Atos 23

Arabela NT (ARL_WBT) vs ARA

Sair da comparação
ARA Almeida Revista e Atualizada 1993
1 Pabloori juhuacatecara pohuatanu coteequiaari camarucua niquiara. Nojori sequereeri: —Cua tapueyocuacanaa, janiyari pueyaracaanu juhuajaniya quiquiaani, Pueyaso tojijia cua quishacari pueyaracaanu.
1 Fitando Paulo os olhos no Sinédrio, disse: Varões, irmãos, tenho andado diante de Deus com toda a boa consciência até ao dia de hoje.
2 Naa Pablo sequesacaritij, pueyacuara secojonaa jiyaniijiajanaari juaarii. Ananías na sesa. Nojuajaari Pablo jiyaniquiaari najuhuana pocuaa naasucua. Nocuaji, Ananíasri Pablo shuriucua nujuatunaa sequequiaari ritia: —¡Na rupaajinia nia piri naa pocuaaniquitij! Pablo shuriucua nujuanaari jaarajaaja na piquii.
2 Mas o sumo sacerdote, Ananias, mandou aos que estavam perto dele que lhe batessem na boca.
3 Majaari Pablo niishiniu quiquiaari casaate Ananías quiquiaarini. Naacuajitij, Pabloori juhuajaniya Ananías sequequiaari: —¡Pueyasoori saniniuujia cucua quia naminiutianiyacujua, Moisés Rootasano tojiyashijianaa! Nia jiyanishacari janiyari Moisés Rootasano tojiyashijiani, niaari coteenu cua nequesoreya maninia taa Moisés rootaquiaaricuajani. ¡Quiaa sajara Moisés Rootasano tojiyashijia cutara, quia sequesacari cua pishaanura nia nequesoreyaquishacarijia maninia janiya!
3 Então, lhe disse Paulo: Deus há de ferir-te, parede branqueada! Tu estás aí sentado para julgar-me segundo a lei e, contra a lei, mandas agredir-me?
4 Pablo shuriucua nujuatunaari Pablo sequequiaari: —¿Quiaateeri saa rerequeteyajaa pueyacuara secojonaa jiyaniijiaruhua?
4 Os que estavam a seu lado disseram: Estás injuriando o sumo sacerdote de Deus?
5 Pabloori nojori riucuaree: —Cua tapueyocuacanaa, cua jiyanoori. Paacuajaari naa rootasaaquiaari Moisés nequesoreetuneejiniani:Cua pueyanaa, maja cutaraari cua niishiniu quiriquiaa nojuajate pueyacuara secojonaa jiyaniijia.
5 Respondeu Paulo: Não sabia, irmãos, que ele é sumo sacerdote; porque está escrito: Não falarás mal de uma autoridade do teu povo.
6 Pabloori niishiquii cuno Judiocuaca camarucua nacasunaa cuniqui quiriquiaani, noojiaqueya nojorijinijinioori Saduceocuaca maanujiniji quiriquiaa. Tamasacaari saniniuujia narta Fariseocuaca maanujiniji quiriquiaacujua. Naaratej, Pabloori jiyanohua na rupaa paaretaquiaari naa na sequenura nojori: —¡Cua tapueyocuacanaa, janiyari Fariseo pueyanoni! Cua shipininioori Fariseo pueyano quiquiaarijiuhuaj. Canaari Pueyaso Rupaacua tiuujiacani. Naacuajitij canaari niishiyani Pueyasoori macunucua samiitianijionutaniuhua taa puetunu cuarta Fariseocuaca niya quiniaa tiuyanijia. ¡Niaaquiiri jiyamitia cua nequesoreya!
6 Sabendo Paulo que uma parte do Sinédrio se compunha de saduceus e outra, de fariseus, exclamou: Varões, irmãos, eu sou fariseu, filho de fariseus! No tocante à esperança e à ressurreição dos mortos sou julgado!
7 Pablo jaara naa sequequiaaritij, Fariseocuacaari Saduceocuacata juhuacatecara juayonuutaquiaari tama nojorijiaaja. Naacuajitij, nojoriiri caapiqui maapuera raquitiiquiaari.
7 Ditas estas palavras, levantou-se grande dissensão entre fariseus e saduceus, e a multidão se dividiu.
8 Saduceocuacaari jiyaniya maja macunucua samiitiaconu quiniutianiuhua. Nojoriiri sequeyajuhuaj: “Maja Pueyaso seya quiniu”. Pueyapuenaari sohuanuujujuhuaj. Fariseocuaca cutaraari nojori cuaracashitishanoocua tiuya.
8 Pois os saduceus declaram não haver ressurreição, nem anjo, nem espírito; ao passo que os fariseus admitem todas essas coisas.
9 Naacuajitij, puetunu pueyajanaari nacooriquiaa na juayonuutasacari. Jiyacaritij, tariucuacaanu Moisés Naajiotasanojiniji niishitiojonaa pueyari sanetaquiaari. Nojoriiri Fariseocuaca quijiajuhuaj. Nojoriiri naa sequetuquiaari Pablojiniji: —¡Nio pueyanoori maja sesa na miiniu quiquianu! Maninia sohuanu jiyoteeri nocua muetacanu, Pueyaso seru soj. Majaari pa niishiniu. ¿Paatucua casaara tenujure Pueyaso panishano na miishacarini?
9 Houve, pois, grande vozearia. E, levantando-se alguns escribas da parte dos fariseus, contendiam, dizendo: Não achamos neste homem mal algum; e será que algum espírito ou anjo lhe tenha falado?
10 Pueyari socua jiyacatequiaari nacoonu. Comandanteeri puerequiaari, na jiyanishacari Pablo naasucua socua sureesaanutaniyaquij. Naa jiyaniquiaariiri, puerajanaa pueya juaaquiosacari. Nocuaji, comandanteeri ritia na soldadohua jiyaramiquiquiaari, na tiajinia nojori tiuquininiuhuara Pablo pueya tajiniji. Naa miitiuquiaariiri.
10 Tomando vulto a celeuma, temendo o comandante que fosse Paulo espedaçado por eles, mandou descer a guarda para que o retirassem dali e o levassem para a fortaleza.
11 Cuno niucuajani, Jiyaniijia Jesuuri Pabloocua muetaquiaari. Na sequereeri: —Quioojia quia cumaquiri Pablonaa. Naatej, taa quia pohuatarucuaa janiyajiniji niya Jerusalén tiacajiniacuaani, quiaari naa pohuatanutaniya janiyajiniji Roma tiacajinia quiniaajuhuaj, Césarjanaa niquiarajuhuaj.
11 Na noite seguinte, o Senhor, pondo-se ao lado dele, disse: Coragem! Pois do modo por que deste testemunho a meu respeito em Jerusalém, assim importa que também o faças em Roma.
12 Tariqui saniniuujia, noojiaqueya Judiocuacajinijinioori Pabloocuara roojotooquiaari na monura. Nojoriiri naa sequetuquiaaritij: —Paa jaara Pablo moyaquirini, pocua miaqueyaquirini, pocua ratuyaquirijianiuhuaj.
12 Quando amanheceu, os judeus se reuniram e, sob anátema, juraram que não haviam de comer, nem beber, enquanto não matassem Paulo.
13 Nojoriiri cuarenta canuu quiquiaari, naa sequetuquiaarini.
13 Eram mais de quarenta os que entraram nesta conspirata.
14 Na nuhuaji, cuno pojoriiri pueyacuara secojonaa jiyaniijianucuaacua quiaquiaari, Sanedrín maanuucuanio. Nojoriiri naa sequetuquiaari: —Majaari canaa miaquenu quiniutianiya quenaaja casaa, canaa cuaara more Pablojaatijia.
14 Estes, indo ter com os principais sacerdotes e os anciãos, disseram: Juramos, sob pena de anátema, não comer coisa alguma, enquanto não matarmos Paulo.
15 Niajaniya, pueyacuara secojonaa jiyaniijianucuanaa, puetunu Sanedrín maanujuanaanio, nia sequere comandante cuaara nitiaara tariqui Pablo niaacua. Niocua naa na sequerenoj: “Miji Pablo quia nitiaare. Canaari socua maninia na nequesoreenu paniyani”. Canaacua jiyacari niaacua na tiuquiyaquishacarijia nuu cajiniocua na moreni.
15 Agora, pois, notificai ao comandante, juntamente com o Sinédrio, que vo-lo apresente como se estivésseis para investigar mais acuradamente a sua causa; e nós, antes que ele chegue, estaremos prontos para assassiná-lo.
16 Tamonu pueyanoori Pablo raaquia caminiujiuquiaari naa cuno pojori sequesano camarucuatej. Pablo raaquiaari nocuaji ritia soldadohua quijia tiajinia quiaquiaari na cama Pablo na pohuatanura.
16 Mas o filho da irmã de Paulo, tendo ouvido a trama, foi, entrou na fortaleza e de tudo avisou a Paulo.
17 Jaara tari na pohuataquiaari, Pabloori jiyacari cuniqui cojuanaajinijinio capitán piiquiaari. Na sequereeri: —Nio caya samijia quia jiyataare comandanteecua. Nojuajaari comandante numootenu paniya.
17 Então, este, chamando um dos centuriões, disse: Leva este rapaz ao comandante, porque tem alguma coisa a comunicar-lhe.
18 Jiyacaritij, capitánri Pablo raaquia jiyataquiaari. Na tiuquishacari, comandante sequequiaariiri: —Pa quiasano Pabloori cua piiriini. Cua sequereeri cua nitianura quiocua nio caya samijia. Nojuajanaari casaa quia sequenu paniya.
18 Tomando-o, pois, levou-o ao comandante, dizendo: O preso Paulo, chamando-me, pediu-me que trouxesse à tua presença este rapaz, pois tem algo que dizer-te.
19 Jiyacaritij, comandanteeri caya samijia numatujiniji quiaquiaari. Tamocora na jaatucureeri. Tii na nequesotaseeri: —¿Casaa quia sequenu paniya janiyani?
19 Tomou-o pela mão o comandante e, pondo-se à parte, perguntou-lhe: Que tens a comunicar-me?
20 Caya samijiaari na sequeree: —Noojiaqueya Judiocuacajinijinioori Pabloocuara roojotoorucuaa. Quiaari sapojonu sequesaanutaniya tariqui quia jiyatanura Pablo, puetunu Sanedrín maanujuanaa niquiara nequesoreesocoriquiano.
20 Respondeu ele: Os judeus decidiram rogar-te que, amanhã, apresentes Paulo ao Sinédrio, como se houvesse de inquirir mais acuradamente a seu respeito.
21 Quiaa jaara sequesaare, majaari nojori tojiniu. Cuarenta canuuri tari nuu cajiniocua nocuaji jamaatiuya. Cuno pojoriniaari maja na miaquenuunu quiniutianiya, majanaari na raruunu quiniutianiyajuhuaj, cuaara moture Pablojaatijia.
21 Tu, pois, não te deixes persuadir, porque mais de quarenta entre eles estão pactuados entre si, sob anátema, de não comer, nem beber, enquanto não o matarem; e, agora, estão prontos, esperando a tua promessa.
22 Comandanteeri caya samijia sequequiaari: —Maniniacuaja. Majaari tamasaca pohuatanu quia sequesano janiya. Tariucuaja. Quia quiaarohua.
22 Então, o comandante despediu o rapaz, recomendando-lhe que a ninguém dissesse ter-lhe trazido estas informações.
23 Comandanteeri caapiqui capitán piiquiaari. Nojori sequereeri na numootejonura dosciento soldadohua, Cesareya tiacajinia quiojoriquiano cuno niucuaja. Mariyata cuaara quiojoora setenta soldadohua caballohua nijinia cajitiujiacajuhuaj, socua dosciento soldadohua saa cashiriacajanio.
23 Chamando dois centuriões, ordenou: Tende de prontidão, desde a hora terceira da noite, duzentos soldados, setenta de cavalaria e duzentos lanceiros para irem até Cesareia;
24 Comandanteeri na capitáncuaca sequequiaarijiuhuaj, nojori niojotanura cajitiucua tamasaca caballohua nijinia Pablo cajijiara. Nojori sequequiaarijiaariuhuaj: —Niocua maninia cojuaare Pablo, cuaara tiuquiiria camarnu Félix nequesoreesocoriquiano.
24 preparai também animais para fazer Paulo montar e ir com segurança ao governador Félix.
25 Comandanteeri na naajionee niquitioquiaari Pablo jiyatanaa. Naa naajiosanoori quiquiaari camarnu Félixcuara:
25 E o comandante escreveu uma carta nestes termos:
26 — ausente —
26 Cláudio Lísias ao excelentíssimo governador Félix, saúde.
27 — ausente —
27 Este homem foi preso pelos judeus e estava prestes a ser morto por eles, quando eu, sobrevindo com a guarda, o livrei, por saber que ele era romano.
28 — ausente —
28 Querendo certificar-me do motivo por que o acusavam, fi-lo descer ao Sinédrio deles;
29 — ausente —
29 verifiquei ser ele acusado de coisas referentes à lei que os rege, nada, porém, que justificasse morte ou mesmo prisão.
30 — ausente —
30 Sendo eu informado de que ia haver uma cilada contra o homem, tratei de enviá-lo a ti, sem demora, intimando também os acusadores a irem dizer, na tua presença, o que há contra ele. [Saúde.]
31 Soldadohuari naa miiquiaari taa comandante sequequiaari nojoricuajani. Nojoriiri cuno niucuaja Pablo jiyataquiaari. Antípatris tiacajinia tiuquiijioseeri.
31 Os soldados, pois, conforme lhes foi ordenado, tomaram Paulo e, durante a noite, o conduziram até Antipátride;
32 Na niohuacata quiojonaa soldadohuari Antípatris tiacajiniji tariquiicuaji riujiuutiaquiaariuhua Jerusalén tiacajiniohua. Caballohua nijinia cajitiuniaa soldadohua cutaraari Pablo jiyataquiaari.
32 no dia seguinte, voltaram para a fortaleza, tendo deixado aos de cavalaria o irem com ele;
33 Pablo jiyatanaa jaara tiuquiijioseequiaari Cesareya tiacajinia, nojoriiri comandante naajionee niquitiosee camarnu Félix. Pablo na niquitiotureejaariuhuaj.
33 os quais, chegando a Cesareia, entregaram a carta ao governador e também lhe apresentaram Paulo.
34 Camarnu serojonu nuhuaji comandante naajionee, Pablo nequesotaquiaariiri: —¿Tee quia rasaaquiaarini? Pabloori na riucuaree: —Cilicia jiyajinia rasanonijia.
34 Lida a carta, perguntou o governador de que província ele era; e, quando soube que era da Cilícia,
35 Camarnuuri na sequeree: —Janiyacua quia nequesoreeriquiani quiocuara saquiriojotanaa jaara tiuquiijiore. Jiyacaritij, camarnuuri na soldadohua sequequiaari cuaara maninia cojuatuura Pablo tariucuacaanu jiyaniijia Herodes tiaco. Herodes quishacari jiyaniijia, cuno tiaari nocuaji tiasaaquiaari na quijiara.
35 disse: Ouvir-te-ei quando chegarem os teus acusadores. E mandou que ele fosse detido no pretório de Herodes.

Ler em outra tradução

Comparar com outra

Estude este capítulo no WhatsApp

Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Atos 23, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.