Atos 12
Arabela NT (ARL_WBT) vs NAA
1 Jiyacaritij, Herodesri jiyaniijia quiquiaari Judea jiyajinia. Nojuajaari Jesuucua tiuuniaa miiquiaari naquiya. Noojiaqueya quiootequiaari na saniitiosocoriquiano nujuatejojuajiniaari.
1 Por aquele tempo, o rei Herodes mandou prender alguns da igreja para os maltratar.
2 Naa Juan tarajanu Santiago motequiaaricuajaari nijiniaquetucuaja mueruuta.
2 Mandou matar à espada Tiago, irmão de João.
3 Judiocuacaari shuquiriquiaari naa nojori jiyaniijia motesacari Santiagotej. Naaratej, Herodesri Pedro quiatequiaari na soldadohuajuhuaj, Judiocuaca timitianura socua nojuaja. Pedroori quiasaaquiaari Judiocuaca queranacunuusacari, nojori sasacari pan na poreetajaaju majeetesano.
3 Vendo que isto agradava aos judeus, prosseguiu, mandando prender também Pedro. E eram os dias dos pães sem fermento.
4 Pedro quiasaanu nuhuaji, Herodesri na nujuatequiaari nujuatejojuajinia. Na tohuatenu paniriquiohua juucua Pascua nuhuajiiri, na nequesoreesocoriquiano puetunu quiniqui quiniaa Judiocuaca niquiarajanaa. Dieciséis soldadohuari Pedro cojuariquiaa pueyaracaanu. Nocua sanitijiotooquiaariiri; coteenu cuatro, na nuhuaji socua cuatro. Nojoriiri naa sanitijiotooquiaaritij.
4 Depois de prendê-lo, lançou-o na prisão, entregando-o a quatro escoltas de quatro soldados cada uma, para o guardarem. A intenção de Herodes era apresentá-lo ao povo depois da Páscoa.
5 Pedroori maninia cojuasaaquiaari nujuatejojuajinia. Jiyacaritij, Jesuucua tiuuniaa pueyari saniniuujia nocuara secojonuuriquiaa jiyanohua, Pueyaso naacunura Pedro.
5 E assim Pedro estava guardado na prisão; mas havia oração incessante a Deus por parte da igreja a favor dele.
6 Cuno niucuajani, na juhuaqueyaquishacarijia, quera Herodes tohuatesee tariquiicuaji Pedroni, na nequesoreesocoriquiano puetunu pueya niquiarajanaa. Pedroori caapiqui soldadohua tajiniocoma maqueriquiaa, maninia saatijiotasano cumayocuata na numatucua cajiniocua. Tamasaca soldadohuari nujuatejojua tohuateyaji cojuariquiaacujua.
6 Na noite anterior ao dia em que Herodes ia apresentá-lo ao povo, Pedro dormia entre dois soldados, preso com duas correntes. Sentinelas, junto à porta, guardavam a prisão.
7 Jiyacaritij, Pueyaso seruuri canashiyaquiji coretaquiaari jiyareta Pedro shuriucuajanaa nujuatejojua jiniacuma. Na shacantuucaari jiyanohua cuhuataquiaari nujuatejojua. Pueyaso seruuri Pedro jiuuquirii na shuucuaji. Na niucuajareeri. Na niucuasacari, na sequereeri: —¡Ritia quia sanere! Cumayocuaari tamajaaja saacarejetaquiaari Pedro numatucuaacuaji.
7 Eis, porém, que sobreveio um anjo do Senhor, e uma luz iluminou a prisão. O anjo tocou no lado de Pedro e o despertou, dizendo: — Levante-se depressa! Então as correntes caíram das mãos dele.
8 Pueyaso seruuri na sequereejuhuaj: —¡Quia cajiniocua camarucujua quia saatiri socua! ¡Quia sapatu quia cushirijiuhuaj! Pedro jaara naa miiquiaari puetunu na sequesanojuanaa, Pueyaso seruuri socua na sequerohua: —¡Quia toque quia cushiri ritia! Majaari tarishiniu. ¡Quiocua cua nuhuaji rupaashiijia!
8 E o anjo continuou: — Coloque o cinto e calce as sandálias. E ele assim o fez. O anjo lhe disse mais: — Ponha a capa e siga-me.
9 Pedroori ritia Pueyaso seru nuhuaji sacuariquiaajaa. Jiyanohua jiyajeneriquiaari. Majaari na niishiniu quiriquiaa puetunu na niquishanojuanaa. Nojuajaari jiyaniriquiaa na maquenujinia niquiya naasucua.
9 Então, saindo, Pedro o seguia, não sabendo que era real o que estava sendo feito pelo anjo; ele pensava que era uma visão.
10 Nojoriiri coteenu shocomaa na tacoji cojuanaa soldadohua. Socua na tacoji cojuanaa tajitiumiaajaariuhuaj. Naa quenaacoturee nujuatejojua tohuateyajiiri. Nojuajaari Pueyaso seruta nujuatusee jiyareta tohuateyaji. Tohuateyari cumueeca casaata shipinishano quiquiaari. Jiyacaritij, tohuateyari tamajaaja riatequee. Nojoriiri tohuareetamaa carijiniacuma. Pueyaso seruuri Pedro jiyatariquiaa sapuenujuaara tiaca jiuujiaaco. Na nuhuaji, na shuriucuaji shaajequeeri.
10 Depois de terem passado a primeira e a segunda sentinela, chegaram ao portão de ferro que dava para a cidade, o qual se abriu automaticamente; e, saindo, enveredaram por uma rua, e logo adiante o anjo se afastou dele.
11 Pedroori jiyacari shusha niishiquii. Naa sequereeri: —¡Seetanujuanaaqui quiriquiaa! ¡Cua Jiyaniijiaquiiri na seru jiyaroree cucua, na mashiquiniuria janiya Herodescuaji, cuarta Judiocuacaacuajijiuhuaj! Naa na jiyaroreeri maja cua miishaanura taa nojori niishiriojoriquiaa na miiniuria juucua janiyani.
11 Então Pedro, caindo em si, disse: — Agora sei que, de fato, o Senhor enviou o seu anjo e me livrou da mão de Herodes e de toda a expectativa do povo judeu.
12 Nojuajaari naa na niishiriojonuta María tiajinia quiaquiaari. Nio Maríacuajaari tamonu Juan nucua. Cuno Juan sesaari Marcojuhuaj. Cuno tiajinia, queraatia Pueyaso pueyari Pedroocuara tii secojonuuriquiaa jiyacari.
12 Ao se dar conta disso, Pedro resolveu ir à casa de Maria, mãe de João, também chamado Marcos, onde muitas pessoas estavam congregadas e oravam.
13 Pedroori jiyacari piquiquiaari carijiniacuma mataca tohuateyaji. Tiaco seruuri na tojiquiaari piquiyano. Nio seru sesaari quiquiaari Rode, niyacoo. Nojuajaari juucua catecanoquiaari tohuateyaji, na niquiniuria cante quiriquiaani.
13 Quando ele bateu à porta da frente, uma empregada, chamada Rode, foi ver quem era.
14 Nojuajaari saaja Pedro tojishii tia camaru jiyaniquiyano, na tiootiu na riatanura nocuaji. Niyacoo tojishacari seetanujuanaa Pedro rupaa, majaari tiootiu na riatanu quiquiaari na shuquiriniutia. Saaja netequiaariuhua tiaco quiniaa numootenuraari. Nojori sequesuhuari: —¡Pedrocuajaqui nooj, tohuateyaji nujuaatej!
14 Reconhecendo a voz de Pedro, ficou tão alegre que nem o fez entrar, mas voltou correndo para anunciar que Pedro estava à porta.
15 Pueyari saa niyacoo riucuaquiaarijia: —¿Quiaate paateya? Teyano Pedrote nujuatesaarucuaacuajani. Niyacoori nojori sequenu pacutequiaariuhua: —¡Taaquiriirinij! ¡Pedrocuaaquiniatejaj, nooj nujuaatej! Pueyari saaja sequequiaari: —Maja nojuaja. Pedro cojuana Pueyaso seru naasucuacuaja.
15 Então os outros disseram: — Você ficou louca! Ela, porém, persistia em afirmar que era verdade. Então disseram: — É o anjo dele.
16 Nojori nacoojosacari tiaco, Pedroori tohuateyaji piquijioriquiaajaa. Tiootiu jaara socua riatasaaquiaari, nojuacuajaari quiriquiaa. Pueyari na niquishacari shiriiquitiuquiaari.
16 Enquanto isso, Pedro continuava batendo. Quando abriram a porta, viram-no e ficaram admirados.
17 Pedroori nojori sanaajaree jiyacari na juaashiquiata. Cuniqui quiniaa pohuatareeri taa Pueyaso tohuaterohua nojuaja nujuatejojuajinijini. Pedroori naa sequequiaari nojoritij: —Niocua naa pohuatare Santiagojuhuaj, parta Jesuucua tiuuniaanio. Na nuhuaji, Pedroori tiji tohuatacuhua. Tamaqui quiaareeri.
17 Ele, porém, fazendo-lhes sinal com a mão para que se calassem, contou-lhes como o Senhor o tinha tirado da prisão. E acrescentou: — Anunciem isto a Tiago e aos irmãos. E, saindo, foi para outro lugar.
18 Jaara juhuaquequiaari, nujuatejojuajinia cojuanaa soldadohuari jiyanohua shiriiquitiuquiaari. Majaari nojori niishiniu quiquiaari taa Pedro miirii nujuatejojuajiniji nojori tajinijini. Tama nojorijiaarijia naa sequetuquiaari na puerenuta: —¡Pa jiyaniijia Herodesri quiarijia pa puecoonutaniya, maninia pa cojuaaquiniuucua Pedro!
18 Quando amanheceu, houve grande alvoroço entre os soldados sobre o que teria acontecido com Pedro.
19 Herodes niishishacari, na shuriucua nujuatunaa soldadohua jiyaroquiaariiri nujuatejojuajinia nojori pajenura Pedro. Nojori jaara na riuriataaquiquiaari, Herodesri nujuatejojuajinia Pedro cojuanaa soldadohua nequesoreequiaari na juaaniutia, na niishiniuria juucua taa Pedro juurequeree nojori shuriucuajini. Na nuhuaji, Herodesri jiyanohua na juaaniutia na shuriucua nujuatunaa soldadohua sequequiaari, nojori puecoonura narta soldadohua, nojori cojuaaquiniuucua maninia Pedro nujuatejojuajinia. Naa na miiniu nuhuajitij, Herodesri Judea jiyajiniji pacuquiaari. Cesareya tiacajinia quishiiri.
19 Herodes, tendo-o procurado e não o achando, submetendo as sentinelas a interrogatório, ordenou que se aplicasse a pena de morte. E, descendo da Judeia para Cesareia, Herodes passou ali algum tempo.
20 Jiyacaritij, Herodesri jiyanohua juaariquiaa Tiro tiacajinia quiniaa pueyata, Sidón tiacajinia quiniaatanio. Nio caapiqui tiacajinijinio pueyari jiyaniijia Herodes tiajinia quiojoquiaari nata nojori pocoojonura juucua. Majaari cuno juuca nojori pocoojonu quirii jiyaniijia Herodesta. Nocuaji, nojoriiri Herodes seru sequeree: —Quiocua quia jiyaniijia sequere, canaa nata jiyanootioonu paniyani. Cuno Herodes seru sesaari quiquiaari Blasto. Nojuajaari na jiyaniijia panishano quiquiaari. Na jiyaniijia maqueja cojuana quiquiaarijiaariuhuaj. Tiro tiacajiniji pueya, mariyata Sidón tiacajinijinio, nojoriiri na cumaneecata masetujua na miaquesocoriquiano jiyaniijia Herodes jiitiasano pueyajiniji. Nojoriiri jiyamitia jeecatoonu paniriquiaa cuno jiyaniijiata, maninia nojori quiniuhuara nata, Herodes niquitiojotenuhuara na jiitiasano pueya na miajajaura Sidón tiacajinijinio pueya, Tiro tiacajinijinio pueyanio.
20 Havia uma séria divergência entre Herodes e os moradores de Tiro e de Sidom. Estes, porém, de comum acordo, se apresentaram a ele e, depois de obter o apoio de Blasto, que era assessor do rei, pediram paz, porque a terra deles recebia alimentos do país do rei.
21 Herodes seruuri nojori sequequiaariuhua: —Niocuana tamonu juuca nimia, jiyaniijiata nia pocoojonura. Na nuhuaji, cuno pueyari na sequesano juucajinia niquiaariuhua. Jiyaniijia Herodesri nojoriicuaji maniniushiquiaari. Na maniniuqui toque cushiquiaariiri. Jiyaniijiaacuajinio shipinishano cajitiujinia cajiriohuari. Tiji pocuaquiaari cuno pueyacuaari.
21 Em dia designado, Herodes, vestido de traje real, assentado no trono, dirigiu-lhes a palavra.
22 Puetunu cuniqui quiniaa pueya tojishacari naa maninia Herodes pocuaano nojori niquiaratej, nojoriiri nacoonu coteequiaari. Naa sequetuquiaari na nacoosacariiri: —¡Nio pueyano pocuaani, majaari nareja pueyano! ¡Nojuajaqui Pueyaso!
22 E o povo gritava: — É voz de um deus, e não de um homem!
23 Pueya sequesacari naa Herodestej, nojuajaari juhua shuquiuriosaaquiaari saajaruhua. Majaari quenaaja cuno pueya na sequenu quirii: “Maja naa cua sequetunutej. Janiya maja Pueyasoni”. Nocuaji, Pueyaso seruuri canashiyaquiji na tojetequiaari. Na pocuasacarijia cusomaari. Na sarapiyari na jiniacuma miaquequiaari. Naa cusotaquiaari tama na sarapiyajaarijia.
23 No mesmo instante, um anjo do Senhor feriu Herodes, por ele não haver dado glória a Deus; e, comido de vermes, morreu.
24 Pueyaso rupaari saniniuujia socua niyacasaaquiaari, tiquiyocua pohuatasacari puetunu pueya niquiarajanaa. Naacuajitij, Pueyasoocua tiuuniaa pueyari socua queraatiara canequiaarijiuhuaj.
24 Entretanto, a palavra de Deus crescia e se multiplicava.
25 Bernabé, Saulonio, nojori jaara niquitioquiaari cumaneeca Jerusalén tiacajinia Pueyaso pueya jiitianaa, nojoriiri ritia quiojoquiaariuhua Antioquiya tiacajiniohua. Nojoriiri jiyacari Jerusalén tiacajiniji riquiaariuhua Juan. Juan sesaari quiquiaarijiuhuaj Marco.
25 Barnabé e Saulo, cumprida a sua missão, voltaram de Jerusalém, trazendo consigo João, também chamado Marcos.
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Atos 12, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.