Mateus 12

New Testament in Achi (ACR_IBS) vs NTLH

Sair da comparação
NTLH Nova Tradução na Linguagem de Hoje 2000
1 Xoʼon chupan jubiʼ, pa uxlambal ʼij, i Jesus ca bin cuʼ u tijoxelab pa ticon re i trígo. I u tijoxelab, xpe numic chique; xe oc chu chʼupic u wach i trígo; xe oc chu pochʼic, y xqui tijo.
1 Poucos dias depois, num sábado, Jesus estava atravessando uma plantação de trigo. Os seus discípulos estavam com fome e por isso começaram a colher espigas e a comer os grãos de trigo.
2 I aj Fariséo winak, are xquil ile, xqui bij che i Jesus: —Chawilapeʼ, i a tijoxelab, n-ʼus taj que chacun woʼor pa uxlambal ʼij. I ʼatbal tzij tzʼibtal can rumal i mam Moises n-cu ya ta chique quiqui mol cosech woʼor —xe cha.
2 Quando alguns fariseus viram aquilo, disseram a Jesus: — Veja! Os seus discípulos estão fazendo uma coisa que a nossa
3 —¿Katzij nawi? —xu bij i Jesus—. ¿Xataba n-iwilom ti yix chupam u wuj i Dios wach xu ʼan i mam David ujer?
3 Então Jesus respondeu:
4 Ire, cuʼ i rachiʼil are xpe numic chique, xoc pa rachoch i Dios y xu tij i loʼlaj caxlanwa, chi yatal chuwach i Dios. I caxlanwa-le, xui yatal chique i sacerdóte quiqui tijo; n-yatal ta chique i toʼ winak quiqui tijo —xu bij i Jesus chique.
4 Davi entrou na casa de Deus, e ele e os seus companheiros comeram os pães oferecidos a Deus, embora isso fosse contra a Lei. Pois somente os sacerdotes tinham o direito de comer esses pães.
5 ¿Xataba xak ni tom ti yix wach i tzʼibtal can chupam i ʼatbal tzij re i mam Moises? Cu bij chi ʼo u chac que chacun i sacerdóte pa rachoch i Dios pa uxlambal ʼij. N-mac ta ile, tupu n-que uxlan taj.
5 Ou vocês não leram na Lei de Moisés que, nos sábados, os sacerdotes quebram a Lei, no Templo, e não são culpados?
6 Bay, chi ʼo wi Junchiwach yix chi nim ni u ʼij chuwach i rachoch i Dios.
6 Eu afirmo a vocês que o que está aqui é mais importante do que o Templo.
7 Yix n-qui ta tu be wach u bim i Dios chupam u wuj. Xu bij iri: “Cwaj yin ʼo ni cʼaxnabal i cʼux; n-are ti toʼ u sujuxic chicop chinwach.” (Queje ile tzʼibtal canok.) We tene qui ta u be ile, n-qui coj ta ʼuri qui mac i winak chi n-ta jun qui mac. (In tijoxelab-le n-ti qui mac que tijin chu ʼanic.)
7 Se vocês soubessem o que as
8 Yin, chi in Achi aj Chicaj xak in ʼo puwi i uxlambal ʼij —xu bij i Jesus chique.
8 Pois o
9 Teʼuri i Jesus xel pa ticon, xa ʼe pa molbal quib i aj Israel. Are ʼo chila, xril jun achi lic chakijnak u ʼab.
9 Jesus saiu dali e foi para uma sinagoga .
10 Chila xak je ʼo juban achiab, quiqui tzucuj u mac i Jesus; xe oc ʼuri chu cʼamic u pam. —¿ʼUtz nawi cutzirsax jun iwab pa uxlambal ʼij? —xqui bij che.
10 Estava ali um homem que tinha uma das mãos aleijada. Então algumas pessoas que queriam acusar Jesus de desobedecer à Lei lhe perguntaram: — É contra a nossa Lei curar no sábado?
11 I Jesus xu bij chique: —Yix, we ʼo jun i chij, we ca tzak chupam jun siwan che i uxlambal ʼij, ¿xataba n-quiwesaj ta lok, we pa uxlambal ʼij? Quiwesaj pues.
11 Jesus respondeu:
12 ¿Xataba jun achi n-tu ʼij chuwach jun chij? Jun achi mas ʼo u ʼij pues. Rumal-i, yatal ʼuri chake caka ʼan i ʼutz che jun winak pa uxlambal ʼij —xu bij chique.
12 Pois uma pessoa vale muito mais do que uma ovelha. Portanto, a nossa Lei permite ajudar os outros no sábado.
13 Teʼuri xu bij che i achi: —Cha sucʼba i a ʼab —coʼon che. Are ʼuri i achi xu ji pan u ʼab, y xutziric; xcanajic pacha u ʼanom i jun chi ʼutz.
13 E disse para o homem: Ele estendeu, e ela sarou e ficou igual à outra.
14 Teʼuri i aj Fariséo winak xe ʼec; xe oc ʼuri chu chʼobic chiquiwach wach u camsaxic i Jesus quiqui ʼano.
14 Então os fariseus que estavam ali saíram e começaram a fazer planos para matar Jesus.
15 I Jesus, are xu ta wach cacaj quiqui ʼan che, xel chila; y je qʼui i winak xe terej bi chirij. I Jesus ʼis xe u cunaj iwabib, xui-ri, xu bij chique chi n-quiqui bij taj pachin ire.
15 Quando Jesus soube disso, foi embora dali, e muita gente o seguiu. Ele curou todos os que estavam doentes
16 — ausente —
16 e mandou que não contassem nada a ninguém a respeito dele.
17 Queje ile xeʼelok xak jun ruʼ pacha u bim can i Dios chupam i wuj tzʼibtal can rumal i mam Isaías. Xu bij:
17 Isso aconteceu para se cumprir o que o profeta Isaías tinha dito:
18 — ausente —
18 “Disse Deus: Aqui está o meu servo que escolhi, aquele que amo e que dá muita alegria ao meu coração. Eu porei nele o meu Espírito, e ele anunciará o meu julgamento a todos os povos.
19 — ausente —
19 Não discutirá, nem gritará, nem fará discursos nas ruas.
20 — ausente —
20 Não esmagará o galho que está quebrado, nem apagará a luz que já está fraca. Ele agirá assim até que a causa da justiça seja vitoriosa.
21 (Queje ile u tzij i Dios chi u tzʼibam can i mam Isaías.)
21 E todos os povos vão pôr nele a sua esperança.”
22 Teʼuri ʼo jun achi mawach, cʼamtal bi chuwach i Jesus. Ire xak mem, man ʼo jun itzel tew che. I Jesus xu rutzirsaj, teʼuri i achi chi mawach xtzunic, xak xchʼawic.
22 Então levaram a Jesus um homem que era cego e mudo porque estava dominado por um demônio. Jesus o curou, e ele começou a ver e a falar.
23 Conojel i winak lic xqui bisoj che, y xqui bij: —¿Mokxa are i Tolke chi koyʼem?—xe cha.
23 A multidão ficou admirada e perguntava: — Será que este homem é o
24 Xui-ri, i je aj Fariséo are xqui ta, xqui bij: —N-are taj. I achi-le, i choʼab chi ʼo ruʼ xa ruʼ itzel ca pe wi. Are i rumal ʼuri ca tiqui chi relsaxic bi itzel tew. I choʼab chi ʼo ruʼ, xa ruʼ i Beelzebu ca pe wi, chi ʼo piquiwi itzel tak tew —xqui bij.
24 Alguns fariseus ouviram isso e responderam: — É
25 I Jesus retaʼam wach quiqui chʼobo, y xu bij jun tijojbal tzij chique, cʼutbal-re chi n-katzij taj wach que tijin chu bixquil. Xu bij: —I ʼatbal tzij re jun tinimit, we quiqui ʼan tak tzobajil che quib man quiqui ʼanbej chʼoʼoj chiquiwach, xa quiqui sach qui wach ʼuri. Xak queje jun tinimit, xak queje i je alal; we n-junam ti qui wach, we quiqui jach quib chiquiwach, n-que najtin ta ʼuri.
25 Mas Jesus conhecia os pensamentos deles e disse:
26 Xak queje queʼel ile che i Satanas, man we ʼo jujun itzel quiqui ʼan chʼoʼoj chiquiwach je itzel, n-que najtin ta ʼuri.
26 Assim, se no reino de Satanás um grupo está combatendo contra outro, isso quer dizer que esse reino já está dividido e logo vai desaparecer.
27 Qui bij yix chi ruʼ u choʼab i Beelzebu xwesaj bi itzel tew. Bay, xak i tijoxelab yix xak caquesaj bi itzel tew chique i winak; ¿pachin yawnak i qui choʼab ique ʼut? Ile quiqui ʼan i tijoxelab yix; ca ʼalijin ʼuri chiwe chi n-usucʼ taj wach i xi bij.
27 Vocês dizem que eu expulso demônios porque Belzebu me dá poder para fazer isso. Mas, se é assim, quem dá aos seguidores de vocês o poder para expulsar demônios? Assim, os seus próprios seguidores provam que vocês estão completamente enganados.
28 Xui-ri, yin que wesaj bi itzel tak tew rumal u Tewal i Dios chi ʼo wuʼ. Ile ʼut cʼutbal-re chiwe chi i ʼatbal tzij re i Dios ya ʼo chic chi.
28 Na verdade é pelo poder de Deus que eu expulso demônios, e isso prova que o
29 Qui bij yix chi ruʼ ni u choʼab itzel, xwesaj bi itzel tew-le. Xui-ri, mi jun ca tiqui che oquic pa cu ʼat wi tzij jun (pacha itzel), chi relsaxic wach i ʼo puʼab, we maja u ximom i jun-le. We u ximom chic, teʼuri ca tiqui chi relsaxic wach i ʼo puʼab —xu bij chique. Xak xu bij:
29 — Ninguém pode entrar na casa de um homem forte e roubar os seus bens, sem primeiro amarrá-lo. Somente assim essa pessoa poderá levar as coisas que ele tem em casa.
30 —Pachin n-cu ya tu wach wuʼ, ire aj chʼoʼoj ʼuri chwij. Xak pachin jun n-quin u to ta che i molonic, ire xa cu quichersaj bic.
30 — Quem não é a meu favor é contra mim; e quem não me ajuda a ajuntar está espalhando.
31 Rumal-i quin bij chiwe, chi ʼana cwent xak manal mi bij chirij u Tewal i Dios. I winak, ca cuytaj ni qui mac chique, xak niʼpa i n-ʼus taj chi quiqui bij; xui-ri, we quiqui bij mal laj tak tzij chirij u Tewal i Dios, ile n-ca cuytaj ta chic chique.
31 Por isso eu afirmo a vocês que as pessoas serão perdoadas por qualquer pecado ou
32 I winak, we cʼax que chʼaw chwij yin, ile ca cuytaj na chique; xui-ri we cʼax que chʼaw na chirij u Tewal i Dios, i mac-le lic n-ta u cuytajic. N-ca cuytaj ta woʼor, xak mi ne coʼon panok, are cu jek u ʼatbal tzij i Dios.
32 Se alguém disser alguma coisa contra o
33 Jun cheʼ, we ʼutz laj cheʼ, cu ya u wach ʼutz; xak we n-ʼus ta laj cheʼ, i u wach xak n-ʼus taj. Jun cheʼ ca ʼiltaj na che u wach we ʼutz.
33 — Vocês só poderão ter frutas boas se tiverem uma árvore boa. Mas, se tiverem uma árvore que não presta, vocês terão frutas que não prestam. Porque é pela qualidade das frutas que sabemos se uma árvore é boa ou não presta.
34 ¡Yix ix racʼal cumatz! ¿Wach nawi u bixquil i ʼutz qui ʼan na? man lic ix mal. Jun, are ca chʼawic, wach i quel pu chiʼ, pu cʼux petnak wi, niʼpa u molom rib chila.
34 Ninhada de cobras venenosas! Como é que vocês podem dizer coisas boas se são maus? Pois a boca fala do que o coração está cheio.
35 Jun ʼutz laj winak, ʼutz i cu bij, man ʼutz i ʼo pa ranima; xak jun mal laj winak, n-ʼus ti cu bij, man n-ʼus ti ʼo pa ranima.
35 A pessoa boa tira o bem do seu depósito de coisas boas, e a pessoa má tira o mal do seu depósito de coisas más.
36 Y yin quin bij chiwe, are ca cʼun i qʼuisbal ʼij, conojel ʼis quiqui bij na chuwach i Dios wach tak i tzij qui bim chi n-ʼus taj.
36 — Eu afirmo a vocês que, no Dia do Juízo, cada pessoa vai prestar contas de toda palavra inútil que falou.
37 Rumal wach i a bim, ca ʼat ni tzij pawi, ca ʼiltaj ʼuri we ʼo i a mac, o we n-taj.
37 Porque as suas palavras vão servir para julgar se você é inocente ou culpado.
38 Je ʼo jujun aj Fariséo winak, tak jujun aj tijonel re i ʼatbal tzij, xqui bij che i Jesus: —Tijonel —xe cha—, cakaj cakil jun milágro, cʼutbal-re chake chi Dios ʼo awuʼ.
38 Então alguns mestres da Lei e alguns fariseus disseram a Jesus: — Mestre, queremos ver o senhor fazer um milagre.
39 I Jesus xu laʼ u wach chique: —I winak woʼor, lic je mal na, lic n-quiqui coj ta chic i Dios. Yix qui rayij ca ʼan ni jun milágro chiwach, cʼutbal re u choʼab i Dios wuʼ; xui-ri, n-ta jun milágro ca ʼan ni chiwach. I tom chic wach i milágro xa ʼani che i ma Jonas, chi ajbil u tzij i Dios ujer. Xui i milágro-le quiwil na.
39 Jesus respondeu:
40 Ire xu chʼij oxib ʼij, oxib aʼab, chupam i nim laj car; bay, xak queje quin ʼan ni yin, chi in Achi aj Chicaj; quin chʼij ni oxib ʼij, oxib aʼab, quin muktaj na.
40 Porque assim como Jonas ficou três dias e três noites dentro de um grande peixe, assim também o
41 Are ca pe i ʼij chi ca ʼat ni tzij piquiwi i winak, i aj Nínive chi xe u pixbaj i ma Jonas, quiqui coj na i mac yix ix winak re woʼor. Queje quiqui ʼan ni ile, man i winak aj Nínive xqui jalwachij qui cʼaslemal are xupon i ma Jonas chu bixquil u tzij i Dios chique. Xui-ri, yix lic n-qui jalwachij ti cʼaslemal tupu ʼo Junchi, mas nim ni u ʼij chuwach i ma Jonas; rumal-i quiqui coj na i mac.
41 No Dia do Juízo o povo de Nínive vai se levantar e acusar vocês, pois eles se arrependeram dos seus pecados quando ouviram a pregação de Jonas. E eu afirmo que o que está aqui é mais importante do que Jonas.
42 Xak i ixok, chi ujer ʼatol tzij re i pa Sur, xak ire cu coj ni i mac yix ix winak re woʼor, are ca pe i ʼij chi ca ʼat ni tzij piquiwi i winak. Queje cu ʼan na ire-le, man yix n-quiwaj ta qui ta i Jun chi ʼo u noʼoj. I ixok-le, lic mas naj xpe wi chu tayic u nojbal i ma Salomon, chi mas ʼo u noʼoj. Y woʼor ʼo Junchi, nim ni u ʼij chuwach i ma Salomon, péro yix n-quiwaj tu tayic wach i cu bij —xu bij i Jesus chique.
42 No Dia do Juízo a Rainha de Sabá vai se levantar e acusar vocês, pois ela veio de muito longe para ouvir os sábios ensinamentos de Salomão. E eu afirmo que o que está aqui é mais importante do que Salomão.
43 I Jesus xak xu bij i tzij-i chique: —Jun itzel tew, we xel che jun winak, xa ca bin pa chakij jyub chu tzucuxic pa cuxlan wi, y n-cu rik taj. Teʼuri cu chʼob pu jolom:
43 Jesus continuou:
44 “Quin tzalij chic che i wachoch pa i xin el wi” cu bij; y ca tzalij chic ʼuri. Are cupon tan chic ruʼ achi, cu riko pacha jun ja n-tu pam, lic josʼim, lic yijbam na che jun rajaw cʼacʼ.
44 Então diz: “Vou voltar para a minha casa, de onde saí.” Aí volta e encontra a casa vazia, limpa e arrumada.
45 Teʼuri i itzel tew que u tzucuj bi rachiʼil, y que u rik je wukub chic, mas je mal chuwach ire. Que u cʼam bi ruʼ, y conojel que oc che achi. Chila que jeki wi. Teʼuri i achi-le, queʼelok mas mal na chuwach li ujer. Xak queje ile queʼel chique i winak re woʼor (man yix n-ta jun cʼutunic ʼutz qui ya chique, quiqui cʼolbej piqui cʼux —xu bij i Jesus chique i aj Fariséo).
45 Depois sai, vai buscar outros sete espíritos piores ainda, e todos ficam morando ali. Assim a situação daquela pessoa fica pior do que antes. E isso também acontecerá com esta gente má de hoje.
46 I Jesus cʼa ca chʼaʼat cuʼ i winak are xe upon u chaʼ, xak i u chuch. Ique je ʼo chi sak, cacaj que lapan ruʼ.
46 Quando Jesus ainda estava falando ao povo, a mãe e os irmãos dele chegaram. Ficaram do lado de fora e pediram para falar com ele.
47 Are ʼuri ʼo jun achi xu bij che i Jesus: —I a chuch cuʼ i a chaʼ je ʼo chi sak, cacaj que lapan awuʼ —xu bij che.
47 Então alguém disse a Jesus: — Escute! A sua mãe e os seus irmãos estão lá fora e querem falar com o senhor.
48 Xui-ri, i Jesus xu bij che i achi: —¿Je pachin in chuch, je pachin in chaʼ? —coʼono.
48 Jesus perguntou:
49 Are ʼuri, xu cʼut che u ʼab niʼpa i u tijoxelab je ʼo ruʼ, y xu bij: —Ique-le je are in chuch, je in chaʼ —xu bij—.
49 Então apontou para os seus discípulos e disse:
50 Pachin i que tijin chu ʼanic pacha craj in Kajaw chicaj, je are in chuch ʼuri, je are in chaʼ, je are i wanab —xu bij.
50 Pois quem faz a vontade do meu Pai, que está no céu, é meu irmão, minha irmã e minha mãe.

Ler em outra tradução

Comparar com outra

Estude este capítulo no WhatsApp

Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Mateus 12, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.