1 Samuel 1
Yi Antiw Bible / Yi Ac'aj Testament (AGUBL) vs NVT
1 I tzun bantz tenẍchan le jun ama'l wi'wtz cwent Efraín yi na bi'aj Ramá, at tzun jun yaj yi xonl k'ajtzun Zuf najlijtz, yi na bi'aj Elcana. Yi Elcanaja'tz i' jun cy'ajl Jeroham, nin yi Jeroham, Eliú bi' yi taj. Nin yi Eliúja'tz, Tohu tzun bi' yi tetz taj banak cyentz. Tircu'n yi e'a'tz e' len cu'n xonl k'ajtzun Efraín.
1 Havia um homem chamado Elcana, que vivia em Ramá, na região de Zufe, na região montanhosa de Efraim. Era filho de Jeroão, filho de Eliú, filho de Toú, filho de Zufe, da tribo de Efraim.
2 Yi Elcana cob txkel banak, Ana bi' jun, ma yi junt Penina bi', nin yi Penina wi'nin tetz tal e' jal, ma yi Ana quinin talaj jun tal.
2 Elcana tinha duas esposas: a primeira se chamava Ana, e a segunda, Penina. Penina tinha filhos; Ana, porém, não os tinha.
3 Yi Elcana, cyakil nin yob na xa'ktz tan c'u'laje'n Kataj Jehová, yi cya'l na xcye' quen te'j, nin tan pate'n xtx'ixwatz swutz i' jalen le tnum Siló kale atit yi ca'l Kataj. Nin cho'n najlij Elí yi wi'tz pale' tan banle'n yi munl xe ca'l Kataj, tu cob cy'ajl yi na chibi'aj Ofni tu Finees, na ncha'tz e', e' len cu'n pale'.
3 Todos os anos, Elcana subia de sua cidade até Siló para adorar o S enhor dos Exércitos e oferecer sacrifícios a ele. Nesse tempo, os sacerdotes do S enhor eram Hofni e Fineias, os dois filhos de Eli.
4 I tzun yi na opon tiempil tan tk'ol Elcana yi xtx'ixwatz tetz Kataj Ryos, nin tzun na tak' i' mu'ẍ cyetz Penina te yi chi'baja'tz tuml tircu'n yi e' tal,
4 Quando Elcana apresentava seu sacrifício, dava porções de carne à sua esposa Penina e a cada um dos filhos e filhas dela.
5 ma tetz junt txkel, yi Ana, na tzun tak' jun chumbalaj piẍ te yi oya'tz tetz, na wi'nin na pek' i' te'j, wech na qui'c talbil i' tan Kataj Ryos.
5 A Ana, porém, dava uma porção especial, porque a amava, apesar de o S enhor não lhe ter dado filhos.
6 Nin tan yi xtxolbila'tz nin tzun na oc Penina tan xuxe'n Ana nin tan xcy'aklil te'j, nin wi'nin na octz tan telse'n xtx'ix na qui nin tak' Kataj Ryos ama'l tetz Ana tan jale'n jun tal.
6 E sua rival a provocava e zombava dela, porque o S enhor não lhe tinha dado filhos.
7 I tzun yi na jepon yi jujun yob, yi na ben Ana le ca'l Kataj Ryos, ilen nin tzun na oc Penina tan xuxe'n i', nin tan xcy'aklil te'j, nin tan yi xtxolbila'tz wi'nin tzun na ok'tz tan yi bis yi at cu'nt, nin qui't tzun na wantz tan paj.
7 Todos os anos era a mesma coisa: Penina provocava Ana quando iam à casa do S enhor e, a cada vez, Ana chorava muito e ficava sem comer.
8 Jakol tzun Elcana tetz Ana: “Ana ¿mbi na awok'lej? ¿Mbi tzuntz qui't nin na cẍwan tan paj bis? ¿Nk'e'tz pe' ba'nt cu'n in wetz swutz yi ate'k lajuj awal?” stzun Elcana bantz tetz Ana.
8 “Ana, por que você chora?”, perguntava Elcana, seu marido. “Por que não come? Por que está tão triste? Será que não sou melhor para você do que dez filhos?”
9 Ej i tzun ban jun tirtz, le tnum Siló, yi wi't wane'n Ana nin tzun el tzajtz, nin bentz le ca'l Kataj. Yi topone'n Ana cho'n tzun c'olchij Elí, yi wi'tz pale' naka'je'l tzaj yi puert yi na kocpon cunin le ca'l Kataj Ryos.
9 Certa vez, depois que comeram e beberam em Siló, Ana se levantou. O sacerdote Eli estava sentado ao lado da entrada do templo do S enhor .
10 Wi'nin tzun tok'e'n Ana yi tocompone'n, nin tan paj yi wi'nin sotz c'u'lal at cu'nt, nin tzun oc i'-tz tan nachle'n Kataj.
10 Ana estava muito angustiada e chorava sem parar enquanto orava ao S enhor .
11 I tzun taltz: “Kataj Ryos, ilu' yi Ryos yi cya'l na xcye' quen te'j, nink nu'l tx'akxuj tc'u'lu', nink tz'el k'ajabu' swe'j, tk'ab yi sotz c'u'lal yi atin cu'nt. Yi wajbil ta', i'tz yi nink tak'u' jun tal wal, nin yil tak'u' yi jun tal wala'tz, jun cu'n yol swak'e' teru' tan xcone'n xe ca'lu' tetz cyakil tiemp, nin quil tz'el c'aplu'n yi xi'il wi' bantz tule'n tx'akx tkac'u'l yi i'tz jun ẍchakumu',” stzun Ana bantz tul yi oración.
11 Então fez o seguinte voto: “Ó S enhor dos Exércitos, se olhares com atenção para o sofrimento de tua serva, se responderes à minha oração e me deres um filho, eu o dedicarei para sempre ao S enhor , e o cabelo dele nunca será cortado”.
12 Ej nin tan paj yi nim nin jun chin tkuj ban Ana tan nachle'n Kataj, nintzun oc cwent Elí te yi stzi' Ana te yi na tzan tan nachle'n Kataj.
12 Enquanto ela fazia sua oração ao S enhor , Eli a observava.
13 Poro yi Ana tc'u'l cuntu' na tzan tan nachle'n Kataj. Nk'e'tz chin wi' nin i' ban. Nin tan paj yi numun cuntu' nachol Ana Kataj, nintzun xtxum Elí yi kbarel lo' i'.
13 Viu que os lábios dela se moviam, mas, como não ouvia som algum, pensou que ela estivesse bêbada.
14 Bene'n nintzun tlol Elí tetz:
14 “Até quando vai se embriagar?”, disse ele. “Largue esse vinho!”
15 —Ta', chij Ana, nk'e'tz a' at tinwi'. Nk'e'tz ik jajk oc a' tinwi', ma na at jun chin bis tetz walma', cha'stzun te na chintzan tan xtxole'n nin tetz Kataj.
15 Ana respondeu: “Meu senhor, não bebi vinho, nem outra coisa mais forte. Eu estava derramando meu coração diante do S enhor , pois sou uma mulher profundamente triste.
16 Quil xtxumu' yi ink jun yab xna'n. Qui', yi in wetz nachle'n Kataj mimban na wi'nin na sotz inc'u'l, nin wi'nin bis at swetz, stzun Ana bantz tetz Elí yi wi'tz pale'.
16 Não pense que sou uma mulher sem caráter! Estava apenas orando por causa de minha grande angústia e aflição”.
17 Yi tbital Elí yi xtxolbila'tz nintzun taltz:
17 “Nesse caso, vá em paz”, disse Eli. “Que o Deus de Israel lhe conceda o que você pediu.”
18 —Tyoẍtu' teru' ta', stzun Ana bantz.
18 “Muito obrigada!”, exclamou ela. Então Ana voltou e começou a se alimentar novamente, e seu rosto já não estava triste.
19 Ej i tzun le junt eklok, chic'ase'ntz chin bixe' skil, ej, nin te yi nsken wi't bnix yi chimunl swutz Kataj Ryos, nintzun e' pakxijtz xe chica'l le tnum Ramá. Nintzun e' witbej quib Ana tu Elcana yi chmil. Nintzun ban Kataj tane'n yi xtxolbil yi el stzi' Ana tan jakle'n tetz, tan tk'ol ama'l tan jale'n jun tal i'.
19 Na manhã seguinte, a família toda se levantou bem cedo e foi adorar o S enhor novamente. Depois, voltaram para casa, em Ramá. Elcana teve relações com Ana, e o S enhor se lembrou dela.
20 Ej cha'stzun te toque'n cyen Ana tetz ch'on wi', nin yi je'n pone'n yi tiempil i', nin tzun ul yos tuch', nin oc tk'ol bi' yi tal ni'a'tz tetz Samuel, na nin el stzi' tan jakle'n tetz Kataj Ryos.
20 No devido tempo, Ana engravidou e teve um filho. Ela lhe deu o nome de Samuel, e disse: “Eu o pedi ao S enhor ”.
21 Ej opone'n nintzun ban tiemp tan bene'n Elcana tuml tircu'n yi e' najal tu yi junt txkel le tnum Siló, tan tele'n cu'n i' te yi yol yi suki'nt ta'n tetz Kataj Ryos, nin tan toye'n yi xtx'ixwatz yi na pat-xij cyakil yob.
21 No ano seguinte, Elcana e sua família fizeram a viagem anual para oferecer sacrifícios ao S enhor e cumprir seu voto.
22 Ma tetz Ana qui nin tzun ben xomoktz scye'j, na nin tal i':
22 Ana, porém, não foi. “Vamos esperar até o menino ser desmamado”, disse ela ao marido. “Então o levarei ao S enhor e o deixarei lá para sempre.”
23 —Ba'n tzaban yi xtxolbil yi mas na cẍpek' te'j. Ba'n ẍcyaj cyen jalen yil tz'el yi ni' te xtxu'tx. Ba'n tzun cxe'l cu'n te yi xtxolbil yi masuk, stzun Elcana bantz tetz Ana.
23 “Faça como lhe parecer melhor”, respondeu Elcana. “Fique aqui até ele desmamar, e que o S enhor a ajude a cumprir sua promessa.” Então ela ficou em casa e cuidou de seu filho até desmamá-lo.
24 Yi tele'n te xtxu'tx, tal juye't nintzun i' yi bene'n ticy'le'n le ca'l Kataj jalen le tnum Siló. Nintzun ben tcy'al Ana jun tor yi sken tz'ak ox yob ta'n. Ncha'tz ben tcy'al junak cob liwr triw, tu jun tz'u'm win tan toye'n tetz Kataj.
24 Quando o menino foi desmamado, Ana o levou à casa do S enhor em Siló, embora ele ainda fosse pequeno. Também levou um novilho de três anos para o sacrifício, um cesto de farinha e uma vasilha de couro cheia de vinho.
25 Yi wi't cyoyil yi tor tetz jun chitx'ixwatz swutz Ryos cya'n nintzun cyabnaj yi tal ni' Samuel tetz Elí.
25 Depois que sacrificaram o novilho, levaram o menino a Eli,
26 I tzun tal Ana tetz Elí:
26 e Ana lhe disse: “Com certeza o senhor se lembra de mim. Sou a mulher que esteve aqui anos atrás, orando ao S enhor .
27 Ya'stzun injakol tetz Kataj tan tk'ol jun tal wale'j swetz, nin jun cu'n ja tak' i' swetz.
27 Pedi ao S enhor que me desse este menino, e o S enhor atendeu a meu pedido.
28 Nin ja insuk tetz Kataj yi tzinjatxe' yi wal tk'ab i' tan xcone'n tetz i' tzone'j le ca'l Kataj jalen yil quim, stzun Ana bantz tetz Elí.
28 Agora, eu o dedico ao S enhor . Por toda a sua vida ele pertencerá ao S enhor ”. E ali adoraram o S enhor .
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar 1 Samuel 1, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.