Mateus 10
New Testament in Achi (ACR_IBS) vs NTLH
1 Teʼuri i Jesus xe u siqʼuij i cablajuj tijoxelab ruʼ y xu ya piquiʼab que tiqui chi relsaxic itzel laj tak tew, xak que tiqui chi rutzirsaxic bi chi cʼaxil, bi chi yobil.
1 Jesus chamou os seus doze discípulos e lhes deu autoridade para expulsar espíritos maus e curar todas as enfermidades e doenças graves.
2 Are i qui bi i cablajuj tijoxelabare iri: nabe, are i ma Simon chi xak quiqui bij “ma Pédro” che; teʼuri i u chaʼ, u bi ma Andres; teʼuri, je queb u cʼojol i mam Zebedéo: i ma Jacóbo, chilam i u chaʼ chi ma Wan;
2 São estes os nomes dos doze apóstolos : primeiro, Simão, chamado Pedro, e o seu irmão André; Tiago e o seu irmão João, filhos de Zebedeu;
3 teʼuri i ma Felípe, xak i ma Bartolome; teʼuri i ma Tomas, xak i ma Matéo chi aj tzʼonol alcawal; teʼuri i ma Jacóbo chi u cʼojol i mam Alféo; i ma Lebéo chi xak ma Tadéo quiqui bij che;
3 Filipe, Bartolomeu, Tomé e Mateus, o cobrador de impostos; Tiago, filho de Alfeu; Tadeu
4 teʼuri i jun chic ma Simon, are i jun chi re i partído cananísta; teʼuri i ma Júdas Iscarióte chi xoʼon panok xcʼayiw i Jesus.
4 e Simão, o nacionalista; e Judas Iscariotes, que traiu Jesus.
5 I cablajuj-le, Jesus xe u tak bic, y xu bij bi chique: —Are que i solij i tinimit, mix ʼe pa i je jekel wi i ne te aj Israel winak; xak mix oc pa tak tinimit re i Samária.
5 Jesus enviou esses doze homens, dando-lhes a seguinte ordem:
6 Xui cuʼ i aj Israel winak quix ʼe wi; je pacha juban chij, xa je sachnak.
6 Pelo contrário, procurem as ovelhas perdidas do povo de Israel.
7 Are quix ʼec, chi paxsaj u tzijol i ʼatbal tzij aj chicaj; chi bij chique chi ya ca jekanic.
7 Vão e anunciem isto: “O
8 Che iwutzirsaj iwabib; che i walijsaj i je camnak; chiwesaj i cʼax chique niʼpa ʼo i yobil lépra chique; xak che iwesaj bi itzel tew chique i winak. Queje ile chi ʼana na. Lic sipam chiwe niʼpa quix tiqui yix chu ʼonquil, ni loʼom taj. Xak mi tzʼonoj i rajil, we xi ʼan i pawor chique i winak.
8 Curem os leprosos e outros doentes, ressuscitem os mortos e expulsem os demônios. Vocês receberam sem pagar; portanto, deem sem cobrar.
9 Are quix ʼec, n-ti mer nimak rajil qui cʼam bic, xak mi ne chʼutik rajil.
9 Não levem guardados no cinto nem ouro, nem prata, nem moedas de cobre.
10 Xak mi cʼam bi i teb, xak mi ne jun chic i camix, xak mi ne jumolaj chic i xajab, xak mi ne i chʼamiy. Mi cʼam bi tak ile, man jun ajchac ʼo re che, wach i cajwax che; i winak quiqui ya na chiwe wach rajwaxic chiwe.
10 Nesta viagem não levem sacola, nem uma
11 Yix, are quix upon che jun tinimit, are quix upon che jun aldéa, chi tzucuj jun winak chi quix u cʼulaj che rachoch; chix jekel chila, cʼa te qui canaj canok are quix el chila.
11 — Quando entrarem numa cidade ou povoado, procurem alguém que queira recebê-los e fiquem hospedados na casa dessa pessoa até irem embora daquele lugar.
12 Are quix oc ruʼ ja, chi tzʼonoj che i Dios cu ya i uxlambal qui cʼux.
12 Quando entrarem numa casa, digam: “Que a paz esteja nesta casa!”
13 I winak chi rajaw ja, we ʼutz i cʼulaxic xqui ʼan chiwe, ca qʼuiji i ʼutz-le piquiwi. We n-ʼus ta i cʼulaxic xqui ʼano, mi tzʼonoj i ʼutz re i Dios piquiwi are quix el ruʼ ja.
13 Se as pessoas daquela casa receberem vocês bem, que a saudação de paz fique com elas. Mas, se não os receberem bem, retirem a saudação.
14 Ique-le, we n-xix qui cʼulaj taj, xak n-cacaj ti u tayic i tzij chi qui bij chique, chix el ʼuri chila. Are quix el che i ja-le, o we xak che i tinimit-le, chi pu can i ulew che iwakan (cʼutbal-re chique chi cʼo qui mac chiquij).
14 E, se em alguma casa ou cidade as pessoas não quiserem recebê-los, nem ouvi-los, saiam daquele lugar. E na saída sacudam o pó das suas sandálias, como sinal de protesto contra aquela gente.
15 Katzij i quin bij chiwe: pa qʼuisbal ʼij, are ca ʼat tzij piquiwi tak i tinimit, mas nim na i tojpen ca pe piquiwi i tinimit-le chuwach ile chi xpe piquiwi i queb tinimit Sodóma y Gomórra ujer.
15 Eu afirmo a vocês que isto é verdade: no Dia do Juízo, Deus terá mais pena das cidades de Sodoma e de Gomorra do que daquela cidade.
16 Chitapeʼ, yin quix in tak bi chiquixol i je aj chʼoʼoj chiwij; ix pacha chij ʼuri chiquixol i utiw. Chi ʼana cwent che iwib, pacha coʼon jun cumatz, n-cu ya ta rib che i jun. Xui-ri, chi ʼana che iwib pacha quiqui ʼan i palomax, lic n-ta jun mal quiqui ʼan che jun chic.
16 — Escutem! Eu estou mandando vocês como ovelhas para o meio de lobos. Sejam espertos como as cobras e sem maldade como as pombas.
17 Chi ʼana cwent, man ʼo ni winak quix qui jach na piquiʼab i ʼatbal tzij, xak quiqui jic i loʼxic pa tak molbalʼib.
17 Tenham cuidado, pois vocês serão presos, e levados ao tribunal, e serão chicoteados nas
18 Xak quix qui cʼam bi chiquiwach i gobernador, xak chiquiwach i nimak tak ʼatol tzij xa wumal yin. Xui-ri, queje ile quin i lap na chiquiwach ique, xak chiquiwach i ne te aj Israel.
18 Por serem meus seguidores, vocês serão levados aos governadores e reis para serem julgados e falarão a eles e aos não judeus sobre o
19 Are quix jach na piquiʼab i ʼatbal tzij, mix cʼachir chu chʼobic wach i qui bij chique, xak mix cʼachir chu chʼobic wach u bixquil qui bij na. Are cu rik i ʼor-le, Dios cu bij na chiwe wach i qui bij chiquiwach.
19 Quando levarem vocês para serem julgados, não fiquem preocupados com o que deverão dizer ou como irão falar. Quando chegar o momento, Deus dará a vocês o que devem falar.
20 Man yix, are quix chʼawic, n-are ti yix quix chʼawic, are u Tewal i Ta chicaj ca chʼaw chique.
20 Porque as palavras que disserem não serão de vocês mesmos, mas virão do Espírito do Pai de vocês, que fala por meio de vocês.
21 Quiwil na, ʼo i winak que qui jach ni catz qui chaʼ piquiʼab i je aj chʼoʼoj chiquij, camsabal na que; xak je ʼo ni kajawxel queje quiqui ʼan cuʼ i cacʼal. Xak queje i acʼalab, quiqui ʼan che quib je aj chʼoʼoj chiquij i qui kajaw i qui chuch, que qui jach na chique i que camsawic.
21 — Muitos entregarão os seus próprios irmãos para serem mortos, e os pais entregarão os filhos. Os filhos ficarão contra os pais e os matarão.
22 Conojel i winak tzel quix quil na xa wumal yin: xui-ri pachin i cu chʼijo cʼa pa qʼuisbal ie, que ʼelsax na ʼuri pa cʼax.
22 Todos odiarão vocês por serem meus seguidores. Mas quem ficar firme até o fim será salvo.
23 We ix ʼo che jun tinimit y quiqui ʼan chʼoʼoj chiwij, chix ʼanmajok; jix chic che jun tinimit. Katzij i quin bij chiwe, i Achi aj Chicajca cʼun na, are maja quix tzalij li che i qui solixic ronojel tak i tinimit pa Israel.
23 Quando vocês forem perseguidos numa cidade, fujam para outra. Eu afirmo a vocês que isto é verdade: vocês não acabarão o seu trabalho em todas as cidades de Israel antes que venha o
24 (Qui tij ni cʼax cumal, pacha quiqui ʼan chwe yin.) Jun tijoxel, na nim ti u ʼij chuwach u ʼij u mayes; xak queje jun ajchac, na nim ti u ʼij chuwach u ʼij u patron.
24 — Nenhum aluno é mais importante do que o seu professor, e nenhum empregado é mais importante do que o seu patrão.
25 Jun tijoxel, ca majaw che chi ca quicot ruʼ, we queʼel na che pacha oʼonom u tijonel; xak queje jun ajchac, ca majaw che chi ca quicot ruʼ we queʼel na che pacha oʼonom u patron. Jun rajaw ja, we quiqui bij ni winak chi ire itzel, xak jun ʼuri quiqui bij na ique chiquij i ralcʼwal. (We queje xqui bij ile chwe yin, xak queje quiqui bij na ʼuri chiwe yix.)
25 Portanto, o aluno deve ficar satisfeito em ser como o seu professor, e o empregado, em ser como o seu patrão. Se o chefe da família é chamado de
26 Rumal-i, mi xij iwib chique i winak, wach quiqui ʼan chiwe. (Chi ʼana co che i cʼux chu bixquil in tzij chique.) Niʼpa i n-ʼalijinsam taj, ca ʼalijinsax na; niʼpa i uwam u wach, ca ʼiltaj ni u wach.
26 — Portanto, não tenham medo de ninguém. Tudo o que está coberto vai ser descoberto; e tudo o que está escondido será conhecido.
27 Niʼpa i quin bij chiwe chaʼab, chi paxsaj yix pa ʼij; niʼpa i quin bij chiwe aliʼal, chix siqʼuin chu bixquil chique i winak puwi tak ja.
27 O que estou dizendo a vocês na escuridão repitam na luz do dia. E o que vocês ouviram em segredo anunciem abertamente.
28 Mi xij iwib chique i que tiqui chu camsaxic i chʼacul, xui-ri i iwanima n-que tiqui ta che. Are, chi xija iwib che i Jun, chi ʼo puʼab cu sachsaj u wach i chʼacul xak i iwanima pa ʼaʼ. (Xui i Dios ʼo puʼab cu ʼan ile.)
28 Não tenham medo daqueles que matam o corpo, mas não podem matar a alma. Porém tenham medo de Deus, que pode destruir no inferno tanto a alma como o corpo.
29 Yix, i Dios lic quix rilo. Iwetaʼam chi are qui loʼ queb tzʼiquin xa jun centávo i cajil. N-ta kas cajil chiwach yix. Xui-ri, i Dios lic que u rilo; mi jun chique ca tzak li pulew we i Kajaw yix chicaj n-cu ya ta che.
29 Por acaso não é verdade que dois passarinhos são vendidos por algumas moedinhas? Porém nenhum deles cai no chão se o Pai de vocês não deixar que isso aconteça.
30 Xak queje yix, i Dios lic quix rilo. Ire xak retaʼam neri niʼpa i wi ʼo che i jolom chi jujunal.
30 Quanto a vocês, até os fios dos seus cabelos estão todos contados.
31 Mi xij iwib ʼuri; yix ʼut, mas ʼo ni ʼij chiquiwach uqʼuial tzʼiquin.
31 Portanto, não tenham medo, pois vocês valem mais do que muitos passarinhos.
32 Conojel niʼpa i quiqui bij chiquiwach i winak chi ique qui yom qui wach wuʼ, xak queje yin ʼuri, quin bij na che in Kajaw chicaj chi je we yin.
32 — Se uma pessoa afirmar publicamente que pertence a mim, eu também, no Dia do Juízo, afirmarei diante do meu Pai, que está no céu, que ela pertence a mim.
33 Xak niʼpa i quiqui bij chiquiwach i winak chi n-qui yom ti qui wach wuʼ, xak queje yin ʼuri, quin bij na che in Kajaw chicaj chi ne te we yin.
33 Mas, se uma pessoa disser publicamente que não pertence a mim, eu também, no Dia do Juízo, direi diante do meu Pai, que está no céu, que ela não pertence a mim.
34 Mi chʼob yix chi in cʼun-nak xa que in chomarsaj ni winak chuwach i jyub taʼaj. N-rumal ta ile in cʼun-nak; in cʼun-nak chu petsaxic chʼoʼoj chiquixol i winak.
34 — Não pensem que eu vim trazer paz ao mundo. Não vim trazer a paz, mas a espada.
35 Rumal in cʼunbal, quiqui ʼan ni chʼoʼoj jun achi ruʼ u kajaw, jun ali ruʼ u chuch, jun alibaxel ruʼ u chuch ralib.
35 Eu vim para pôr os filhos contra os pais, as filhas contra as mães e as noras contra as sogras.
36 Queʼelok ʼo ni jujun chique i winak je are quixokil calcʼwal je aj chʼoʼoj chic chiquij.
36 E assim os piores inimigos de uma pessoa serão os seus próprios parentes.
37 Xui-ri, jun chi we-yin, ʼo u chac cʼax chin u na ni yin chiquiwach u chuch u kajaw. Xak ʼo u chac cʼax chin u na ni yin chiquiwach u miʼal u cʼojol. We n-queje ta coʼon ire ile, lic n-ca majaw ta che ʼuri we we-yin.
37 — Quem ama o seu pai ou a sua mãe mais do que ama a mim não merece ser meu seguidor. Quem ama o seu filho ou a sua filha mais do que ama a mim não merece ser meu seguidor.
38 Jun we-yin ʼo u chac ca terej chwij, tupu ca cam na rumal. Pachin n-craj ti u ʼanic ile, n-ca majaw ta ʼuri che chi we-yin.
38 Não serve para ser meu seguidor quem não estiver pronto para morrer como eu vou morrer e me acompanhar.
39 Pachin jun xa cʼax cu na u cʼaslemal re waral, xa cu sach ʼuri u cʼaslemal chi sakil. Xui-ri, we ʼo jun ca sachsax nu wach u cʼaslemal xa wumal yin, ca yaʼ ʼuri u cʼaslemal sakil.
39 Quem procura os seus próprios interesses nunca terá a vida verdadeira; mas quem esquece a si mesmo, porque é meu seguidor, terá a vida verdadeira.
40 Pachin jun quix u cʼulaj ruʼ, queʼel na ʼuri pacha yin quin u cʼulaj na ruʼ. Xak pachin i quin u cʼulaj na yin ruʼ, queʼel na ʼuri chi cu cʼulaj ni Jun chi in takawnak lok.
40 — Quem recebe vocês está recebendo a mim; e quem me recebe está recebendo aquele que me enviou.
41 Iwetaʼam chi jun ajbil u tzij i Dios, coʼon panok ca yaʼ ni sipon che rumal i Dios. Xak pachin i cu cʼulaj jun ajbil u tzij i Dios ruʼ, we xa rumal u takon i Dios, ire ca yaʼ ni sipon ʼuri che xak jun ruʼ pacha i ca yaʼ che i ajbil u tzij i Dios. Xak pachin jun cu cʼulaj jun ʼutz laj winak ruʼ, xa rumal ʼutz i jun chuwach i Dios, xak ire ʼuri i Dios cu ya ni ʼutz che pacha i cu ya che i winak jun chi lic ʼutz.
41 Quem receber um
42 Pachin jun cu ya jubiʼ u yaʼ che jun ral in tijoxel yin, we xu ya na che xa rumal teren na chwij, katzij ʼuri xak ca yaʼ ni ʼutz puwi rumal i Dios —xu bij i Jesus chique.
42 — Eu afirmo a vocês que isto é verdade: quem, apenas por ser meu seguidor, der ainda que seja um copo de água fria ao menor dos meus seguidores, certamente receberá a sua recompensa.
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Mateus 10, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.