1 Coríntios 10
Tã-drı̣̃ Lẽlẽ Óꞌdí Óvârí Kâ (AVU) vs VC
1 Ámâ ândré rî mvá yî, nĩ ı̣̂sũ drẽ tã gólâ âꞌdó ꞌbá õjílã Yúdạ̃ yí kâ yî drí kậyı̣̂ Músạ̃ kâ ꞌá rî. Ôvârí ꞌdê trá sı̣́sı̣́ gólĩyî drí mbãrãsãsã ꞌá, ãꞌdô ró bê lạ́tı̣̂ âꞌdálé gólĩyî drí nĩzó võ ãgângbêlẽ ꞌásĩ. Gõꞌdá Ôvârí câ lı̣̃mvû ândrê lãfâ kpá trá, ãꞌdô ró bê gólĩyî drí lậvũzó ꞌálâ sĩ ꞌáꞌá lé drı̣̃ ãzâ rî lésĩ rî ꞌálâ.
1 {Não quero que ignoreis, irmãos}, que os nossos pais estiveram todos debaixo da nuvem e que todos atravessaram o mar;
2 Ĩtí rî, ꞌdẽꞌdẽ mbãrãsãsã kâ gólĩyî drí sı̣́sı̣́ ꞌdĩ ꞌá gõꞌdá kpá lậvũ-lậvũ lı̣̃mvû ândrê lãfâ cã ꞌbá rı̣̃ ꞌdî ꞌásĩ rî, rĩꞌá õzõ gólĩyî îbábátízãlé trá ꞌdẽlé Músạ̃ vósĩ rî kâtí. Ĩtí rî, gõꞌdá óꞌbã gólĩyî ngá ãlô ró Músạ̃ bê, õzõ ãmâ ꞌbãrẽ ngá ãlô ró Yésũ bê bãbãtízĩ sĩ rî kâtí.
2 todos foram batizados em Moisés, na nuvem e no mar;
3 Ĩtí rî, õjílã ꞌdî ꞌbá yî nyâ ĩyî trá ngá nyãnyã ãlô gólâ Ôvârí drí âfẽlé nĩ ûrú lésĩ rî ĩꞌdî.
3 todos comeram do mesmo alimento espiritual;
4 Gõꞌdá gólĩyî mvû ĩyî kpá trá lı̣̃mvû ãlô gólâ Ôvârí drí âfẽlé nĩ rî ĩꞌdî. Gólĩyî mvû trá lı̣̃mvû gólâ âfõ ꞌbá únı̣́ ꞌásĩ Ôvârí drí únı̣́ rî ꞌdĩ ꞌbãlé rĩꞌá nĩlí ꞌdũwạ̃ gólĩyí bê rî ĩꞌdî. Nĩ ndrê drẽ, únı̣́ rî ꞌdĩ trá nyé õzõ Yésũ Krístõ tí.
4 todos beberam da mesma bebida espiritual {pois todos bebiam da pedra espiritual que os seguia; e essa pedra era Cristo}.
5 Gbõ lé Ôvârí rî bê nĩ rĩꞌá gólĩyî pãlé gólĩyî õtírĩ rĩî nĩlí võ ãgângbêlẽ ꞌdî ꞌásĩ rî, ãmbá võ lâ yî, rĩrĩ gólĩyíkâ sú Ôvârí rî lı̣̃fı̣́ drı̣̃ ꞌá kô. Tã rî ꞌdĩ tãsĩ rî, Ôvârí ꞌbã gólĩyî trá ôdrãlé õmã ꞌálâ.
5 Não obstante, a maioria deles desgostou a Deus, pois seus cadáveres cobriram o deserto.
6 Ĩtí rî, õdrã õjílã ꞌdî ꞌbá yí kâ rî tã âꞌdálé ãmâ drí kĩ, mã õꞌê gõꞌdá tã õnjí kô kpá õzõ gólĩyí kâtí.
6 Estas coisas aconteceram para nos servir de exemplo, a fim de não cobiçarmos coisas más, como eles as cobiçaram.
7 Gõꞌdá õjílã ãzâ ꞌbá yî gólĩyî lãfálé sĩ rî ĩyíkâ trá rĩꞌá ôvârí ãbãrãdãgõ îrátãlé ĩꞌdî. Nĩ ꞌê tã õnjí gólĩyî drí ꞌẽlé trá ꞌdĩ gõꞌdá kô. Tã rî ꞌdĩ ꞌá rî, tã îgĩ Ôvârí kâ âtâ tã gólĩyíkâ kĩ, “Gólĩyî êꞌbê rû trá gõꞌdá gólĩyî drí rĩzó vũdrı̣́ kãrámã nyãlé ngá gólĩyî fẽlé trá ôvârí ãbãrãdãgõ ı̣̂njı̣̃zó rî sĩ, gõꞌdá kpá rĩzó õdrá lâ yî mvũlı̣́. Tã rî ꞌdĩ vósĩ, gõꞌdá õdrá ꞌdĩ õcî gólĩyî trá rî, gólĩyî drí ngãzó ậndú tõlé gõꞌdá rĩzó ậyı̣́lı̣́ õkó bê võ ꞌdî ꞌá nĩngá.”
7 Nem vos torneis idólatras, como alguns deles, conforme está escrito: O povo sentou-se para comer e para beber, e depois levantou-se para se divertir {Ex 32,6}.
8 Gõꞌdá mã âyê kpá ậyı̣̂-ậyı̣̂ õkó gólĩyî âꞌdó ꞌbá kô ãmâ õkó rî ꞌbá yí bê rî. Õjílã dũû gólĩyî lãfálé sĩ rî ꞌê ĩyî tã õnjí ĩtí ꞌdĩ trá. Ĩtí rî, Ôvârí drí gólĩyî ûfúzó kútũ nyâꞌdî-trá-drı̣̃-lâ-ngâ-nâ ꞌdó kậyı̣̂ ãlô sĩ tã gólĩyî drí ꞌẽlé ꞌdĩ tãsĩ.
8 Nem nos entreguemos à impureza como alguns deles se entregaram, e morreram num só dia vinte e três mil.
9 Gõꞌdá nĩ ûjũ Ôvârí kô tã õnjí ꞌẽꞌẽ sĩ. Õjílã ꞌdî ꞌbá yî ꞌê bê ĩtí rî, Ôvârí âjô ı̣̃nı̣̃ gólĩyî ûfúlı̣́ vólé.
9 Nem tentemos o Senhor, como alguns deles o tentaram, e pereceram mordidos pelas serpentes.
10 Gõꞌdá nĩ âtâ úlı̣́ õnjí kpá kô drı̣̃-ꞌbá ãníkâ Ôvârí drí ꞌbãlé trá ãnî drı̣̃ı̣̂ rî yî drí. Õjílã Yúdạ̃ yí kâ ꞌdĩ ꞌbá yî ꞌê bê ĩtí rî, Ôvârí âjô mãlãyíkã ânĩlí gólĩyî ûfúlı̣́ vólé.
10 Nem murmureis, como murmuraram alguns deles, e foram mortos pelo exterminador.
11 Tã gólĩyî ndrĩ rû ꞌẽ ꞌbá õjílã Yúdạ̃ yí kâ ꞌdĩ ꞌbá yî drí ꞌdĩ ꞌbá yî, ꞌê rû ꞌdĩ, ãꞌdô ró bê ãmâ lı̣̃fı̣́ îmbálé. Tã âꞌdó ꞌbá gólĩyî drí ꞌdĩ rî, íîgĩ búkũ ꞌá ꞌdĩ rî, ãꞌdô ró bê ãmâ lı̣̃fı̣́ îmbálé, mã õzó kpá kô tã õnjí ãlô-ãlô ꞌdĩ ꞌẽê. Nĩ ı̣̂sũ kĩ, kậyı̣̂ ạ̃dũkũ ãngó nõ kâ rî trá ãnyî, tã-vó ãmákâ kĩzó.
11 Todas estas desgraças lhes aconteceram para nosso exemplo; foram escritas para advertência nossa, para nós que tocamos o final dos tempos.
12 Nî gólâ kĩ ꞌbá nĩ rî, yí ãâdrê trá gạ́gạ́ tã lẽlẽ íyíkâ ꞌá õzõ rákã fê kâtí, yí õꞌé tã õnjí kô rî, ꞌdõvó ní ndrê nî dódó, ní õzó kô ꞌdẽê.
12 Portanto, quem pensa estar de pé veja que não caia.
13 Ãnî ndrĩ, nĩ ârî drẽ, gõꞌdá õzõ Sãtánã õtírĩ ãnî sẽê tã õnjí ꞌẽlé rî, gõꞌdá nĩ nı̣̃ kpá tãndí ró kĩ, tã gólâ rĩ ꞌbá ãnî ûjũlı̣́ ꞌdĩ rî, rî kpá trá õjílã ãzâ ꞌbá yî ûjũlı̣́ ĩtí. Tã ûjũ rî ꞌdĩ âꞌdó kô tã óꞌdí ꞌî. Ôvârí nı̣̃ tã ãníkâ trá. Gólâ âꞌdô ãnî pãꞌá, nyé õzõ gólâ drí ꞌbãlé trá ãmâ drí rî kâtí. Gólâ âꞌdô lạ́tı̣̂ njı̣̃ꞌá ãnî drí fõzó tã ûjũ-ûjũ ꞌdî ꞌásĩ tã íyíkâ rî ꞌẽlé ĩꞌdî. Gólâ îcá kô tã ûjũ rî gógó ꞌdĩ âyélé ãnî ꞌẽlé gạ̃rạ̃ ãnî mbârâkã drı̣̃ı̣̂ sĩ.
13 Não vos sobreveio tentação alguma que ultrapassasse as forças humanas. Deus é fiel: não permitirá que sejais tentados além das vossas forças, mas com a tentação ele vos dará os meios de suportá-la e sairdes dela.
14 Ãnî, ámâ rû-lẽ-ãzí yî má drí lẽlé rõô nõ ꞌbá yî, nĩ ꞌbã tã gólâ má drí îgĩlí ꞌdĩ vı̣̃lı̣́ ãnî drı̣̃ sĩ kô. Nĩ îrátã ôvârí ãbãrãdãgõ kô.
14 Portanto, caríssimos meus, fugi da idolatria.
15 Má îgĩ tã nô ãnî drí nõ, õzõ õjílã gólĩyî tã nı̣̃nı̣̃ bê rî ꞌbá yí kâtí. Nĩ ı̣̂sũ drẽ úlı̣́ ámákâ ꞌdĩ dódó, nĩ nı̣̃ ró bê ngãtá ꞌdĩî úlı̣́ pạ̃tı̣́ı̣̃ ꞌî yã rî.
15 Falo como a pessoas sensatas; julgai vós mesmos o que digo.
16 Nĩ ı̣̂sũ drẽ ngá gólâ fẽlé trá pãrãndã zẽlé rî tã lâ. Rû ậmû tãndí tãsĩ rî, õzõ mã ũmvû ngá trá ĩgã gólâ Ôvârí drí õrẽ fẽzó trá drı̣̃ lâ rî ꞌá rî, ꞌdĩî mã rî ꞌdĩ ãwô-ĩtí ꞌẽꞌá Ôvârí drí Yésũ Krístõ rî õdrã tãsĩ. ꞌDĩî mã rî ꞌdĩ rû ậmúꞌá ngá ãlô ró Yésũ Krístõ rî õdrã bê. Gõꞌdá ãmbãtã gólâ ãmâ drí rĩꞌá nyãlâ rû ậmû tãndí Yésũ rî tã ı̣̂sũzó rî ꞌá ꞌdĩ, õzõ mã õnyâ trá rî, ꞌdĩî mã rî rû ậmúꞌá ngá ãlô ró Yésũ Krístõ rî rúꞌbạ́ ꞌá.
16 O cálice de bênção, que benzemos, não é a comunhão do sangue de Cristo? E o pão, que partimos, não é a comunhão do corpo de Cristo?
17 Ãmbãtã gólâ ạ́ngı̣́ ꞌbã ꞌbá kó ãlô rĩꞌá ꞌâ lâ ŋõlé õjílã drí nyãlé ꞌdĩ, ꞌdĩî rî tã âꞌdálé kĩ, ãmâ gólĩyî dũû ãmbãtã ãlô pı̣̃lı̣́ ꞌdĩ nyã ꞌbá ꞌdĩ, gólĩyî gõꞌdá trá ndrĩ ngá ãlô ꞌî Yésũ Krístõ bê, tãlâ mã nyâ trá ndrĩ ꞌdó ãmbãtã ãlô ꞌdĩ ĩꞌdî.
17 Uma vez que há um único pão, nós, embora sendo muitos, formamos um só corpo, porque todos nós comungamos do mesmo pão.
18 Gõꞌdá nĩ ı̣̂sũ drẽ kpá õjílã Yúdạ̃ yí kâ tã lâ. Gólĩyî õtírĩ ngá nyãnyã gólĩyî fẽlé ngá fẽfẽ ró Ôvârí drí rî ũrûkậ lâ nyãâ rî, ꞌdĩî rî âꞌdálâ kĩ, gólĩyî ậmû rû trá ngá ãlô ró.
18 Considerai Israel segundo a carne: não entram em comunhão com o altar os que comem as vítimas?
19 Kpá ĩtí, õzõ nĩ õnyâ ngá gólĩyî fẽlé pãrãndã zẽlé ꞌdĩ trá rî, ꞌdĩî rî âꞌdálâ kĩ, ãnî trá ngá ãlô ró ãnî ạ́ꞌbı̣́yạ́ yî ôvârí yí bê. Má âtâ tã ꞌdî ĩtí ꞌdĩ rî, âꞌdó kô kĩ, ôvârí ꞌdĩ ꞌbá yî cú mbârâkã bê. Gõꞌdá má âtá kpá kô kĩ, ngá gólâ fẽlé pãrãndã zẽlé rî cú mbârâkã bê.
19 Que quero afirmar com isto? Que a carne sacrificada aos ídolos ou o próprio ídolo são alguma coisa?
20 Âꞌdó kô ĩtí, tákõ tã má drí âtálé ꞌdĩ ífí lâ kĩ, ngá gólâ fẽlé pãrãndã zẽlé ꞌdĩ, ófẽé ꞌdĩ kô Ôvârí pạ̃tı̣́ı̣̃ gólâ ûrú ꞌálâ rî drí, ófẽ ꞌdî ạ̃jú-ꞌbá-ãzí Ôvârí kâ rî yî drí. Ĩtí rî, má lẽé kô ãnî drí âcálé ngá ãlô ró ạ̃jú-ꞌbá-ãzí Ôvârí kâ rî ꞌbá yí bê.
20 Não! As coisas que os pagãos sacrificam, sacrificam-nas a demônios e não a Deus. E eu não quero que tenhais comunhão com os demônios.
21 Âꞌdó kô tãndí ró ãnî drí rĩzó ngá mvũlı̣́ ĩgã rı̣̃ ꞌásĩ, ĩgã Kúmú ãmákâ Yésũ Krístõ kâ ꞌásĩ gõꞌdá kpá ĩgã ôvârí ãbãrãdãgõ kâ ꞌásĩ. Nĩ îcá kô ngá nyãlé rı̣̃ rı̣̃, rû ậmû tãndí Yésũ rî tã ı̣̂sũzó rî ꞌá gõꞌdá kpá kãrámã ôvârí ãbãrãdãgõ drí rî ꞌá. Mã âꞌdô ꞌbãꞌá ôvârí bê rı̣̃, Yésũ Krístõ gõꞌdá kpá ôvârí ãbãrãdãgõ ꞌdî íyíkâ kó ángô tí ró yã?
21 Não podeis beber ao mesmo tempo o cálice do Senhor e o cálice dos demônios. Não podeis participar ao mesmo tempo da mesa do Senhor e da mesa dos demônios.
22 Ĩtí rî, mã lẽé kô Kúmú ãmákâ Yésũ Krístõ rî ꞌbãlé âꞌdólé ạ̃wạ̃ ró tã ꞌdî ꞌá, gólâ õzó kô lâŋõ fẽê ãmâ drí rõô. Mã nı̣̃ trá tãndí ró kĩ, mbârâkã gólâkâ lậvũ gạ̃rạ̃ ãmákâ drı̣̃ı̣̂ sĩ.
22 Ou queremos provocar a ira do Senhor? Acaso somos mais fortes do que ele?
23 Gõꞌdá õjílã ãzâ ꞌbá yî rî ĩyî trá tã âtálé kĩ, yĩ ãâꞌdô drı̣̃-bạ́lạ́yı̣̂ bê tã ndrĩ ꞌẽzó õzõ ĩyî drí lẽlé rî kâtí. ꞌDĩî rî tã pạ̃tı̣́ı̣̃ ꞌî. Gõꞌdá tã ndrĩ âꞌdó kô tãndí ró ãmâ drí ꞌẽlé. Ĩtí rî, tã ndrĩ ãmâ drí âꞌdólé drı̣̃-bạ́lạ́yı̣̂ bê ꞌẽrẽ lâ ꞌá ꞌdĩ yî, ãmbá võ lâ îcá kô ãmâ ãzí-ãzí yî pãlé nĩlí sı̣́sı̣́ ꞌálâ tã lẽlẽ ĩyíkâ bê.
23 Tudo é permitido, mas nem tudo é oportuno. Tudo é permitido, mas nem tudo edifica.
24 Ĩtí rî, nĩ ꞌê kô cé tã gólâ ꞌẽ ꞌbá ãnî ífífí pãlé rî ĩꞌdî. Nĩ ꞌê tã gólĩyî ꞌẽ ꞌbá ãnî pãlé ndrĩ ãnî ãzí-ãzí yí bê rî ĩꞌdî.
24 Ninguém busque o seu interesse, mas o do próximo.
25 Õzõ gõꞌdá nĩ ũûsû ãꞌwá võ ngá lậzı̣̂ kâ ngá gĩ kâ bê rî ꞌá rî, nĩ îjî tã kô kĩꞌá nĩ rî, ãꞌwá ꞌdĩ ãꞌwá gólâ fẽlé trá pãrãndã zẽlé rî ĩꞌdî yã rî. Nĩ îcá kpá kô tã îjílí kĩꞌá nĩ rî, rĩꞌá mbı̣̂ ãꞌwá ꞌdĩ nyãzó yã rî. Nĩ gî nyãlé.
25 Comei de tudo o que se vende no açougue, sem indagar de coisa alguma por motivo de consciência.
26 Má âtâ tã ꞌdî ĩtí ꞌdĩ rî, tãlâ íîgĩ trá búkũ Ôvârí kâ ꞌá kĩ,
26 Do Senhor é a terra e tudo que ela encerra.
27 Gõꞌdá õzõ ãnî rû-lẽ-ãzíyã yî âꞌdó ꞌbá ĩyî krístõ ꞌbá ró kô rî ạ̃ậzı̣̂ ãnî ĩyî drí ꞌbã ꞌálâ ãꞌwá nyãlé rî, nĩ nyâ ãꞌwá rî ꞌdĩ cú ĩtí tã îjí ãkó.
27 Se algum infiel vos convidar e quiserdes ir, comei de tudo o que se vos puser diante sem indagar de coisa alguma por motivo de consciência.
28 Gõꞌdá õzõ õjílã ãzâ ꞌbá yî õsõ drı̣́-mbílí trá ãnî lı̣̃fı̣́ kĩ, ꞌdĩî ãꞌwá fẽlé trá pãrãndã zẽlé rî ĩꞌdî rî, nĩ nyâ ãꞌwá rî gógó ꞌdĩ gõꞌdá kô, tãlâ nĩ õzó kô õjílã gólâ tã ꞌdî âtá ꞌbá ãnî drí ꞌdĩ ꞌbãâ tã õnjí ꞌẽlé.
28 Mas se alguém disser: Isto foi sacrificado aos ídolos, não o comais, em atenção àquele que o advertiu e por motivo de consciência.
29 Gbõ lé âꞌdó kô tã õnjí ꞌî ngá gólâ fẽlé trá pãrãndã zẽlé rî nyãzó ãnî drí tã ı̣̂sũ-ı̣̂sũ ãníkâ rî vó ró rî, nĩ nyâ kô, tãlâ nĩ õzó kô tã ı̣̂sũ-ı̣̂sũ ãnî ãzí-ãzí yí kâ ngá ꞌdĩ ndrẽzó ĩyî lı̣̃fı̣́ tã õnjí ró ꞌdĩ îzãâ.
29 Dizendo consciência, refiro-me não à tua, mas à do outro. Com efeito, por que razão seria regulada a minha liberdade pela consciência alheia?
30 Gõꞌdá õzõ mã õꞌê ãwô-ĩtí trá Ôvârí drí ngá gólâ ãmâ drí ꞌẽꞌá nyãlâ ꞌdĩ tãsĩ rî, âꞌdó kô mbı̣̂ ãmâ drí ngá rî ꞌdĩ nyãzó yã?”
30 Se eu como com ações de graças, por que serei eu censurado por causa do alimento pelo qual rendo graças?
31 Gõꞌdá má âꞌdô tã ãníkâ ꞌdĩ drı̣̃ lâ lôgõꞌá nõtí, tã lậvũ ꞌbá kó rõô rî cé Ôvârí rî ı̣̂njı̣̃-ı̣̂njı̣̃ ĩꞌdî. Âꞌdó kô ngá ní drí nyãlé ngãtá mvũlı̣́ rî ĩꞌdî, nĩ ꞌbã tã ndrĩ ãnî drí rĩꞌá ꞌẽlâ rî ãâꞌdô tã gólĩyî õjílã ꞌbã ꞌbá Ôvârí rî ı̣̂njı̣̃lı̣́ rî ĩꞌdî.
31 Portanto, quer comais quer bebais ou façais qualquer outra coisa, fazei tudo para a glória de Deus.
32 Nĩ ꞌê tã gólĩyî ꞌẽ ꞌbá õjílã ãzí ꞌbãlé tã õnjí ꞌẽlé Ôvârí rú rî ĩꞌdî kô, ngãtá õjílã rî ꞌdĩ õjílã Yúdạ̃ yí kâ ngãtá âꞌdó kô õjílã Yúdạ̃ yí kâ ꞌî yã rî, ngãtá õjílã rî ꞌdĩ õjílã Ôvârí kâ ꞌî yã rî. Tã ꞌdî ꞌbá yî võ lâ ꞌá rî, nĩ ꞌê tã gólĩyî ꞌẽ ꞌbá gólĩyî ꞌbãlé tã lẽlé Yésũ Krístõ ꞌá pı̣̃pı̣̂sı̣́lı̣́ ãlô sĩ rî ĩꞌdî.
32 Não vos torneis causa de escândalo, nem para os judeus, nem para os gentios, nem para a Igreja de Deus.
33 Mâ rî gógó nyãányâ lâ, má rî ûjũlı̣́ ı̣̃tú vósĩ cé zãâ rĩꞌá tã gólĩyî õjílã ãzí ꞌbã ꞌbá âꞌdólé ãyĩkõ ró rî ꞌẽlé ĩꞌdî. Nĩ ûjũ gõꞌdá kpá ꞌẽlâ ĩtí. Má âꞌdó kô cé ngá ꞌẽ ꞌbá cé ámâ nyãányâ pãlé rî ꞌẽlé ĩꞌdî. Má ûjũ kpá ngá gólĩyî ꞌẽ ꞌbá õjílã ãzí pãlé rî ꞌẽlé, tãlâ Ôvârí õpâ ró gólĩyî bê tã õnjí gólĩyíkâ ꞌásĩ.
33 Fazei como eu: em todas as circunstâncias procuro agradar a todos. Não busco os meus interesses próprios, mas os interesses dos outros, para que todos sejam salvos.
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar 1 Coríntios 10, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.