Atos 9
Arabela NT (ARL_WBT) vs NVI
1 Sauloori jiyacari pueyaracaanu Jesuucua tiuuniaa miananajoriquiase. Nojori puecoonu paniquiaari puetunujuanaari. Naaratej, Sauloori pueyacuara secojonaa jiyaniijiaacua quiaquiaari.
1 Enquanto isso, Saulo ainda respirava ameaças de morte contra os discípulos do Senhor. Dirigindo-se ao sumo sacerdote,
2 Naa na sequeseeri: —Damasco tiacajinia quianu paniyanijia. Quiria quia naajiore cuniqui secojojua tiaca camarucuaacuara Damasco tiacajiniani, cuno naajioneeta cua tiuquiijionura nojori rerejojuacajinia. Jesu tojiniaa pueya morojonu paniya cuniquijinijia. Janiyari cua quioosano jaatucunutaniya niyara Jerusalén tiajiniarani, canuu, maajipohuanio.
2 pediu-lhe cartas para as sinagogas de Damasco, de maneira que, caso encontrasse ali homens ou mulheres que pertencessem ao Caminho, pudesse levá-los presos para Jerusalém.
3 Naacuajitij, nucuaco Saulo quiasacari, tari quenaacoturiquiaa Damasco tiacajiniaraari. Jiyacaritij, ¡shacantuucaari canashiyaquiji nunuquiaari jiyocuacaanuji!
3 Em sua viagem, quando se aproximava de Damasco, de repente brilhou ao seu redor uma luz vinda do céu.
4 Sauloori juhua jatasaaquiaari na cari. Na pojosaquiji tojiquiaari rupaa na sequeyanoori: —¡Saulonaa, Saulonaa, cua tojiri! ¿Casaara quia miitiaa puera janiyani?
4 Ele caiu por terra e ouviu uma voz que lhe dizia: "Saulo, Saulo, por que você me persegue? "
5 Sauloori na riucuaree: —¿Cantequia Jiyaniijianaa? Jiyocuacaanuji nocua pocuaanoori na riucuaquiaari: —Janiya Jesuni. Quiaari puera cua miitiaajanaajataj, cucua tiuuniaa quia miitiasacari puera. Naa quia miishacari puera quia juaaniutiatej, quiaari tama quia cuaqueya sesoyajaacujua. Quiaari juhua juaajia pueyano. Quiaari quia juaaniutia juhua jiohuaca patiyashijiya.
5 Saulo perguntou: "Quem és tu, Senhor? " Ele respondeu: "Eu sou Jesus, a quem você persegue.
6 Sauloori na puerenuta na tetecasacari na sequequiaari: —Jiyaniijianaa, ¿casaa quia paniya cua miiniuriani? Jiyaniijiaari na sequeree: —Quia sanere. Naajaa quia tiuquishii Damasco tiacajinia. Quiaari tii sequesaanutaniya cua panishano quia miiniuria.
6 Levante-se, entre na cidade; alguém lhe dirá o que você deve fazer".
7 Saulota quiojonaari shiriiquitiuquiaari nojori jaara tojitiuquiaari jiyocuacaanuji pocuanu. Nojoriiri juucua na niquiniu paniquiaari. Saaja shaaquiiri quiriquiaa.
7 Os homens que viajavam com Saulo pararam emudecidos; ouviam a voz mas não viam ninguém.
8 Na nuhuaji, Sauloori na pojosaquiji sanerohua juucua. Majaari na naata niquiniu quiquiaari saaja. Nata quiniaari na jaatucutaquiaari Damasco tiacajiniara.
8 Saulo levantou-se do chão e, abrindo os olhos, não conseguia ver nada. E eles o levaram pela mão até Damasco.
9 Nojuajaari tii camueenujuquiaari jiuujianaraca juuca, cariyojuaru na quishacari. Majaari na miaquenu quiquiaari pueyaracaanu cariyojuaru na quishacari. Ratuyaquiquiaarijiaariuhuaj.
9 Por três dias ele esteve cego, não comeu nem bebeu.
10 Tamonu Jesuucua tiuunia pueyanoori Damasco tiacajinia quijia. Na sesa quiquiaari Ananías. Jiyaniijia Jesuuri na sequequiaari juhua na maquenujinia: —¡Ananíasnaa! Nojuajaari na riucuaquiaari: —¿Casaate cua Jiyaniijianaa?
10 Em Damasco havia um discípulo chamado Ananias. O Senhor o chamou numa visão: "Ananias! " "Eis-me aqui, Senhor", respondeu ele.
11 Jiyaniijiaari na sequeree: —Quiarijia quia quiaare Saulo pajenuucua. Nojuajaari noo Saulo, Tarso tiacajinijinio pueyanotej. Nojuajaari Judas tiajinia quiya. Judas tiaari jati tamonu nuujinia quiya. Cuno nuu sesa, Nuu Maniniu. Sauloori cuno tiajinia secojiya Pueyaso.
11 O Senhor lhe disse: "Vá à casa de Judas, na rua chamada Direita, e pergunte por um homem de Tarso chamado Saulo. Ele está orando;
12 Nojuajaari juhua na maquenujinia tari niquirii quiajaniya nocua tiuquiyano. Tari quia sesa niishiyajaariuhuaj. Sauloori tari quia niquirii na maquenujinia. Quiaari quia juaashiquia niariquiaa nocua, na namijia jeequenuhuara, maninia na niquiniuhuara.
12 numa visão viu um homem chamado Ananias chegar e impor-lhe as mãos para que voltasse a ver".
13 Ananías jaara naa tojiquiaari Jiyaniijia sequeyanotej, nojuajaari sequeree: —¡Cua Jiyaniijianaa, queraatia pueyari cuno pueyanojiniji cua pohuatacanuni! ¡Quiocua tiuuniaa pueya miitiaquiaa taraatia Jerusalén tiacajiniaari!
13 Respondeu Ananias: "Senhor, tenho ouvido muita coisa a respeito desse homem e de todo o mal que ele tem feito aos teus santos em Jerusalém.
14 Pueyacuara secojonaa jiyaniijia jiyarosanonaari cunohuaj, quiarijia niya tiuquiriini. ¡Nojuajanaari quia secojonaa pueya quioonutaniya, morojonucuaca canaa na jiyatasocoriquiano Jerusalén tiacajiniara!
14 Ele chegou aqui com autorização dos chefes dos sacerdotes para prender todos os que invocam o teu nome".
15 Jiyaniijiaari Ananías sequequiaari saaja: —Naajaa, quia quiaare. Janiyacuajaari cuno pueyano saquiriojoquiaari tarijia cua jiyaramiquishocoriquianoni. Nojuajaari tamasaca jiyacajinia poojotanutaniya janiyajiniji taucuaca niquiara. Taucuaca jiyaniijianucua poojotanutaniya janiyajinijijiaariuhuaj, Israel pueyanio.
15 Mas o Senhor disse a Ananias: "Vá! Este homem é meu instrumento escolhido para levar o meu nome perante os gentios e seus reis, e perante o povo de Israel.
16 Janiyacuajaari Saulo niishitiojonutaniyani taa jiyanohua naquiya pueya miitianutaniya nojuajani, janiyajiniji na pohuatasacari.
16 Mostrarei a ele o quanto deve sofrer pelo meu nome".
17 Naaratej, Ananíasri quiaquiaari. Judas tiajinia tiuquishiiri, tee Saulo quiriquiaacuajani. Na tiuquishacari, Sauloocua niasee na juaashiquiaari. Na sequereeri: —Cua tarajanunaa, pa Jiyaniijia Jesu, quiocua muetarucuaa nio tiaca nucuamaji niyara quia nishacarini, nojuajaari quiocua cua jiyaroreeni. Cua jiyaroreeni quia namijia jeequenuhuara maninia, Pueyaso Sohuanu tiuquiniuria quioojiajiniajuhuaj.
17 Então Ananias foi, entrou na casa, impôs as mãos sobre Saulo e disse: "Irmão Saulo, o Senhor Jesus, que lhe apareceu no caminho por onde você vinha, enviou-me para que você volte a ver e seja cheio do Espírito Santo".
18 Jiyacari ritia totequiaariiri juhua sapitiaaja cocua Saulo namijiajiniji. Maninia niquiquiaariuhua na nuhuajiiri. Na nuhuaji, Sauloori ritia tiuquinishaaquiaari moojinia Jesuucua na tiuushacari.
18 Imediatamente, algo como escamas caiu dos olhos de Saulo e ele passou a ver novamente. Levantando-se, foi batizado
19 Na nuhuaji, miaquereeri, raturohuajaariuhuaj. Noojia jatarohuari. Pasaja camueenujuquiaari Damasco tiacajiniaari Jesuucua tiuuniaa pueyata.
19 e, depois de comer, recuperou as forças. Saulo passou vários dias com os discípulos em Damasco.
20 Sauloori juhuacatecara coteequiaari Jesujiniji pohuatanu narta Judiocuaca secojojuaca tiajinia Damasco tiacajinia. Nojuajaari pueya niquiara na pohuatasacari sequeja: —¡Jesuuri seetanujuanaa Pueyaso Niyanu!
20 Logo começou a pregar nas sinagogas que Jesus é o Filho de Deus.
21 Naa nojori tojishacari Saulo pocuaanotej, pueyari shiriiquiquiaari. Na shiriiquitiuniutia sequetureeri: —Nio pueyano pocuaani, ¿majate nootej, naquiya miiquiaa Jesuucua tiuuniaa pueya Jerusalén tiacajiniatej? Niyara niyareejaariuhuaj, Jesuucua tiuuniaa pueya na morojonura. Nojuajaari nojori jiyatanu paniriquiaa juucua Jerusalén tiacajinia secojonaa jiyaniijianucua na niquitiojosocoriquiano, nojori nujuatejosaanura.
21 Todos os que o ouviam ficavam perplexos e perguntavam: "Não é ele o homem que procurava destruir em Jerusalém aqueles que invocam este nome? E não veio para cá justamente para levá-los presos aos chefes dos sacerdotes? "
22 Sauloori socua noojia cumaquiquiaari Pueyaso Sohuanuta, jiyanohua maninia na pohuatanura puetunu juucajanaa. Nocuaji pataquiaari saaja Damasco tiacajinia quiniaa narta Judiocuacaari. Sauloori maninia pohuataquiaari tariucuacaanu Pueyaso Rupaajiniji, seetanujuanaa maatia pueya niishiniuria Jesuuri Pueyaso Jiyarosano pocuaji tacuriquiano.
22 Todavia, Saulo se fortalecia cada vez mais e confundia os judeus que viviam em Damasco, demonstrando que Jesus é o Cristo.
23 Quiniqui Saulo camueenujusacarijia pueyaracaanu, narta Judiocuacaari nocuara roojotooquiaari na motunura juucua.
23 Decorridos muitos dias, os judeus decidiram de comum acordo matá-lo,
24 Tamonuuri Sauloocua jiyanooquiaari. Naa na sequequiaariiri: —¡Quiaa monu panishiya sacaj! Judiocuacaari na sashiriquiaa tiaca tohuateyaji, na monu paniniutia juucua Saulo. Na shanacuturiquiaari juuca, niucuanio.
24 mas Saulo ficou sabendo do plano deles. Dia e noite eles vigiavam as portas da cidade a fim de matá-lo.
25 Damasco tiacaari puereetuuca sohuacaraca quiquiaari puetunu na shocuajanaa. Jesuucua tiuuniaa pueyari saaja Saulo mashiquiquiaari niucua. Sohuacajiniji roshinitiasaaquiaari jiyocuacaanuji puereetuuca canaasatujiniaari. Sauloori naa mashiquiaaritij.
25 Mas os seus discípulos o levaram de noite e o fizeram descer num cesto, através de uma abertura na muralha.
26 Na tiuquishacariuhua Jerusalén tiacajinia, Sauloori Jesuucua tiuuniaa pueya rupuenu paniquiaari juucua. Nojoriiri saaja na puerequiaari. Na puerenuta sequetuquiaariiri: —Pueyasoocua tiuujiaquinio naasucua jiyanotej.
26 Quando chegou a Jerusalém, tentou reunir-se aos discípulos, mas todos estavam com medo dele, não acreditando que fosse realmente um discípulo.
27 Bernabé cutaraari maja na puerenu quiquiaari Saulo. Nojuajaari Jesu saquiriojosano pueyacua na jiyataquiaari, Saulo niishiniuria puetunu nojorijianaa. Bernabeeri Jesu jiyaramiquishano pueya sequequiaari: —Sauloori pa Jiyaniijia niquiquianu Damasco tiacaacua neteja nucuamaji. Jiyaniijiaari nata pocoojocanu. Sauloori cunora juhuajaniya pohuatariquiaa Jesujiniji Damasco tiacajinia.
27 Então Barnabé o levou aos apóstolos e lhes contou como, no caminho, Saulo vira o Senhor, que lhe falara, e como em Damasco ele havia pregado corajosamente em nome de Jesus.
28 Sauloori narta Jesuucua tiuuniaa pueyata jiyojequiaari cuniquijia Jerusalén tiacajinia. Nojoritia rucuanejojuaari, mariyata Jesujiniji pohuataja juhuajaniyari.
28 Assim, Saulo ficou com eles, e andava com liberdade em Jerusalém, pregando corajosamente em nome do Senhor.
29 Saulo pocuasacari, nojuajaari seetanujuanaa cumaacata pocuaquiaari Jiyaniijia Jesuucua na tiuushacari. Griego rupaa pocuanaa Judiocuacata pocoojoquiaariiri. Noojiaqueyari Saulota juayonuutaquiaari saaja. Nojoriiri socua na motunu paniquiaari.
29 Falava e discutia com os judeus de fala grega, mas estes tentavam matá-lo.
30 Jesuucua tiuuniaa pueya jaara niishiquiaari naatej, nojoriiri Saulo jiyataquiaari Cesareya tiacajinia. Cuniquiji jiyarosaaquiaari na raja Tarso tiacajiniaari.
30 Sabendo disso, os irmãos o levaram para Cesaréia e o enviaram para Tarso.
31 Na nuhuaji, puetunu Judea jiyajinia Jesuucua tiuuniaa pueyajanaari panaatia quiquiaari quenaaja, Samaria jiyajinia, Galilea jiyajinianio. Tamasacaari maja tari naquiya na miishaanu quijia. Nojoriiri socua Jiyaniijia tojitiajacara quiquiaari nojori pueretusacari nojori mariqui na tojiyashijiara quiriohuari. Pueyaso Sohuanu naacusacari nojori, Pueyaso pueyari socua canequiaari queraatiara.
31 A igreja passava por um período de paz em toda a Judéia, Galiléia e Samaria. Ela se edificava e, encorajada pelo Espírito Santo, crescia em número, vivendo no temor do Senhor.
32 Pedroori pueyaracaanu rucuanejojua Jesuucua tiuuniaa pueyacua, nojori na niishitiojonura socua Jesujiniji. Tamonu juuca nojuajaari Pueyaso pueya niquiniuucua quiaquiaari Lida tiacajiniajuhuaj.
32 Viajando por toda parte, Pedro foi visitar os santos que viviam em Lida.
33 Tii quiriquiaari tamonu pueyano. Na sesa quiquiaari Eneas. Cuno pueyanoori cumatacuruhuana cusosu quijia. Tari na shocojoquiaari ocho marijia pootia na matasacari na matujinia.
33 Ali encontrou um paralítico chamado Enéias, que estava acamado fazia oito anos.
34 Pedroori cuno cusosu sequequiaari: —Eneasnaa, ¡Jesucristo tari quia naatanirii! ¡Quia sanere! Quia matu quia jeecare. Eneasri ritia sanequiaari.
34 Disse-lhe Pedro: "Enéias, Jesus Cristo vai curá-lo! Levante-se e arrume a sua cama". Ele se levantou imediatamente.
35 Puetunu pueyajanaa Lida tiacajinia quiniaa, mariyata Sarón tiacajinijinio pueyajuhuaj, puetunu nojorijianaari nio miishano niquiquiaari. Nojoriiri cunora tama na supuetanaa niishitiushano casaajaaja cartequiaari. Puetunu nojorijianaari Jesuucua tiuuquiaari.
35 Todos os que viviam em Lida e Sarona o viram e se converteram ao Senhor.
36 Jiyacarijiuhuaj, Jope tiacajinia quiquiaari tamonu maaji. Na sesa quiquiaari Tabita. Tabitaari griego rupaajinia sequesano “Dorcas”. Dorcasri saniniuujia pueyano rupaajinia sequeshiyacujua “nequeru”. Cuno maajiiri Jesuucua tiuujia quiquiaari. Nojuajaari maninia miijia maaji quiquiaari. Casamiijiuniucua pueya niquitiojojua nareja na jiitiasanojinijiiri.
36 Em Jope havia uma discípula chamada Tabita, que em grego é Dorcas, que se dedicava a praticar boas obras e dar esmolas.
37 Na nuhuaji, Pedro quishacari Lida tiacajinia, Dorcasri cusoquiaari. Na cusonu nuhuaji, pueyari macu cuaqueya jeequequiaari. Na jeequetunu nuhuaji, nojoriiri na niaquiaari cuno tiajinia nataco, tamonu sohuacajinia.
37 Naqueles dias ela ficou doente e morreu, e seu corpo foi lavado e colocado num quarto do andar superior.
38 Jope tiacaari cateca quiya Lida tiacajiniji. Pedroori Lida tiacajinia quiriquiaajaa Dorcas shaajesacari. Jesuucua tiuuniaa pueyari tari niishiriquiaa tee Pedro quiyani. Naaratej, caapiqui pueyano jiyarotureeri Pedro na numootenura. Nojoriiri na jiyarosano caapiqui pueyano sequequiaari: —Niocua naa Pedro sequesee: “Quia quiaarena ritia Jope tiacajinia. Majaari tarishiniu”.
38 Lida ficava perto de Jope, e quando os discípulos ouviram falar que Pedro estava em Lida, mandaram-lhe dois homens dizer-lhe: "Não se demore em vir até nós".
39 Pedroori nojoritia tacatequiaariuhua Jope tiacajiniohua. Na tiuquishacari, quiniqui quiniaari Pedro tiuquiniquiaari macuucua sohuacamara. Mashiquiopueeri Pedro shocua rerejoquiaari na nujuquetunuta. Nojoriiri Pedro niquitijioquiaari Dorcas cusupuenuusano toqueya, cacojoquiyanio. Cunoori quiquiaari na cusupuenuusano saminio na quishacarijia.
39 Pedro foi com eles e, quando chegou, foi levado para o quarto do andar superior. Todas as viúvas o rodearam, chorando e mostrando-lhe os vestidos e outras roupas que Dorcas tinha feito quando ainda estava com elas.
40 Pedroori jiyacari puetunujuanaa pueya tohuatanijioquiaari sohuacamaji. Na nuhuaji, nojuajaari mojoquetaquiaari Pueyaso na secojonura. Na secojonu nuhuaji, macuucua tacatereeri. Na sequereeri: —¡Dorcasnaa, quia sanere! Macuuri juhua na maquenujiniji niucuaquiaari. Na niquishacari Pedro, cajiriiri.
40 Pedro mandou que todos saíssem do quarto; depois, ajoelhou-se e orou. Voltando-se para a mulher morta, disse: "Tabita, levante-se". Ela abriu os olhos e, vendo Pedro, sentou-se.
41 Pedroori na juaashiquiajiniji na quiaquiaari. Na nujuatereeri. Na nuhuaji sequequiaari Jesuucua tiuuniaa pueyari, mashiquiopuenio: —Miji pueyanaa, ¡nia nimia! Nojori tiuquitiasacari, saaja maaji niquitiushii nujuaanoori, tariucua saminio.
41 Tomando-a pela mão, ajudou-a a pôr-se de pé. Então, chamando os santos e as viúvas, apresentou-a viva.
42 Pedro miishanoori puetunu Jope tiacajiniajanaa niishishaaquiaari. Queraatia pueyari cunora Jesuucua tiuuquiaari.
42 Este fato se tornou conhecido em toda a cidade de Jope, e muitos creram no Senhor.
43 Pedroori na nuhuaji janiya camueenujuquiaarijiaara Jope tiacajinia. Nojuajaari Simón tiajinia quiriquiaa cuniqui na camueenujusacari. Nio Simónri piiquia casaata shoqueya majeetejojua quiquiaari, casaara shipinishocoriquiano shoquejiniji.
43 Pedro ficou em Jope durante algum tempo, com um curtidor de couro chamado Simão.
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Atos 9, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.