Marcos 4
Arabela NT (ARL_WBT) vs NVI
1 Jesuuri socua Pueyaso rupaa niishitiojonu coteequiaariuhua caminia casaqueyaji. Jiyanohua queraatia pueyari rerequeejoquiaari nojori tojitianura nojuaja. Boteeri tii cuatariquiaa caminiajinia. Naacuajitij, Jesuuri botejinia tacaquiaari. Tii cajishiiri, caminia casaqueyaji rerequeejono pueya na niishitiojonura tiji.
1 Novamente Jesus começou a ensinar à beira-mar. Reuniu-se ao seu redor uma multidão tão grande que ele teve que entrar num barco e assentar-se nele. O barco estava no mar, enquanto todo o povo ficava na beira da praia.
2 Cuno pueya niishitiojoreeri queraatia miriqui pohuatasanota. Na niishitiojosacari pueya, Jesuuri naa sequequiaaritij:
2 Ele lhes ensinava muitas coisas por parábolas, dizendo em seu ensino:
3 —Nia tojitiare nio sequesano. Tamonu juuca, pueyano na cuhuariquiajinia natoojonuucua quiaquiaari.
3 "Ouçam! O semeador saiu a semear.
4 Na jacutasacari, nucuaco totequiaariiri tajaaca. Shuhuari na miojoree. Majaari na moritianu quiquiaari.
4 Enquanto lançava a semente, parte dela caiu à beira do caminho, e as aves vieram e a comeram.
5 Tajaacaari totequiaari sai tajiniaqueyajuhuaj. Majaari cuniqui puera jiya quiniu quiquiaari na maashiniuria. Naacuajitij, najuhuana ritia moritiaquiaariiri.
5 Parte dela caiu em terreno pedregoso, onde não havia muita terra; e logo brotou, porque a terra não era profunda.
6 Pananu jaara jaquiaari, na catijiareeri. Maja puera nujuacaraca na quishacari, ritia sorequeeri.
6 Mas quando saiu o sol, as plantas se queimaram e secaram, porque não tinham raiz.
7 Tajaacaari totequiaarijiuhua riyocuaca tajinia. Jiohuacacaari socua ritia maashiquiaari. Natauri tarinitiucuara quiquiaari saniniuujia. Naaratej, majaari na muetunu quirii.
7 Outra parte caiu entre espinhos, que cresceram e sufocaram as plantas, de forma que ela não deu fruto.
8 Tajaacaari saniniuujia totequiaari maninia jiyajinia cutara. Cuno cutaraari maninia maashiquiaari cuno jiyajinia. Senoosaareeri queraatia. Niquiriyatu jiyonajiniji carojosaaquiaariiri treinta jajau. Tanajajiniji socua sesenta jajau, naajuhuaj socua cien jajau tanajajiniji.
8 Outra ainda caiu em boa terra, germinou, cresceu e deu boa colheita, a trinta, sessenta e até cem por um".
9 Jesuuri nojori sequeree: —Cante numaaracani, cuaara cua sequesano tojitiaara.
9 A seguir Jesus acrescentou: "Aquele que tem ouvidos para ouvir, ouça! "
10 Na nuhuaji, Jesu quishacari tamajaaja, na saquiriojosano doce pueyari na nequesotaquiaari, tamasaca pueyanio. Cuno pojoricuajaari Jesu shuriucua quiriquiaa. Nojoriiri Jesu sequeree: —¿Casaa miriqui quia pohuatasano sequenu paniyani?
10 Quando ele ficou sozinho, os Doze e os outros que estavam ao seu redor lhe fizeram perguntas acerca das parábolas.
11 Jesuuri nojori sequeree: —Pueyasoori nia niishitiojiya jiyasohua na miiniu panishano, taa na muerasu na jiitianutaniya pueyaracaanu cutarani. Tamasacara saniniuujia, canapuete Pueyaso ruuretajacani, nojoririaari miriqui pohuatashiyacujua.
11 Ele lhes disse: "A vocês foi dado o mistério do Reino de Deus, mas aos que estão fora tudo é dito por parábolas,
12 Naacuajitij, nojoriiri cua cumaacata cua miishano niquitiuquiaa pueyaracaanu najuhuanaj. Majaari nojori niishiniu na niquishano. Naajuhuaj, nojori jaara Pueyaso Rupaa tojitiare, majaari na niishiniu na tojishano. Nojori jaara niishiri, nojori mariqui noojia tacatorohuari sesa nojori miishanojiniji nojori jiyanooshaanura.
12 a fim de que, ‘ainda que vejam, não percebam, ainda que ouçam, não entendam; de outro modo, poderiam converter-se e ser perdoados! ’"
13 Jesuuri nojori sequequiaarijiuhuaj: —¿Majateeri nia niishiniu miriqui cua pohuatasano? ¿Niaatucua taa niishiriquia socua tamonu cua pohuatasanoni?
13 Então Jesus lhes perguntou: "Vocês não entendem esta parábola? Como, então, compreenderão todas as outras parábolas?
14 Cua pohuatasano cuhuariquiajinia natoojonajinijini, nojuajaari juhua Pueyaso Rupaa pohuatana.
14 O semeador semeia a palavra.
15 Noojiaqueya pueyari juhua nucuaco toteno jajau. Najuhuana Pueyaso Rupaa tojiyari. Na tojiniu nuhuaji, Satanásri nimiaa. Nojuajaari puetunu Pueyaso Rupaajanaa noojiajinia natasano jaariutiaquiaa.
15 Algumas pessoas são como a semente à beira do caminho, onde a palavra é semeada. Logo que a ouvem, Satanás vem e retira a palavra nelas semeada.
16 Tamasaca pueyari juhua noo jajau saniniuujia, sai tajiniaqueya jacutasanotej. Nojori jaara Pueyaso Rupaa tojiri, jiyanohua na timitiaari.
16 Outras, como a semente lançada em terreno pedregoso, ouvem a palavra e logo a recebem com alegria.
17 Cunoori juhua secaja nujuacaraca moritiano jajau, sai tajinia na moritianuucua. Majaari na rishiniu. Naajuhuaj, cuno pueya jaara saniniujiushaare taraatia, jaara naquiya miishaarejuhuaj Pueyaso Rupaa tojijiaca nojori quiniuucua, nojoriiri ritia Pueyasoocua tiuuniu tarinitiaja.
17 Todavia, visto que não têm raiz em si mesmas, permanecem por pouco tempo. Quando surge alguma tribulação ou perseguição por causa da palavra, logo a abandonam.
18 Noojiaqueya pueyari juhua noo jajau, jiohuacaca tajiniaqueya jacutasanotej. Pueyaso Rupaa tojiyari.
18 Outras ainda, como a semente lançada entre espinhos, ouvem a palavra;
19 Na nuhuaji, nojoriiri puera niishiriojiya taa nojori quiniutianiya maninia mijiriani. Nojoriiri sapojosaaquiaa puera na shuquiritiasacari mijiria casami. Nio jiya casamiicua jiaatiaquiaajaariuhuaj. Puetunu cunorajanaa, nojoriiri Pueyaso rupaa tojitiaquiaa na numaa shama. Naacuajitij, nojoriiri juhua muetuhuo quiya.
19 mas quando chegam as preocupações desta vida, o engano das riquezas e os anseios por outras coisas, sufocam a palavra, tornando-a infrutífera.
20 Noojiaqueya pueya saniniuujia, nojori cutaraari maninia tojitiaja Pueyaso Rupaa. Cuno pueyari juhua cuhuariquiajinia natau, queraatia muetujua, maninia jiyajinia natasano. Cuno maninia nataujinijinioni, noojiaqueyari maja puera na muetunu. Tarajanuuri maninia muetuna. Naajuhuaj, tarajanuuri jiyanohua queraatia muetujua. Naajuhuaj, cante Pueyaso Rupaa tojijia cutarani, nojuajaari juhua maninia muetujua natau.
20 Outras pessoas são como a semente lançada em boa terra: ouvem a palavra, aceitam-na e dão uma colheita de trinta, sessenta e até cem por um".
21 Jesuuri nojori sequereejuhuaj: —¿Samaritiutiiri noshitishano, conatu cariquiaco jamotasocoriquiano, maquetu cariquiacojuhuaj? Maja. Samaritiu jaara noshitishaare, morijiuucua morotashiyari, tiajiniaaco na cuhuatanura maninia.
21 Ele lhes disse: "Quem traz uma candeia para ser colocada debaixo de uma vasilha ou de uma cama? Acaso não a coloca num lugar apropriado?
22 Naajuhuaj, jiyasohua nia miishanoori puetunujuanaa niishishaanutaniya. Cua pohuatasanoori juhua samaritiu, puetunu pueya jiuujiaajanaa na cuhuatanura. Naajuhuaj, Pueyaso Rupaa jaara nioojiajinia jamosaare, juhua muetunutaniyari puetunu pueya niquishocoriquianojuanaa.
22 Porque não há nada oculto, senão para ser revelado, e nada escondido senão para ser trazido à luz.
23 Niajaniya, canapuete numaa jiitiaani, nia tojitiare cua pohuatasano.
23 Se alguém tem ouvidos para ouvir, ouça!
24 Jesuuri naa nojori sequequiaarijiuhuaj: —Nia niishiri nia tojishano. Nia shanacutajataja, teyanota nia shanacujuquiaa nia niquitiosocoriquianocuajani, Pueyasoori cunotaja niaara shanacunutaniyajuhuaj. Naacuajitij, niaa jaara capora quiriquia tamasacata, Pueyasoori socua capora quiniutianiya niaarajuhuaj.
24 "Considerem atentamente o que vocês estão ouvindo", continuou ele. "Com a medida com que medirem, vocês serão medidos; e ainda mais lhes acrescentarão.
25 Cante na rupaa tojijiani, socua na niishitiojonutaniyari. Saniniuujia, canapuete na rupaa tojitiaaquiyani, secaja na niishishanoori puetunu jaariutiasaanutaniyajanaa.
25 A quem tiver, mais lhe será dado; de quem não tiver, até o que tem lhe será tirado".
26 Jesuuri nojori sequequiaarijiuhuaj: —Nia niishitiojonu saniriiria taa Pueyaso muerasu supuequiaani, Pueyaso jiitiasano nojori quiniuria. Tamonu pueyanoori na cuhuariquiajinia nataquiaari jajau. Na nuhuaji, majaari na tacatenu quiquiaariuhua pueyaracaanu na natasano na niquiniuria.
26 Ele prosseguiu dizendo: "O Reino de Deus é semelhante a um homem que lança a semente sobre a terra.
27 Cuno pueyanoori na natanu nuhuaji camueenujuquiaari. Cuno jajauri moritiaquiaari juuca, niucuanio. Maashiquiaariiri na camaru maquesacari, na niquishacarijiuhuaj. Tamonu juuca, na camaru tacatesacariuhua na natasano na niquiniuria, tariucua puereetuucaari quiquiaari. Majaari na camaru niishiniu quiquiaari taa na moritiareeni.
27 Noite e dia, quer ele durma quer se levante, a semente germina e cresce, embora ele não saiba como.
28 Jiyari tamajaaja moritianijia natau. Coteenu moritiaari na jiyona. Na nuhuaji, na jajau coori supueya. Na nuhuaji, na jajauri querasapijiaacara quimiaa na noshiniuria.
28 A terra por si própria produz o grão: primeiro o talo, depois a espiga e, então, o grão cheio na espiga.
29 Na natau jaara noshimia, na senoonaari na senoojua na racatasocoriquiano. Pueyaso muerasuuri naa miishaanutaniyajuhuaj.
29 Logo que o grão fica maduro, o homem lhe passa a foice, porque chegou a colheita".
30 Jesuuri socua sequequiaari: —¿Juhua casaa niquishanote Pueyaso cumaacani? ¿Casaatate pa naata na saniniujiuniuni, taa Pueyaso Rupaa poonijiya pueya jiuujiajiniani? Quiarijia nia pohuatareeraj.
30 Novamente ele disse: "Com que compararemos o Reino de Deus? Que parábola usaremos para descrevê-lo?
31 Pueyaso Rupaari pueya jiuujiajinia quiya juhua mostaza jajau. Mostaza jajauri jiyanohua socua shiitianiyojua puetunu tamasaca jajaujinijijianaa, majaari puera maatia na niquishaanu. Pueyaso Rupaari naajuhua pueya jiuujiajinia, nocua nojori tiuushacari.
31 É como um grão de mostarda, que, quando plantada, é a menor semente de todas.
32 Mostaza jajau jaara natasaare, maashiyari socua puereetuucara tamasaca nataujiniji. Na cashacucuaari maashiya puereetucucuara. Shuhuari na cashacucua cariquiaco nujuatujua shinishiqui. Pueyaso Rupaari pueyano jiuujiajinia naa cumaacaracajuhuaj, na jataniniuria na tojijia, maninia miijia na quiniuria.
32 No entanto, plantada, ela cresce e se torna a maior de todas as hortaliças, com ramos tão grandes que as aves do céu podem abrigar-se à sua sombra".
33 Jesuuri naa queraatia miriqui pohuatasanota niishitiojoquiaari Pueyaso rupaa saaja pueya niishishano casaata. Majaari socua jiyajeneta casaa na pohuatanu quiquiaari.
33 Com muitas parábolas semelhantes Jesus lhes anunciava a palavra, tanto quanto podiam receber.
34 Naacuajitij, nojuaja jaara casaa niishitiojonu paniquiaari pueya niquiara, nojuajaari puetunujuanaa naa niishitiojoquiaari miriqui na pohuatasanota. Tamajaaja nojori quishacari saniniuujia, Jesuuri na saquiriojosano pueya niishitiojoquiaari maatia, casaa miriqui na pohuatasano sequenu paniriquiaani.
34 Não lhes dizia nada sem usar alguma parábola. Quando, porém, estava a sós com os seus discípulos, explicava-lhes tudo.
35 Cuno juuca jaara niniquiaari, Jesuuri na saquiriojosano pueya sequequiaari: —Caminia taquijiria pa quiaare.
35 Naquele dia, ao anoitecer, disse ele aos seus discípulos: "Vamos atravessar para o outro lado".
36 Cuniquijia pueya tiujiatiuyareeri, nojori quianura caminia taquijiria. Na pueyari Jesuta quiojiyaree cuno botejiniaja, tee nojuaja quiriquiaacuajani. Jesu quiasacari caminia taquijiria, tamasaca boteeri nata jaatequetariquiaajuhuaj.
36 Deixando a multidão, eles o levaram no barco, assim como estava. Outros barcos também o acompanhavam.
37 Maja puera na quenaacoyaquishacarijia, maruuri paratuta canashiyaquiji jiyanohua niquiaari nojoriicua nojori niuutiasacari. Paratuuri jiyanohua cajiniuucuatequiaari mohuaca nojori botejiniacumara. Nocuaji na boteeri tari quera tiuquitiariquiaa mohuacata.
37 Levantou-se um forte vendaval, e as ondas se lançavam sobre o barco, de forma que este foi se enchendo de água.
38 Jesuuri jiyacari bote pajamaji maqueriquiaa juhuajaniya. Na nacaacuaji mataja caco maqueriquiaari. Na pueya niucuajatusacari nojuaja, Jesu sequetureeri: —¡Niishitiojonanaa!, ¿majateeri quia puerenuujua paa tari tiuquitiaareeni?
38 Jesus estava na popa, dormindo com a cabeça sobre um travesseiro. Os discípulos o acordaram e clamaram: "Mestre, não te importas que morramos? "
39 Jesuuri sanemaa. Paratu sequereeri, caminianio: —¡Quia suraajere! ¡Tariucuaja! Paratuuri tajimiohua. Caminiaari pootia maquee.
39 Ele se levantou, repreendeu o vento e disse ao mar: "Aquiete-se! Acalme-se! " O vento se aquietou, e fez-se completa bonança.
40 Jesuuri na saquiriojosano pueya sequeree: —¿Casaara nia puereya puerani? ¿Niaateeri Pueyasoocua tiuyashijiaca quiyajaaruhuaj?
40 Então perguntou aos seus discípulos: "Por que vocês estão com tanto medo? Ainda não têm fé? "
41 Nojoriiri jiyanohua shiriiquitiurii. Tama nojorijiaarijia sequetooquiaari: —¿Cantejaaranojoni? ¡Paratu, caminiaari na tojirii!
41 Eles estavam apavorados e perguntavam uns aos outros: "Quem é este que até o vento e o mar lhe obedecem? "
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Marcos 4, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.