kô tã Pétẽrõ kâ ĩꞌdî.
23 Por isso espalhou-se entre a comunidade dos irmãos o rumor de que esse discípulo não morreria. Não foi isso, porém, o que Jesus disse. Ele apenas disse: “Se eu quiser que ele permaneça vivo até eu voltar, o que lhe importa?”.
24 Lãjóꞌbá gólâ Yésũ drí lẽlé rõô ꞌdĩ îgĩ tã nô nĩ, gõꞌdá gólâ ndrê tã ꞌdî ꞌbá yî trá rû ꞌẽrẽ ꞌá ndrĩ. Gólâ îgĩ nô tã pạ̃tı̣́-pạ̃tı̣̃ ꞌî. Ãmâ tã ârí ꞌbá gólĩyî sı̣́sı̣́-lésĩ rî yî nı̣̃ gólâ trá, gólâ ı̣̃tú vósĩ cé rî íyíkâ zãâ tã mbı̣̂ pạ̃tı̣́-pạ̃tı̣̃ rî âtálé ĩꞌdî.
24 Este é o discípulo que dá testemunho destes acontecimentos e que os registrou aqui. E sabemos que seu relato é fiel.
25 Nõô trá úlı̣́ ạ̃dũkũ îgĩlí búkũ nõ ꞌá rî ĩꞌdî. Yésũ ꞌê tã ãzâ ꞌbá yî trá dũûdû ãngó nõ ꞌá nõngá, tíbê má drí îgĩlí búkũ nô ꞌá kô rî. Õzõ tí má õró tã rî ꞌdĩ ꞌbá yî îgĩî ndrĩ rî, õjílã ndrĩ ãngó ꞌá rî îcá kô njı̣̃lâ, tãlâ búkũ lâ âꞌdô ꞌbãꞌá ạ́ngı̣́ ró lậvũlı̣́ kôrô. Ĩꞌdî ꞌdĩ.
25 Jesus também fez muitas outras coisas. Se todas fossem registradas, suponho que nem o mundo inteiro poderia conter todos os livros que seriam escritos.
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar João 21, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.