Mateus 22

New Testament in Achi (ACR_IBS) vs NTLH

Sair da comparação
NTLH Nova Tradução na Linguagem de Hoje 2000
1 I Jesus xu jek chic u bixquil i tijojbal tzij chique. Xu bij:
1 De novo Jesus usou parábolas para falar ao povo. Ele disse:
2 —I ʼatbal tzij re aj chicaj, pacha iri: ʼO jun nim laj ʼatol tzij xu yijba i nimaʼij re u cʼulanquil i u cʼojol.
2 — O
3 Are xu rik i ʼij, xe u tak bi u mocom cuʼ i je siqʼuim chic, queʼe qui bij chique chi ya yij chic i waʼim. Xui-ri, ique n-xcaj ta xe cʼunic.
3 Depois mandou os empregados chamarem os convidados, mas eles não quiseram vir.
4 Teʼuri xe u tak chubi juban chic u mocom chi qui siqʼuixic. Xu bij chique: “Ji bij chique niʼpa i je in siqʼuim na, chi ya yij chic i waʼim. Chi bij chique chi je in camsam chic i chicop chi je in tiʼojersam. Ronojel ʼis yij chic; ique che petok, chix chok chique.”
4 Então mandou outros empregados com o seguinte recado: “Digam aos convidados que tudo está preparado para a festa. Já matei os bezerros e os bois gordos, e tudo está pronto. Que venham à festa!”
5 Xui-ri, i je siqʼuim na, n-xqui ʼan ta cas chique i takon. ʼO jun chique xa ʼe pa rulew, xak jun chic xa ʼe chi cʼayinic.
5 — Mas os convidados não se importaram com o convite e foram tratar dos seus negócios: um foi para a sua fazenda, e outro, para o seu armazém.
6 Xak je ʼo jujun xe qui chap i takon y xqui ʼan cʼax chique y xe qui camsaj.
6 Outros agarraram os empregados, bateram neles e os mataram.
7 Rumal-i, i ʼatol tzij lic xpe roywal che; xe u tak bi u soldádo chi qui camsaxic niʼpa i xe ʼanaw i camic-le, xak chu poroxic i qui tinimit.
7 O rei ficou com tanta raiva, que mandou matar aqueles assassinos e queimar a cidade deles.
8 Teʼuri xu bij chique u mocom: “Ronojel ʼis yij chic re i nimaʼij, xui-ri ique chi je in siqʼuim na, n-xmajaw ta chique chi que petic.
8 Depois chamou os seus empregados e disse: “A minha festa de casamento está pronta, mas os convidados não a mereciam.
9 Rumal-i, jix yix pa nimak tak be, y che i siqʼuij che i nimaʼij niʼpa i que i rik chila,” xu bij chique u mocom.
9 Agora vão pelas ruas e convidem todas as pessoas que vocês encontrarem.”
10 Ique ʼis xe ʼel pa tak be, y xe qui mol niʼpa i xe qui cʼulaj. Xe qui mol i je ʼutz laj tak winak, xak i ne te ʼutz. Queje ile xqui nojsaj i u paja.
10 — Então os empregados saíram pelas ruas e reuniram todos os que puderam encontrar, tanto bons como maus. E o salão de festas ficou cheio de gente.
11 Teʼuri xoc i ʼatol tzij pa je moltajnak wi i je u siqʼuim ruʼ. Are ʼuri xril jun achi cuʼ chi nu cojom ti u ʼuʼ re i nimaʼij.
11 Quando o rei entrou para ver os convidados, notou um homem que não estava usando roupas de festa
12 Y xu bij che: “Yet, ¿wach awoquic chi, chi na cojom ti a ʼuʼ re i nimaʼij?” xu bij. I jun n-xu rik taj wach cu bij che.
12 e perguntou: “Amigo, como é que você entrou aqui sem roupas de festa?”
13 Teʼuri i ʼatol tzij xe u siqʼuij i u mocom, xu bij chique: “Chi xima i u ʼab, i rakan, y chiwesaj bi rija pa ʼekum. Chila coʼ na, xak cu kachʼachʼej ni uware rumal u bis,” xu bij chique.
13 Então o rei disse aos empregados: “Amarrem os pés e as mãos deste homem e o joguem fora, na escuridão. Ali ele vai chorar e ranger os dentes de desespero.”
14 Queje ile queʼelok man tupu je qʼui i je sicʼtal na, ne te qʼui je chatalic. (Queje i tijojbal tzij ile xu bij i Jesus.)
14 E Jesus terminou, dizendo:
15 Are ʼuri i aj Fariséo xe ʼec y xe oc chu chʼobic chiquiwach wach jun tzij quiqui tzʼonoj che i Jesus, tzaksabal-re quiqui ʼano.
15 Os fariseus saíram e fizeram um plano para conseguir alguma prova contra Jesus.
16 Teʼuri xe qui cha jujun je ʼo cuʼ, xak juban chic chi je teren chirij i ma Heródes, y xe qui tak bi ruʼ i Jesus. —Nim laj winak —xqui bij che, are xe upon ruʼ—, ketaʼam chi yet xui i sak laj tzij ca bij. Ketaʼam chi yet katzij ca cʼut i ʼutz laj be re i Dios, lic n-ca ʼan ta cas che wach quiqui bij i winak chawij. Yet n-ca coj ta retalil che, tupu je nimak tak winak.
16 Então mandaram que alguns dos seus seguidores e alguns membros do partido de Herodes fossem dizer a Jesus: — Mestre, sabemos que o senhor é honesto, ensina a verdade sobre a maneira de viver que Deus exige e não se importa com a opinião dos outros, nem julga pela aparência.
17 Cha bij ʼu chake, wach i ca bij yet, ¿ʼUtz nawi, caka toj impuésto che i ʼatol tzij, o n-ʼus taj? —xqui bij che.
17 Então o que o senhor acha: é ou não é contra a nossa Lei pagar impostos ao Imperador romano?
18 I Jesus xretamaj chi n-ʼus ta quiqui chʼobo are xqui bij ile. Xu bij chique: —Yix, ¡xa queb i palaj! ¿Wuchac xa tzaksabal-we qui ʼano?
18 Mas Jesus percebeu a malícia deles e respondeu:
19 Chi cʼutu jun sak pwak chwe, chi tojbal re impuésto —coʼono. Y xe qui cʼama jun sak pwak.
19 Tragam a moeda com que se paga o imposto! Trouxeram a moeda,
20 Are ʼuri i Jesus xu tzʼonoj chique: —¿Pachin u qʼuexwach iri ʼo chuwach? ¿Pachin u bi iri tzʼibtal chuwach? —xu bij chique.
20 e ele perguntou:
21 —Re i ʼatol tzij —xe cha ique. —Bay, chi ya ʼuri che i ʼatol tzij wach ʼo re ire che, xak chi ya che i Dios wach ʼo re ire che —xu bij i Jesus chique.
21 Eles responderam: — São do Imperador. Então Jesus disse:
22 Ique, are xqui ta ile, lic xqui bisoj che. Are ʼuri xqui canaj canok y xe ʼec.
22 Eles ficaram admirados quando ouviram isso. Então deixaram Jesus e foram embora.
23 Xak are i ʼij-le, je ʼo jujun aj Saducéo xe upon ruʼ. (I aj Saducéo quiqui bij chi i je camnak n-que walij ta chic.) Xqui bij che:
23 Naquele mesmo dia chegaram perto de Jesus alguns saduceus , afirmando que ninguém ressuscita.
24 —Nim laj winak, i mam Moises u bim canok chi jun achi, we xcamic, we n-ta racʼal ruʼ can i rixokil, ʼo u chac ʼuri ca cʼuli i ratz u chaʼ i achi ruʼ ixok malcan, pu qʼuexel i camnak. Queje ile ca qʼuiji na can racʼal i camnak ruʼ ixok. Je ile u bim canok.
24 Eles disseram a Jesus: — Mestre, Moisés ensinou assim: “Se um homem morrer e deixar a esposa sem filhos, o irmão dele deve casar com a viúva, para terem filhos, que serão considerados filhos do irmão que morreu.”
25 Bay, oʼonom lok, je ʼo wukub kuʼ yoj, je catz qui chaʼ quib. I nabe chique xcʼuliʼic, y xoʼon panok xcamic, n-ta racʼal. I ixok malcan xcanaj can ruʼ ucab chaʼaxel.
25 Acontece que havia entre nós sete irmãos. O mais velho casou e morreu sem deixar filhos. Assim, ele deixou a viúva para o segundo irmão.
26 Teʼuri i achi-le xcam chic, i ixok xcʼuli chic ruʼ urox chaʼaxel. I achi-le xak xcamic. Queje xqui ʼan i wukub achiab-le.
26 A mesma coisa aconteceu com este, e também com o terceiro, e, finalmente, com todos os sete.
27 Xak xoʼon panok, xcam i ixok.
27 Depois de todos eles, a mulher também morreu.
28 Bay, we ta que walij chic i camnak, ¿pachique chique i je wukub-le, chi mer rachijil queʼelok? Man ʼis xcʼuli cuʼ i je wukub achiab-le —xe cha.
28 Portanto, no dia da ressurreição, de qual dos sete a mulher vai ser esposa? Pois todos eles casaram com ela!
29 I Jesus xu laʼ u wach chique: —Yix xa ix sachnak na; n-qui ta tu be wach cu bij u tzij i Dios chi tzʼibtal canok; xak n-iwetaʼam taj wach i nim laj u choʼab i Dios.
29 Jesus respondeu:
30 Are que walij ni camnak, que ʼelok pacha i u ángel i Dios aj chicaj; n-que cʼuli taj. I achiab, i ixokib n-que cʼuli ta chic.
30 Pois, quando os mortos ressuscitarem, serão como os anjos do céu, e ninguém casará.
31 I qui walijbal i camnak, katzij ʼolic. ¿Xataba n-iwilom ti yix wach u bim can i Dios chiwe? U bim can ire:
31 E, quanto à ressurreição dos mortos, será que vocês nunca leram o que Deus disse? Ele afirmou:
32 “Cʼa in u Dios i mam Abraham, xak i mam Isaac, xak i mam Jacob,” xu bij. I oxib-le je camnak chic are xu bij i Dios ile. Bay, chuwach i Dios, c a je cʼas na; i Dios n-are ti qui Dios i je camnak, are i qui Dios i je cʼaslic —xu bij i Jesus chique. (Queje ile xu sakirsaj chique chi ʼo ni qui walijbal i camnak).
32 “Eu sou o Deus de Abraão, o Deus de Isaque e o Deus de Jacó.” E Deus não é Deus dos mortos e sim dos vivos.
33 I winak, are xqui ta ile, lic xqui bisoj che i cʼutunic xoʼon i Jesus.
33 Quando a multidão ouviu isso, ficou admirada com o ensinamento dele.
34 I aj Fariséo, are xqui ta rason chi Jesus xtiqui chu laʼic u wach i qui chiʼ i je aj Saducéo, xqui mol la quib.
34 Os fariseus se reuniram quando souberam que Jesus tinha feito os saduceus calarem a boca.
35 ʼO jun chique chi tijonel re i ʼatbal tzij u tzʼibam can i mam Moises. Xraj ire xu tzʼonoj jun tzij che i Jesus, tzaksabal-re coʼono. Xu bij che:
35 E um deles, que era mestre da Lei , querendo conseguir alguma prova contra Jesus, perguntou:
36 —Nim laj winak, ¿pachique tzij re i ʼatbal tzij mas ʼo u chac chi caka cojo? —xu bij.
36 — Mestre, qual é o mais importante de todos os mandamentos da Lei ?
37 I Jesus xu bij che: —“Chawaj Awajwal Dios ronojel a cʼux, ronojel awanima, ronojel a nojbal.”
37 Jesus respondeu:
38 Are i jun-le chi mas ʼo u chac coj cojon che; are mas ʼo u ʼij ile chiquiwach i juban.
38 Este é o maior mandamento e o mais importante.
39 Teʼuri i ucab tzij (chi ʼo u chac coj cojon che) laj cu maj i jun-le. Cu bij: “Cʼax che a na a loʼcʼanij pacha cʼax u naʼic awib yet ca ʼano,” cu bij.
39 E o segundo mais importante é parecido com o primeiro: “Ame os outros como você ama a você mesmo.”
40 I queb tzij-le are mer u xebal ronojel tak i ʼatbal tzij u tzʼibam can i mam Moises, xak are u xebal ronojel tak i cʼutunic qui canam can i ajbil u tzij i Dios. (Queje xu bij i Jesus ile chique.)
40 Toda a Lei de Moisés e os ensinamentos dos
41 Tzʼakat cʼa qui molom quib i je aj Fariséo,
41 Quando os fariseus estavam reunidos, Jesus perguntou a eles:
42 i Jesus xu tzʼonoj chique: —¿Wach qui chʼob yix chirij i Crísto, chi Toliwe iwoyʼem? ¿Pachin i ratit u mam? —xu bij chique. Ique xqui bij: —Ire are ni umuk uxiquin can i mam David —xe cha.
42 — O que vocês pensam sobre o — De Davi! — responderam eles.
43 Are ʼuri i Jesus xu bij chique: —¿Wuchac ʼuri i mam David xu bij “Wajwal” chirij i Crísto are xu lapo? Lic rumal ni u Tewal i Dios xu bij ile. I mam David xu bij i tzij-i:
43 Jesus tornou a perguntar:
44 Xu bij i Kajwal Dios che i Wajwal Crísto:Queje ile u tzʼibam can i mam David ujer.
44 “O Senhor Deus disse ao meu Senhor:
45 ¿Wach u ʼonquil ʼuri chi Crísto xa umuk uxiquin i mam David? ¿Wach u ʼonquil ile man lic are i mam David xu bij “Wajwal” che i Crísto? (Queje xu bij i Jesus ile chique i aj Fariséo, cu sakijbej-re chique chi Crísto n-toʼ ta winak, lic Dios.)
45 Portanto, se Davi chama o Messias de Senhor, como é que o Messias pode ser descendente de Davi?
46 Mi jun chique xu rik chic u laʼic u wach che, mi jupaj. Are xoʼon ile, teʼuri mi jun xu cowij chic u cʼux chu tzʼonoxic mas tzij che i Jesus.
46 Ninguém podia responder mais nada, e daquele dia em diante não tiveram coragem de lhe fazer mais perguntas.

Ler em outra tradução

Comparar com outra

Estude este capítulo no WhatsApp

Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Mateus 22, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.