Lucas 10

Arabela NT (ARL_WBT) vs NTLH

Sair da comparação
NTLH Nova Tradução na Linguagem de Hoje 2000
1 Nio nuhuaji, Jesuuri socua setenta y dos pueya saquiriojoquiaari, nojori puetanura nojuaja, puetunu Israel pueya tiacajiniajanaa Pueyaso rupaa nojori pohuatanura. Jesuuri nojori nuhuaji tii quianu paniriquiaajuhuaj. Puetunu nojorijianaa jiyaramiquiriiri caapiqui, caapiqui.
1 Depois disso o Senhor escolheu mais setenta e dois dos seus seguidores e os enviou de dois em dois a fim de que fossem adiante dele para cada cidade e lugar aonde ele tinha de ir.
2 Nojori nuhuajiria, Jesuuri nojori rootaree nio miriqui sequesano: —Queraatia Pueyaso muerasuranoori quiya, juhua senoosocoriquiano. Saniniuujia, secaja na senoonaari quiya. Cunora, cuhuariquia camaru nia secojore, socua senoonaa na jiyaramiquiniuria puetunujuanaa na senoosaanura.
2 Antes de os enviar, ele disse:
3 Nia quiojiyare pueyanaa. Nia niishiri, janiyari nia jiyaramiquiya juhua borrego niquiohuani puereeta sareya tajinia. Pueyaso paraari juhua puereeta sareya.
3 Vão! Eu estou mandando vocês como ovelhas para o meio de lobos.
4 Nia quiojosacari, majaari nia caashoque nia patanu, nia cumaneeca quiquiojuhuaj, nia sapatunio. Majaari nucuaco nia tarishiniu pueya nia saruhuatasacari.
4 Não levem bolsa, nem sacola, nem sandálias. E não parem no caminho para cumprimentar ninguém.
5 Tamonu tiajinia nia tiuquishacari, coteenu nia saruhuatare na camaru nio sequesanota: “Juhuajaniya nia quiri, nio tiajinia quiniaanaa”.
5 Quando entrarem numa casa, façam primeiro esta saudação: “Que a paz esteja nesta casa!”
6 Cuno tiajinia quiniaa pueya jaara jiyanoojiaca quiri, naa nia sequesacaritij, Pueyasoori nojori miiniutianiya maninia. Nojori jaara juaajiaca quiri saniniuujia, Pueyasoori nojori shuquiritiyaquiniutianiya.
6 Se um homem de paz morar ali, deixem a saudação com ele; mas, se o homem não for de paz, retirem a saudação.
7 Tee nia masesaareni, cuno tiajinia nia jiyojere. Nia miaquere, nia rature nojori niquitiosano niajaniya. Nia pohuatanuucua Pueyaso rupaa nojori niquiara, niajaniya cuaara niquitiosaaria nia panishano. Majaari tamasaca tiajinia nia pacunujunu tii nia miaquenura.
7 Fiquem na mesma casa e comam e bebam o que lhes oferecerem, pois o trabalhador merece o seu salário. Não fiquem mudando de uma casa para outra.
8 Nia tiuquiijiosacari tamonu tiacajinia, pueyano jaara nia masuure na tiajinia nia quiniuria, niocua niaara nojori rupojosano miaquere. Majaari na soonu.
8 — Quando entrarem numa cidade e forem bem-recebidos, comam a comida que derem a vocês.
9 Cusosuhua nia naatanijiore cuno tiacajinia. Pueya niquiara nia sequere: “Pueyasoori quiarijia nia jiyatenu paniya na muerasu nia quiniuria”.
9 Curem os doentes daquela cidade e digam ao povo dali: “O
10 Nia tiuquishacari tamonu tiacajinia, pueya jaara tii nia tojiniu paniyaquiri, niocua cuno tiaca nuucuajinia naa nacare pueya niquiara:
10 Porém, quando entrarem numa cidade e não forem bem-recebidos, vão pelas ruas, dizendo:
11 “Nia tiacajinijinio jaaquiani, canaari canaa niohuacaacuaji na majiriuutiaani. Cunoori nia niishiniuria, Pueyaso jaara nia saniitiore, majaari canaacua na tiuutiasaanu quiniutianiya. Pueyasocuajaari nia jiyanooniu paniriquiaa juucua, na muerasu nia quiniuria”.
11 “Até a poeira desta cidade que grudou nos nossos pés nós sacudimos contra vocês! Mas lembrem disto: o Reino de Deus chegou até vocês.”
12 Seetanujuanaa nia sequeyanijia pueyanaa, Pueyaso saniitionu juuca jaara quiri, cuno tiacajinia quiniaari socua jiyanohua saniitiosaanutaniya Sodoma tiacajinia quiniaa pueyajiniji.
12 E Jesus disse mais isto:
13 ’¡Corazín tiacajinia quiniaa pueyanaa, mariyata Betsaida tiacajinia quiniaa pueyanaa! Cua tojiri. ¡Niaari jiyanohua saniitiosaanutaniya! ¡Niaari socua Pueyaso tojiyashijiaca quiya cuno tariucuacaanu Tiro tiacajinia quiniaa pueyajiniji, Sidón tiacajinia quiniaa pueyajinijinio! Cuno pueya jaara Pueyaso cumaacata miishano niquiquiaari, taa cua miiquianu nia tiacajiniacuaani, nojori maara ritia noojia tacatoquiaari cutara, sesa nojori miishanojiniji. Cuno tiacajinijinio pueya maara cocuaque toqueya cushiyonuuquiaari, nojori taraajesacari sesa nojori miiniuucua. Naajuhuaj, nojori maara juaca niojoquiaari nojori nacaacua quera nojori macaashacari, sesa miijiaca nojori quiniuucua.
13 Jesus continuou:
14 Niaa cutaraari cua cumaacata cua miijiosano niquijiaca. Naajaa, majaari nioojia nia tacatonu quiquianu Pueyasoocua. Naaratej, Pueyaso saniitionu juucajinia, ¡niaari socua jiyanohua saniitiosaanutaniya Tiro tiaca pueyajiniji, Sidón tiaca pueyajinijinio!
14 No Dia do Juízo, Deus terá mais pena de Tiro e de Sidom do que de vocês, Corazim e Betsaida!
15 Niajaniyarijiataj, Capernaum tiacajinia quiniaa pueyanaa, ¿niaateeri jiyaniya niaari jiyocuacaanu quiniaara jiyatesaanutaniya? ¡Maja! ¡Niaari puequeetuuju raama quejoosaanutaniya saniya!
15 E você, cidade de Cafarnaum, acha que vai subir até o céu? Pois será jogada no
16 ’Cua pueyanaa, cante nia tojitiajacani, nojoriiri cua tojitiajacajuhuaj. Naajuhuaj, cante nia ruuretaa cua rupaa nia pohuatasacarini, nojoriiri cua ruuretaajuhuaj. Cante cua ruuretaani, nojoriiri cua Jiyarona ruuretaajuhuaj.
16 Então disse aos discípulos:
17 Jesu jiyaramiquishano setenta y dos pueyari Jesuucua tiuquiijioquiaariuhua. Nojoriiri jiyanohua shuquiriaatia quiriquiaa. Jesu sequetureeri: —¡Jiyaniijianaa, samaruhuari canaa tojitiacanuni canaa tohuatanijiosacari nojori, canaa jiyaniquishacari quia sesa!
17 Os setenta e dois voltaram muito alegres e disseram a Jesus: — Até os demônios nos obedeciam quando, pelo poder do nome do senhor, nós mandávamos que saíssem das pessoas!
18 Jesuuri nojori sequeree: —Taaquiriirinij. Janiyari Sesaaca niquiquianuni juhua niaco tiyano jiyocuacaanuji.
18 Jesus respondeu:
19 Janiyacuajaari cua cumaaca nia niquitiocanuni, juhuajaniya nia rucuanenura sacocua caco, turucuaniiniu caconio. Cua cumaacata, niaari puetunu Sesaaca cumaacajanaa shocotanutaniya, juhuajaniya panaatia nia rucuanejonura, cua rupaa nia pohuatanura. Majaari quenaaja tamonu casaa miiniu quiniutianiya naquiya niajaniya.
19 Escutem! Eu dei a vocês poder para pisar cobras e escorpiões e para, sem sofrer nenhum mal, vencer a força do inimigo.
20 Naajaa, majaari saaja shuquiriaatia nia quiniu samaruhua tojitianuucua niajaniya. Shuquiriaatia nia quiri cutara nia sesaca naajiotasano quishacari jiyocuacaanu, Pueyaso muerasu sesaca naajiotasaqui.
20 Porém não fiquem alegres porque os espíritos maus lhes obedecem, mas sim porque o nome de cada um de vocês está escrito no céu.
21 Jiyacaritij, Pueyaso Sohuanuuri Jesu shuquiritirii jiyanohua. Cunora, Jesuuri na Que Pueyaso sequeree: —¡Quia shuquiritiaanijia cua Quenaa! ¡Quiaacuajaari Jiyaniijiajanaa quiya jiyocuacaanu, mijirianio! ¡Quiaari maninia miirii! Cua pueyari juhua naatujoori, maja puera niishijiaca. Naajaa, quiaari quiarijia nojori niishitirii quia niishishano, quia jamosano mijiria niishijiacaacuaji. Jaa, cua Quenaa, quiaacuajaari naa nojori panitiaja.
21 Naquele momento, pelo poder do Espírito Santo, Jesus ficou muito alegre e disse:
22 ’Cua Queeri tari cua niquitioquiaari puetunu na jiitiasanojuanaa, Jiyaniijiarano cua quishacari. Majaari tamonu niishiniu quenaaja cante Pueyaso Niyanuni, saaja cua Que cutaraari cua niishiya. Naajuhuaj, majaari tamonu niishiniu cutara cante cua Queni. Saaja janiya cutaraari na niishiyani. Naajuhuaj, noo pueyari na niishiya, canapue cua niishitiniu paniya cua Quecuajani.
22 — O meu Pai me deu todas as coisas. Ninguém sabe quem é o Filho, a não ser o Pai; e ninguém sabe quem é o Pai, a não ser o Filho e também aqueles a quem o Filho quiser mostrar quem o Pai é.
23 Na nuhuaji, Jesuuri na pueyacua tacateree. Saaja nojori sequereeri: —Shuquiriaatia quijiaca cutaraari niajaniya, nia niquiniuucua puetunu nia niquishanojuanaa nia rupuenuucua janiya.
23 Então Jesus virou-se para os discípulos e disse só para eles:
24 Seetanujuanaa nia sequeyanijia, queraatia tariucuacaanu Pueyaso sequesano caminiujiuniaa pueya, mariyata jiyaca jiyaniijianucuanio, nojoriiri nia niquishano niquiniuucua jiaatiaquiaari juucua. Majaari na niquitiuniu quiquiaari. Nojoriiri cuata nia quishacari nia tojishano tojitianuucua jiaatiaquiaari juucuajuhuaj. Majaari na tojitiuniu quiquiaari.
24 Eu afirmo a vocês que muitos
25 Na nuhuaji, Moisés Rootasanojiniji niishitiojona pueyanoori Jesuucua niquiaari nata na pocoojonura. Jesu na pocuatenura sesa juucua, naa na nequesotareeri: —Niishitiojonanaa, ¿taa cua miiniutianiya pueyaracaanu rishijia cua quiniuriani?
25 Um mestre da Lei se levantou e, querendo encontrar alguma prova contra Jesus, perguntou: — Mestre, o que devo fazer para conseguir a vida eterna?
26 Jesuuri na riucuaree: —¿Taate Moisés Rootasanojinia naajiotasanoni? ¿Taa quia niishiriojoquiaani, quiaa jaara na serojoquiaa?
26 Jesus respondeu:
27 Moisés Rootasanojiniji niishitiojonaari Jesu riucuaree: —Naa sequeyano:
27 O homem respondeu: — “Ame o Senhor, seu Deus, com todo o coração, com toda a alma, com todas as forças e com toda a mente. E ame o seu próximo como você ama a você mesmo.”
28 Jesuuri na sequeree: —Quiaacuajaari maninia riucuaree. Naa quia miishacaritij, quiaari pueyaracaanu rishijia quiniutianiya.
28 — A sua resposta está certa! — disse Jesus. — Faça isso e você viverá.
29 Moisés Rootasanojiniji niishitiojonaari tama nocuaji tacunu paniriquiaajaaja, maninia quijia na quiniuria Pueyaso niquiara. Naaratej, naa nequesotarohua Jesuuri: —¿Canteeri cuarta pueyanoni?
29 Porém o mestre da Lei, querendo se desculpar, perguntou: — Mas quem é o meu próximo?
30 Jesuuri nio pohuatasano na pohuataree na niishitiojonura nojuaja. Naa coteereeri: —Tamonu parta Judio pueyanoori Jericó tiacajiniara quiariquiaa juucua, Jerusalén tiacajiniji. Nohuasenuujuaca pueyari na quiaree. Puetunu na jiitiasanojuanaa na jaariuutiatureeri, na cushishano toquenio. Na piquitiuriiri. Quera macu na tiujiatuqueeri.
30 Jesus respondeu assim:
31 Na nuhuaji, pueyacuara secojonaari cuno nucuaco quiariquiaajaacuhuaj. Na niquishacari piquishano narta Judio pueyano mataano nuu shuriuquiocora, na shocortamaa saajaari.
31 Acontece que um sacerdote estava descendo por aquele mesmo caminho. Quando viu o homem, tratou de passar pelo outro lado da estrada.
32 Na nuhuaji, Levita pueyanoori cuno nucuaco quiariquiaajuhuaj. Na niquishacari narta Judio piquishano pueyano, nojuajaari saaja na shocortamaajuhuaj.
32 Também um
33 Na nuhuaji, Samaria jiyajinijinio tahueri cuno nucuaco quiariquiaajuhuaj. Na niquishacari parta Judio pueyano mataano, Samaria jiyajinijinio tahueri nocua taraajeree.
33 Mas um
34 Na cacataseeri. Nohuasenuujuaca piquiyashiquia matejoree shiyocuataari, vinotanio. Na nuhuaji, na piquiyashiquia morojoreeri. Na nuhuaji, na niataree tama na seru nijiniajaarijia. Ritia na jiyataaree rucoojojuaca tiuquiijiojua tiajiniaraari. Cuniqui na cojuatareeri.
34 Então chegou perto dele, limpou os seus ferimentos com azeite e vinho e em seguida os enfaixou. Depois disso, o samaritano colocou-o no seu próprio animal e o levou para uma pensão, onde cuidou dele.
35 Tariqui, cuno tahue quianu panishacariuhua, nojuajaari caapiqui cumaneeca pueraree. Rucoonaa tia camaru na niquitioreeri. Na sequereeri: “Cucua quia jiyanoori. Nio pueyano quia cojuatare quiria. Quiaa jaara socua quia cumaneeca nocua puecare, janiyacua saniniuujia quia niquitiorohuanijia cua tacatesacariuhua”.
35 No dia seguinte, entregou duas moedas de prata ao dono da pensão, dizendo:
36 Nio pohuatanu nuhuaji, Jesuuri cuno pueyano nequesotaree: —Quiarijiani, ¿taa quia sequeyani? Cuno jiuujianaraca rucoonaa pueyajinijinioni, ¿teyano cuno pojorijinijiniote narta pueyanoocua taraajeja cutarani?
36 Então Jesus perguntou ao mestre da Lei:
37 Moisés Rootasanojiniji niishitiojona pueyanoori Jesu riucuaree: —Cuno Samaria jiyajinijinio tahuecuajani, nocua taraajequiaarini. Jesuuri na sequeree: —Taaquiriirinij. Quia quiaarohua. Naa pueyacua taraajeja quia quirijiuhuaj, taa cuno tahue taraajequiaaricuaani.
37 — Aquele que o socorreu! — respondeu o mestre da Lei. E Jesus disse:
38 Socua na rucuanesacari, Jesuuri tamonu tiacajinia tiuquiquiaari na pueyata. Cuno tiacajinia na quishacari, tamonu maajiiri na masuuquiaari. Naaratej, na tiajinia na tiuquinitiareeri. Cuno maaji sesa quiquiaari Marta.
38 Jesus e os seus discípulos continuaram a sua viagem e chegaram a um povoado. Ali uma mulher chamada Marta o recebeu na casa dela.
39 Martaari tarajanu jiitiaja. Na sesaari quiquiaari María. Maríari Jesu niohuaca shuriuquiumia cajiriquiaa, na tojiniuria Jesu pohuatasano.
39 Maria, a sua irmã, sentou-se aos pés do Senhor e ficou ouvindo o que ele ensinava.
40 Marta cutaraari poonijioriquiaa queraatia na miishocoriquiano na jiitiasacari. Cunora, Martaari Jesuucua catecanoree. Na sequereeri: —Jiyaniijianaa, ¿majate cucua quia taraajenu? Cua tarajanuuri cua tarinitiaquee niquiriyatujua, puetunu nio poonijiosanotajanaa. ¡Quia sequere na naacutanura janiya!
40 Marta estava ocupada com todo o trabalho da casa. Então chegou perto de Jesus e perguntou: — O senhor não se importa que a minha irmã me deixe sozinha com todo este trabalho? Mande que ela venha me ajudar.
41 Jesuuri saaja na sequeree: —Martanaa, quioojia quia cajitiri sanaunaa. Quiaari puera quia miishano tacaatiaa.
41 Aí o Senhor respondeu:
42 Saaja niquiriyatu casaa cutaraari jiyanohua panishano. María cutaraari cuno socua panishano casaa saquiriojoree. Tamonuuri maja na naata na tojishano jaariutianu noojiajiniji.
42 mas apenas uma é necessária! Maria escolheu a melhor de todas, e esta ninguém vai tomar dela.

Ler em outra tradução

Comparar com outra

Estude este capítulo no WhatsApp

Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Lucas 10, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.