Mateus 15
New Testament in Achi (ACR_IBS) vs NTLH
1 Teʼuri ʼo jujun chique i aj Fariséo winak xe upon ruʼ i Jesus, xak juban tijonel re i ʼatbal tzij re i mam Moises. Ique je petnak cʼa pa tinimit Jerusalen. Are ʼuri xqui tzʼonoj che i Jesus:
1 Então alguns fariseus e alguns mestres da Lei vieram de Jerusalém para falar com Jesus e lhe perguntaram:
2 —I a tijoxelab yet, ¿wuchac n-quiqui ʼan ti ka costúmbrechi qui cʼutum can i katit kamam? N-quiqui coj ta retalil che i ujer ʼatbal tzij re u chʼajic qui ʼab are quiqui tij i qui wa —xqui bij che.
2 — Por que é que os seus discípulos comem sem lavar as mãos, desobedecendo assim aos ensinamentos que recebemos dos antigos?
3 I Jesus xu laʼ u wach chique: —Yix ʼut, ¿wuchac xa quix terej chirij i costúmbre? ¿Wuchac ni cojom ti retalil che i méro tzij u bim can i Dios? Xa i canam can u ʼonquil.
3 Jesus respondeu:
4 I Dios u bim na: “Cha cojo qui ʼij a kajaw a chuch,” xak u bim na: “Pachin cʼax ca chʼaw chiquij u kajaw u chuch, cha camsaxok.” Queje ile u bim i Dios.
4 Pois Deus disse: “Respeite o seu pai e a sua mãe!” E disse também: “Que seja morto aquele que amaldiçoar o seu pai ou a sua mãe!”
5 Xui-ri, yix qui ya na che jun achi cu bij che u kajaw, cu bij che u chuch: “N-cat in to taj,” cu bij che, “man niʼpa i ʼo wuʼ in sujum chic che i Dios,” cu bij che.
5 Mas vocês ensinam que, se alguém tem alguma coisa que poderia usar para ajudar os seus pais, em sinal de respeito, mas diz: “Eu dediquei isto a Deus”,
6 Yix, we queje cu bij i jun ile, qui bij na ʼuri, n-ta chic chukul que u to u kajaw u chuch. Queʼel ʼut chi i kajsam u ʼij u tzij u pixab i Dios; xa quix terej chirij i costúmbre yix.
6 então não precisa ajudar os seus pais. Assim vocês desprezam a mensagem de Deus para seguir os seus próprios ensinamentos.
7 Yix ¡xa queb i palaj! Lic katzij wach u tzʼibam can i ujer ajbil u tzij i Dios, mam Isaías. Lic u tzʼibam canok wach quix tijin yix chu ʼanic woʼor. Xu bij canok chi Dios u bim na:
7 Hipócritas! Isaías estava certo quando disse a respeito de vocês o seguinte:
8 — ausente —
8 “Deus disse:
9 (Queje ile u bim i Dios —xu bij i Jesus chique.)
9 A adoração deste povo é inútil,
10 Teʼuri xe u siqʼuij i winak ruʼ y xu bij chique: —Chi ta na wach quin bij; chi bisoj u tayic u be wach ca ʼanaw che jun winak chi n-chʼam taj.
10 Jesus chamou a multidão e disse:
11 N-are ti wach coc pu chiʼ ca ʼanaw che chi n-chʼam taj, xa are i tzij chi quel li pu chiʼ; are ca ʼanaw ʼuri che chi n-chʼam taj —xu bij i Jesus chique.
11 Não é o que entra pela boca que faz com que alguém fique
12 Teʼuri i u tijoxelab i Jesus xe tejeb pan ruʼ, y xqui bij che: —¿Xawil yet chi xpe coywal i aj Fariséo che i tzij-le? —xqui bij che.
12 Então os discípulos chegaram perto dele e disseram: — Sabe que os
13 (—N-ta quin chʼob yin che ile. I qui patan ique, n-ruʼ ti in Kajaw petnak wi.) Xu bij i Jesus: —Niʼpa i ticon chi nu ticom ti in Kajaw chicaj, xa que michʼ na ruʼ i raʼ.
13 Jesus respondeu:
14 Mi coj retalil chique ique; xa je mawach laj tak cʼambeal chique i juban chic mawach. Jun mawach, we cu cʼam bi jun rach mawach, junam ʼuri que ʼe tzak pa siwan —xu bij i Jesus chique.
14 Não se preocupem com os fariseus. São guias cegos. E, quando um cego guia outro, os dois acabam caindo num buraco.
15 Teʼuri i ma Pédro xu bij che: —Cha sakij ni tijojbal tzij chake chi xa bij-le —coʼono.
15 Então Pedro pediu: — Explique para nós aquilo que o senhor disse antes.
16 Are ʼuri i Jesus xu bij: —¿Yix, maja bari qui ta u be wach i quin bij?
16 Jesus disse:
17 ¿N-qui ta ta bari u be ile, chi wach tak coc chupam jun winak n-are ti ca ʼanaw che chi n-chʼam taj? Xa coc chupam u chiʼ, y ca ʼe che u pam; xa quicʼawic y quel tan chic.
17 O que entra pela boca vai para o estômago e depois sai do corpo.
18 Xui-ri, wach i quel pu chiʼ, pu cʼux ʼuri petnak wi. Are ile are ca ʼanaw chique i winak chi ne te chʼam.
18 Mas o que sai da boca vem do coração. É isso que faz com que a pessoa fique impura.
19 Man xa piqui cʼux ca pe wi ronojel tak n-ʼus taj. Are rumal ʼuri ca pe i qui nojbal chi n-ʼus taj; are rumal ʼuri ʼo i camsanic, xak ʼo i je cʼulanic quiqui kajsaj qui ʼij cuʼ i n-cachijil ta quib; xak ʼo i ne te cʼulanic xak quiqui kajsaj qui ʼij chiquiwach; are ile chi ca ʼanaw chique chi ne te chʼam, y piqui cʼux petnak wi. Xak queje iliʼomab, xak queje i je aj ʼanol mentir, xak queje i je aj nucʼul tzij.
19 Porque é do coração que vêm os maus pensamentos, os crimes de morte, os adultérios, as imoralidades sexuais, os roubos, as mentiras e as calúnias.
20 Are i niʼpa ile are ca ʼanaw chique i winak chi ne te chʼam. We jun n-cu chʼaj tu ʼab are cu tij u wa, ile ʼut n-are ti ca ʼanaw che chi n-chʼam tu pu cʼux. (Queje xu bij i Jesus ile chique.)
20 São essas coisas que fazem com que alguém fique impuro. Mas comer sem lavar as mãos não torna ninguém impuro.
21 Xoʼon chupanok, i Jesus xel chila, xa ʼe cʼa pa jyub pa ʼo wi i queb tinimit, Tíro y Sidon.
21 Jesus saiu dali e foi para a região que fica perto das cidades de Tiro e de Sidom .
22 Chila jekel wi jun ixok n-aj Israel taj;ire xcʼun ruʼ i Jesus y co xu bij: —¡Nim laj winak! ¡Yet chi at umuk uxiquin can i mam David! ¡Chawila toʼbal in wach! Jun walit lic ʼo itzel tew che, mas cu tij uyej rumal —coʼono.
22 Certa mulher cananeia, que morava naquela terra, chegou perto dele e gritou: — Senhor,
23 I Jesus n-ta xu bij che. I u tijoxelab xe tejeb ruʼ y lic xqui tzʼonoj che: —Cha taka bi ixok-le, man toʼ ca siqʼuinic teren li chikij —xe cha.
23 Mas Jesus não respondeu nada. Então os discípulos chegaram perto dele e disseram: — Mande essa mulher embora, pois ela está vindo atrás de nós, fazendo muito barulho!
24 I Jesus n-xu laʼ tu wach chique, xa xu bij jun moxbal tzij che ixok: —I Dios in u takom na lok xui chique i je aj Israel winak, chi pacha je chij je sachnak —coʼono.
24 Jesus respondeu:
25 I ixok xtejeb ruʼ y xuqui chuwach. —Nim laj winak, ¡chin a to! —xu bij.
25 Então ela veio, ajoelhou-se aos pés dele e disse: — Senhor, me ajude!
26 I Jesus xu bij jun chic moxbal tzij che ixok: —N-ʼus taj ca maji ni qui wa i acʼalab, we xa ca yaʼ chique i tzʼi —coʼono.
26 Jesus disse:
27 —Katzij ile, nim laj winak —xu bij i ixok—, xui-ri, xak i tzʼi xak quiqui mol ni ucʼaj i wa chi ca puk chuxeʼ i mexa re i cajaw —xu bij.
27 — Sim, senhor, — respondeu a mulher — mas até mesmo os cachorrinhos comem as migalhas que caem debaixo da mesa dos seus donos.
28 I Jesus xu bij ʼuri: —Ixok, ¡lic nim u cubibal a cʼux chwe! Quin ʼan na che awacʼal pacha i cawaj —xu bij. Are xu bij i Jesus ile, juntir xutzir i ralit i ixok.
28 — Mulher, você tem muita fé! — disse Jesus. — Que seja feito o que você quer! E naquele momento a filha dela ficou curada.
29 Xoʼon chupanok, i Jesus xel chila y xu tzalej u chiʼ i alagun Galiléa. Teʼuri xel bi puwi jun jyub y xcubi chila.
29 Jesus saiu dali e foi até o lago da Galileia. Depois subiu um monte e sentou-se ali.
30 Lic je qʼui i winak xe upon ruʼ. Xqui cʼam bi i je sic, xak i je mawach, xak i je mem, xak i je clis, xak juban chic iwabib, je qʼui. Niʼpa i xe qui ya chuwach i Jesus, conojel xe rutzirsaj.
30 E foram até Jesus grandes multidões levando coxos, aleijados, cegos, mudos e muitos outros doentes, que eram colocados aos seus pés. E ele curou todos.
31 Rumal-i, i winak lic xqui bisoj, man i mem xe chʼaw na; xak i je clis, xe utzir na; xak i je sic, xe binic; xak i mawach, xe tzun na. ʼIs xe oc chu cojic u ʼij i Dios, chi qui Dios i aj Israel.
31 O povo ficou admirado quando viu que os mudos falavam, os aleijados estavam curados, os coxos andavam e os cegos enxergavam. E todo o povo louvou ao Deus de Israel.
32 Xoʼon chupanok, i Jesus xe u siqʼuij i u tijoxelab ruʼ, y xu bij chique: —Toʼ qui wach i winak-i, man are oxib ʼij iri chi je ʼo chi wuʼ; n-ta chic wach quiqui tijo. N-cwaj ta que in tak bi che cachoch we n-ti wa qui tijom bic, mokxa que tzak pa be —xu bij chique.
32 Jesus chamou os seus discípulos e disse:
33 I u tijoxelab xqui bij: —¿Pa coj ʼe wi chu cʼamic i wa waral, tzukbal-que uqʼuial winak-i? N-ta jun jekel waral —xe cha.
33 Os discípulos perguntaram: — Como vamos encontrar, neste lugar deserto, comida que dê para toda essa gente?
34 I Jesus xu tzʼonoj chique: ¿Niʼpa i caxlanwa ʼo iwuʼ? —Wukub —xe cha—, ruʼ jubiʼ ral tak car.
34 — Quantos pães vocês têm? — perguntou Jesus. — Sete pães e alguns peixinhos! — responderam eles.
35 Teʼuri i Jesus xu bij chique i winak chi che cubi chuwach ulew.
35 Aí Jesus mandou o povo sentar-se no chão.
36 Ire xu chap i wukub caxlanwa, tak i car. Xu tioxij che i Dios, xu piro y xu ya chique u tijoxelab. Ique xqui jach bi chique i winak.
36 Depois pegou os sete pães e os peixes e deu graças a Deus. Então os partiu e os entregou aos discípulos, e eles os distribuíram ao povo.
37 Conojel ʼis xqui tijo y xe nojic. Are xquelej ile, i u tijoxelab xqui mol niʼpa i chʼakatak chi xsobrinic; xnoj wukub chicach che.
37 Todos comeram e ficaram satisfeitos; e os discípulos ainda encheram sete cestos com os pedaços que sobraram.
38 I uqʼuial winak chi xe tzukic, xui achiab ʼo cajib mil chique, y mas puwi ile je ʼo ni ixokib, xak i acʼalab.
38 Os que comeram foram quatro mil homens, sem contar as mulheres e as crianças.
39 Are ʼuri i Jesus xe u ʼijla bi i winak, xoc pa bárco, y xa ʼe che i jyub Magdála.
39 Então Jesus mandou o povo embora, subiu no barco e foi para a região de Magadã .
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Mateus 15, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.