Mateus 25
New Testament in Achi (ACR_IBS) vs NTLH
1 (I Jesus xu bij chic jun tijojbal tzij chique.) Xu bij: I ʼatbal tzij aj chicaj queje pacha iri: Je ʼo lajuj altom xe ʼe che jun cʼulanquil. Xqui cʼam bi qui cantil man que ʼe chu cʼulaxic i achi are ca cʼunic.
1 Jesus disse:
2 Je joʼob chique n-ta kas qui noʼoj; i je joʼob chic ʼo qui noʼoj.
2 Cinco eram sem juízo, e cinco eram ajuizadas.
3 I joʼob chi n-ta kas qui noʼoj, n-xqui cʼam tubi acéite re i qui cantil we xqʼuis u pam.
3 As moças sem juízo pegaram as suas lamparinas, mas não levaram óleo de reserva.
4 I joʼob chi ʼo qui noʼoj xqui cʼam bi jujun qui botey acéite, n-xui ti ʼo chupam i qui cantil xqui cʼam bic.
4 As ajuizadas levaram vasilhas com óleo para as suas lamparinas.
5 I achi chi ca cʼuliʼic xbaytajic. Ique xe u chap waram, y xe waric.
5 Como o noivo estava demorando, as dez moças começaram a cochilar e pegaram no sono.
6 Are tiqʼuil aʼab, ʼo i xe siqʼuin chu bixquil: “¡Ya xcʼun i achi; jix chu cʼulaxic!” xqui bij.
6 — À meia-noite se ouviu este grito: “O noivo está chegando! Venham se encontrar com ele!”
7 I lajuj altom xe walijic, xe oc chu yijbaxic qui cantil.
7 — Então as dez moças acordaram e acenderam as suas lamparinas.
8 Are ʼuri i joʼob chi n-ta qui noʼoj xqui bij chique i je joʼob cachiʼil: “Chi sipaj pichʼ ka acéite re i ka cantil, man ya ca chupic,” xe cha chique.
8 Aí as moças sem juízo disseram às outras: “Deem um pouco de óleo para nós, pois as nossas lamparinas estão se apagando.”
9 I altom chi ʼo qui noʼoj xqui bij: “N-caka ya taj,” xe cha. “Man we caka yaʼo, n-coʼon ti ke yoj, xak mi ne iwe yix,” xe cha. “Jix chila pa ca cʼayix wi; chi loʼo na iwe yix,” xe cha.
9 — “De jeito nenhum”, responderam as moças ajuizadas. “O óleo que nós temos não dá para nós e para vocês. Se vocês querem óleo, vão comprar!”
10 Teʼuri ique xe ʼe chu loʼic; are je ʼenak chu loʼic, xcʼun i achi. Niʼpa i altom chi je yijilic, xe oc ruʼ ire pa cʼulanquil, are ʼuri xtzʼapix i uchija.
10 — Então as moças sem juízo saíram para comprar óleo, e, enquanto estavam fora, o noivo chegou. As cinco moças que estavam com as lamparinas prontas entraram com ele para a festa do casamento, e a porta foi trancada.
11 Teʼuri xe upon i joʼob chic, y xqui bij: “¡Nim laj winak! ¡Nim laj winak! ¡Cha jaka i uchija chake!” xe cha che.
11 — Mais tarde as outras chegaram e começaram a gritar: “Senhor, senhor, nos deixe entrar!”
12 Ire xu laʼ u wach chique: “N-quin ʼan taj; n-wetaʼam ta i wach,” xu bij.
12 — O noivo respondeu: “Eu afirmo a vocês que isto é verdade: eu não sei quem são vocês!”
13 Teʼuri i Jesus xu bij chique u tijoxelab: —Yix, chix cʼascʼat na, man n-iwetaʼam taj pachique ʼij, pachique ʼor, quin cʼun yin chi in Achi aj Chicaj —xu bij chique.
13 E Jesus terminou, dizendo:
14 (Teʼuri i Jesus xu bij jun chic tijojbal tzij chique. Xu bij): —I ʼatbal tzij re aj chicaj, queje pacha iri: ʼO jun achi ca ʼe che jun tinimit cʼa naj; xe u siqʼuij u mocom y xrokxanij can u mer cuʼ.
14 Jesus continuou:
15 Jun chique xrokxanij joʼob mil sak pwak ruʼ. Y jun chic, xu ya chic can queb mil sak pwak ruʼ; y jun chic, xu ya can jun mil ruʼ. Queje u yaʼic ile xoʼon chique, pacha i ca majaw chique chi qui jujunal. Teʼuri xu maj u be.
15 E lhes deu dinheiro de acordo com a capacidade de cada um: ao primeiro deu quinhentas moedas de ouro; ao segundo deu duzentas; e ao terceiro deu cem. Então foi viajar.
16 I mocom chi xyaʼ can joʼob mil sak pwak che, ire xoc chi chac ruʼ i mer. Queje ile xu chʼac joʼob mil chirij.
16 O empregado que tinha recebido quinhentas moedas saiu logo, fez negócios com o dinheiro e conseguiu outras quinhentas.
17 Xak queje xoʼon i jun chi xyaʼ queb mil che: xak xu chʼac queb mil chirij.
17 Do mesmo modo, o que havia recebido duzentas moedas conseguiu outras duzentas.
18 I jun chi yatal jun mil che, xa xu ruwaj u mer i u patron; xoʼon jun jul y xu muk pulew.
18 Mas o que tinha recebido cem moedas saiu, fez um buraco na terra e escondeu o dinheiro do patrão.
19 I patron xnajtinic; teʼuri xcʼun chic, y xoc chi rajlaxic u mer cuʼ u mocom.
19 — Depois de muito tempo, o patrão voltou e fez um acerto de contas com eles.
20 Nabe xupon i jun chi u yom can joʼob mil che. Ire xu jach i joʼob mil chi yatal che, xak xu jach i joʼob mil chi u chʼacom. Xu bij: “Nim laj winak, joʼob mil xa ya chwe, xak joʼob mil chic xin chʼac chirij,” xu bij che.
20 O empregado que havia recebido quinhentas moedas chegou e entregou mais quinhentas, dizendo: “O senhor me deu quinhentas moedas. Veja! Aqui estão mais quinhentas que consegui ganhar.”
21 I u patron xu bij: “Lic ʼutz i a ʼanom. Yet at ʼutz laj mocom; lic a yom a cʼux chu ʼonquil pacha i cwaj yin. Lic ʼutz a chac xa ʼan ruʼ i jubiʼ-le, rumal-i, quin ya na mas paʼab puwi ile. Chat oc lok, y chat quicot wuʼ,” xu bij che.
21 — “Muito bem, empregado bom e fiel”, disse o patrão. “Você foi fiel negociando com pouco dinheiro, e por isso vou pôr você para negociar com muito. Venha festejar comigo!”
22 Teʼuri xupon i jun chi yatal queb mil che, Xu bij: “Nim laj winak, queb mil a yom chwe, xak ri i queb mil-i xin chʼac chirij,” xu bij che.
22 — Então o empregado que havia recebido duzentas moedas chegou e disse: “O senhor me deu duzentas moedas. Veja! Aqui estão mais duzentas que consegui ganhar.”
23 I u patron xu bij: “Lic ʼutz i a ʼanom. Yet at ʼutz laj mocom; lic a yom a cʼux chu ʼonquil pacha i cwaj yin. Lic ʼutz a chac xa ʼan ruʼ i jubiʼ-le, rumal-i, quin ya na mas paʼab puwi ile. Chat oc lok, y chat quicot wuʼ,” xu bij che.
23 — “Muito bem, empregado bom e fiel”, disse o patrão. “Você foi fiel negociando com pouco dinheiro, e por isso vou pôr você para negociar com muito. Venha festejar comigo!”
24 Xak xupon chic i jun chi yatal jun mil che. Xu bij che u patron: “Nim laj winak, wetaʼam chi yet at cʼan che a chac; ca jachʼ i ticon chi na ticom taj, xak ca mol u wach i ticon chi n-yet ti a mulim.
24 — Aí o empregado que havia recebido cem moedas chegou e disse: “Eu sei que o senhor é um homem duro, que colhe onde não plantou e junta onde não semeou.
25 Rumal-i xin xij wib; xeʼe wuwaj a mer pulew. Chawila, ri a mer-i chi a yom chwe,” xu bij che.
25 Fiquei com medo e por isso escondi o seu dinheiro na terra. Veja! Aqui está o seu dinheiro.”
26 “Yet n-at ta ʼutz laj mocom; lic ca cʼayo,” xu bij u patron che. “We yet awetaʼam chi in cʼan che in chac,
26 — “Empregado mau e preguiçoso!”, disse o patrão. “Você sabia que colho onde não plantei e junto onde não semeei.
27 ¿wuchac ʼuri n-xa ya ti in mer pa bánco, cu chʼacbej na mas? We ta queje ile xa ʼano, quin chʼac ni yin-i niʼpa i xu chʼaco junam ruʼ ile chi in yom chawe,” xu bij che.
27 Por isso você devia ter depositado o meu dinheiro no banco, e, quando eu voltasse, o receberia com juros.”
28 Teʼuri xu bij chique i juban je ʼo chila, “Chi cʼama i jun mil-le che; chi ya na che i jun chi ʼo lajuj mil ruʼ.
28 “Tirem dele o dinheiro e deem ao que tem mil moedas.
29 Man jun, we ʼo jubiʼ ruʼ, ca yaʼ na mas che; we jun n-ca chacun ta ruʼ wach ʼo puʼab, niʼpa i ʼo ruʼ quelsax na che.
29 Porque aquele que tem muito receberá mais e assim terá mais ainda; mas quem não tem, até o pouco que tem será tirado dele.
30 I n-ʼus ta laj mocom-le, chiwesaj bi rija; ʼoj pa ʼekum. Chila coʼ wi, y cu kachʼachʼej ni uware,” xu bij i qui patron chique.
30 E joguem fora, na escuridão, o empregado inútil. Ali ele vai chorar e ranger os dentes de desespero.”
31 (I Jesus xu bij:) I Achi aj Chicaj, are ca cʼun tan chic, coc pu patan che ʼatol tzij; junam cuʼ u ángel ca cʼunic. Ca qʼuiji na ʼuri pu cubibal chi nim u ʼij.
31 Jesus terminou, dizendo:
32 I winak re ronojel tak tinimit chuwach i jyub taʼaj que moltaj na chuwach. Teʼuri coc chi qui jachic qui pam, pacha jun aj chajil chij que u resaj u chij chiquixol i chabat.
32 Todos os povos da terra se reunirão diante dele, e ele separará as pessoas umas das outras, assim como o pastor separa as ovelhas das cabras.
33 Que u ya i u chij pu wikabim; i tak i chabat que u ya pu moxim.
33 Ele porá os bons à sua direita e os outros, à esquerda.
34 Teʼuri i ʼAtol Tzijcu bij na chique i je ʼo pu wikabim: “ʼUtz iwe yix; u yom ni utzil chomal in Kajaw piwi. Chix petok, chix oc che i qʼuijibal chi u yijbam ire chiwe cʼa chu xebal ʼij sak.
34 Então o Rei dirá aos que estiverem à sua direita: “Venham, vocês que são abençoados pelo meu Pai! Venham e recebam o
35 Queje cu ya ire ile chiwe man yix, are xin tij numic, xi ya na chwe wach i quin tijo; are xin cʼatic, xi ya ni in yaʼ; are xin tzucuj in posar, xin i cʼulaj iwuʼ.
35 Pois eu estava com fome, e vocês me deram comida; estava com sede, e me deram água. Era estrangeiro, e me receberam na sua casa.
36 Are n-ta chic in ʼuʼ, xi ya i chʼukbal wij; are in iwab, xin i chajij; are in tzʼapil pa cárcel, xin i solij na.” Queje ile cu bij ni ʼAtol Tzij chique.
36 Estava sem roupa, e me vestiram; estava doente, e cuidaram de mim. Estava na cadeia, e foram me visitar.”
37 Teʼuri, i je ʼutz-le quiqui bij na: “Nim laj winak, ¿umpa xa ʼan ile? ¿Umpa xka ʼano chi cat numic, y xka ya chawe wach ca tijo? ¿Umpa xka ʼano chi cat cʼatic, y xka ya a yaʼ?
37 — Então os bons perguntarão: “Senhor, quando foi que o vimos com fome e lhe demos comida ou com sede e lhe demos água?
38 ¿Umpa xka ʼano chi ca tzucuj a posar y xka ya chawe? ¿Umpa xka ʼano chi n-ta chic a ʼuʼ, y xka ya chʼukbal awij?
38 Quando foi que vimos o senhor como estrangeiro e o recebemos na nossa casa ou sem roupa e o vestimos?
39 ¿Umpa xka ʼano chi at iwab, xak at ʼo pa cárcel, y xat ka solij?” Queje ile quiqui bij na che i ʼAtol Tzij.
39 Quando foi que vimos o senhor doente ou na cadeia e fomos visitá-lo?”
40 Teʼuri i ʼAtol Tzij cu bij: “Katzij i quin bij chiwe, niʼpa i utzil chomal i ʼanom che jun wachalal, tupu n-ta kas u ʼij, xeʼel ʼuri lic chwe yin i ʼanom wi,” cu bij na chique.
40 — Aí o Rei responderá: “Eu afirmo a vocês que isto é verdade: quando vocês fizeram isso ao mais humilde dos meus irmãos, foi a mim que fizeram.”
41 Teʼuri i ʼAtol Tzij cu bij na chique i je ʼo pu moxim: “Chix el chi chinwach, yix chi ix cʼoktal rumal i Dios. Jix pa ʼaʼ chi n-tu qʼuisic, chi yijtalic re itzel junam cuʼ i u ángel.
41 — Depois ele dirá aos que estiverem à sua esquerda: “Afastem-se de mim, vocês que estão debaixo da maldição de Deus! Vão para o fogo eterno, preparado para o Diabo e os seus anjos!
42 Yin, are xin tij numic, yix n-xi ya ta chwe wach i quin tijo; are xin tij cʼatic, n-xi ya ta in yaʼ.
42 Pois eu estava com fome, e vocês não me deram comida; estava com sede, e não me deram água.
43 Are xin tzucuj in posar, n-xi ya ta chwe. Are n-ta chic in ʼuʼ, xak n-ta in ʼuʼ xi yaʼo. Are in iwab, xak are in ʼo pa cárcel, yix n-xin i solij taj.” Queje cu bij ni ʼAtol Tzij ile chique i je ʼo pu moxim.
43 Era estrangeiro, e não me receberam na sua casa; estava sem roupa, e não me vestiram. Estava doente e na cadeia, e vocês não cuidaram de mim.”
44 Teʼuri ique quiqui bij na: “Nim laj winak, ¿umpa xat kilo cat numic, o cat cʼatic, o are ca tzucuj a posar, o xak are n-ta a ʼuʼ, o are at iwab, o xak are at ʼo pa cárcel? ¿Umpa xa ʼan ile chi n-xat ka to taj?” quiqui bij na che.
44 — Então eles perguntarão: “Senhor, quando foi que vimos o senhor com fome, ou com sede, ou como estrangeiro, ou sem roupa, ou doente, ou na cadeia e não o ajudamos?”
45 I ʼAtol Tzij cu bij na ʼuri chique: “Katzij i quin bij chiwe: yix are xiwil jun we yin chi ʼo rajwaxic che, y n-xi to taj, tupu n-ta kas u ʼij, xeʼel ʼuri chiwe lic are ni yin chi n-xin i to taj,” cu bij na chique.
45 — O Rei responderá: “Eu afirmo a vocês que isto é verdade: todas as vezes que vocês deixaram de ajudar uma destas pessoas mais humildes, foi a mim que deixaram de ajudar.”
46 Teʼuri ique que ʼe pa tojpen chi n-tu qʼuisic; xak i je ʼutz que oc na che i qui cʼaslemal chi n-tu qʼuisic. (Queje ile xu bij i Jesus chique u tijoxelab.)
46 E Jesus terminou assim:
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Mateus 25, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.