Marcos 8
New Testament in Achi (ACR_IBS) vs NTLH
1 Xoʼon panok xe moltaj chic uqʼuial winak ruʼ; ique, xqʼuisic wach quiqui tijo. I Jesus xe u siqʼuij i u tijoxelab ruʼ y xu bij chique:
1 Pouco tempo depois, ajuntou-se outra vez uma grande multidão. Como eles não tinham nada para comer, Jesus chamou os discípulos e disse:
2 —Toʼ qui wach i winak-i, man are oxib ʼij iri chi je ʼo chi wuʼ; n-ta chic wach quiqui tijo.
2 — Estou com pena dessa gente porque já faz três dias que eles estão comigo e não têm nada para comer.
3 Woʼor, we que in tak bi che cachoch, lic n-quiqui chʼij ti uponic we n-ta wa qui tijom bic. Man je ʼo jujun chique, naj je petnak wi. (Queje ile xu bij i Jesus chique u tijoxelab.)
3 Se eu os mandar para casa com fome, eles vão cair de fraqueza pelo caminho, pois alguns vieram de longe.
4 Ique xqui bij che: —¿Wach qui tzukic i winak caka ʼan ʼuri waral? N-ta ca tijaw chi, che i lugar-i chi lic tzʼinilic —xqui bij u tijoxelab che.
4 Os discípulos perguntaram: — Como vamos encontrar, neste lugar deserto, comida que dê para toda essa gente?
5 I Jesus xu tzʼonoj chique: —¿Niʼpa i caxlanwa ʼo iwuʼ? —xu bij. Ique xqui bij: —Xa wukub —xe cha che.
5 — Quantos pães vocês têm? — perguntou Jesus. — Sete! — responderam eles.
6 Are ʼuri i Jesus xu bij chique i winak chi que cubi chuwach tak ulew. Teʼuri xu chap i wukub caxlanwa y xu tioxij che i Dios. Teʼuri xu piro, y xu ya chique u tijoxelab. Ique xqui jach chique i winak.
6 Aí Jesus mandou o povo sentar-se no chão. Depois pegou os sete pães e deu graças a Deus. Então os partiu e os entregou aos discípulos, e eles os distribuíram ao povo.
7 Xak ʼo jubiʼ ral tak car cuʼ. I Jesus xu tioxij che i Dios rumal, y xu bij chique u tijoxelab chi que qui jacha chique i winak.
7 Eles tinham também alguns peixinhos. Jesus deu graças a Deus por eles e mandou que os discípulos os distribuíssem.
8 Conojel i winak xqui tijo y xe nojic. Are xquelej ile, i u tijoxelab xqui mol niʼpa i chʼakatak chi xsobrinic, xnoj wukub chicach che.
8 Todos comeram e ficaram satisfeitos; e os discípulos ainda encheram sete cestos com os pedaços que sobraram.
9 I winak chi xe nojic, colo je ʼo cajib mil chique. Teʼuri i Jesus xe u ʼijla canok,
9 As pessoas que comeram eram mais ou menos quatro mil. Jesus mandou o povo embora,
10 y xoc bi pa bárco cuʼ u tijoxelab; xe ʼax ʼuri chʼakap che i jyub Dalmanúta.
10 e, logo depois, subiu no barco com os seus discípulos, e foi para a região de Dalmanuta.
11 Je ʼo jujun aj Fariséo winak xe upon ruʼ i Jesus y xe oc chu chapic quib chi tzij ruʼ. Xqui tzʼonoj che chi cu cʼut jun milágro chique, cʼutbal-re we ʼo u choʼab i Dios ruʼ; ique xa cʼambal u pam quiqui ʼano.
11 Alguns fariseus chegaram e começaram a falar com Jesus. Eles queriam conseguir alguma prova contra ele e por isso pediram que ele fizesse um milagre para mostrar que o seu poder vinha mesmo de Deus.
12 I Jesus, lic xu qʼuis u cʼux rumal; xu bij: —¿Wuchac ix winak woʼor xa quiwaj quiwil ni jun milágro, cʼutbal re u choʼab i Dios? Lic quin bij chiwe, lic mi jun cʼutbal re u choʼab ca ʼan na chiwach —xu bij i Jesus chique.
12 Jesus deu um grande suspiro e disse:
13 Teʼuri xe u canaj canok y xoc pa bárco, y xe ʼax chic chʼaka alagun.
13 Então Jesus foi embora. Ele subiu no barco e voltou para o lado leste do lago.
14 I u tijoxelab i Jesus xsach i qui wa chi qui cʼux; n-xqui cʼam tu bic wach i rajwaxic quiqui tij pa be. Xa jun caxlanwa qui cʼamom bi cuʼ pa bárco.
14 Os discípulos haviam esquecido de levar pão e só tinham um pão no barco.
15 I Jesus xu bij jun moxbal tzij chique: —Chitapeʼ, chi ʼana cwent che i cunbal re i caxlanwa que i aj Fariséo, xak i re i ma Heródes —xu bij chique.
15 Jesus chamou a atenção deles, dizendo:
16 I u tijoxelab xe oc chu bixquil chiquiwach: —Xu bij ire ile man n-ta ka caxlanwa ka cʼamom lok —xe cha.
16 Aí os discípulos começaram a dizer uns aos outros: — Ele está dizendo isso porque não temos pão.
17 I Jesus xu naʼo wach quiqui bij; xu bij chique: —¿Wuchac quix cʼachir rumal i caxlanwa? ¿Wuchac quix lapan chirij? ¿Maja ba qui ta u be ʼuri? ¿Xix naw ta bawa che, wach xin ʼano? ¿Lic co ba i jolom-i?
17 Jesus ouviu o que eles estavam dizendo e perguntou:
18 ʼO i baʼwach, ¿n-quix tzun ta bawa? ʼO i xiquin, ¿n-quix tan ta bawa? ¿N-ca cʼun ta bawa pi cʼux
18 Vocês têm olhos e não enxergam? Têm ouvidos e não escutam? Não lembram
19 wach xiwilo are xin ya i joʼob pan chique i joʼob mil winak? ¿Niʼpa chicach i chʼakatak xsobrinic? —xu bij chique. —Cablajuj —xqui bij che.
19 dos cinco pães que eu parti para cinco mil pessoas? Quantos cestos cheios de pedaços vocês recolheram? Eles responderam: — Doze.
20 —Xak are xin ya i wukub pan chique i cajib mil winak, ¿niʼpa chicach i chʼakatak xsobrinic? —xu bij chique. —Wukub —xqui bij che.
20 Jesus perguntou outra vez: Eles responderam: — Sete.
21 Teʼuri xu bij: —¿Maja qui ta ʼuri u be ile?—coʼono.
21 Então Jesus perguntou:
22 Are xe upon pa tinimit Betsáida, xcʼam li jun mawach ruʼ i Jesus, y xqui tzʼonoj che chi cu chap na ruʼ u ʼab.
22 Depois Jesus e os discípulos chegaram ao povoado de Betsaida. Algumas pessoas trouxeram um cego e pediram a Jesus que tocasse nele.
23 I Jesus xu chap bi che u ʼab, y xel pa tinimit ruʼ. Teʼuri i Jesus xu coj pichʼ u cʼaxaj che u baʼwach i mawach, y xu ya u ʼab puwi. Teʼuri xu tzʼonoj che we ca tzun jubiʼ.
23 Ele pegou o cego pela mão e o levou para fora do povoado. Então cuspiu, passou a saliva nos olhos do homem, pôs a mão sobre ele e perguntou:
24 I mawach xu bij: —Que wil i winak —xu bij—. Pacha cheʼ, cwil yin, xui-ri que binic —xu bij.
24 O homem olhou e disse: — Vejo pessoas; elas parecem árvores, mas estão andando.
25 I Jesus xu coj chic u ʼab che u baʼwach; teʼuri i achi xu coj retalil che u takenic, y xutziric. Are ʼuri lic xtzun bien.
25 Jesus pôs outra vez as mãos sobre os olhos dele. Dessa vez o cego olhou firme e ficou curado; aí começou a ver tudo muito bem.
26 Teʼuri i Jesus xu tak bi ruʼ rachoch, y xu bij che: —Mat oc pa tinimit, xak ma bij iri chila —xu bij che.
26 Em seguida, Jesus mandou o homem para casa e ordenou:
27 Teʼuri i Jesus xa ʼe cuʼ u tijoxelab che tak i aldéa re i tinimit Cesaréa Filípo. Are que tijin chi be, xu tzʼonoj chique u tijoxelab: —I winak, are quin qui lapo, ¿wach quiqui bij ique chi in pachin yin? —xu bij.
27 Depois Jesus e os seus discípulos foram para os povoados que ficam perto de Cesareia de Filipe. No caminho, ele lhes perguntou:
28 Ique xqui bij che: —ʼO jujun quiqui bij chi yet at ʼetz ma Wan chi aj kajsanel ya, quiqui bij. Xak ʼo i que binic chi yet at ujer mam Elías. Xak je ʼo juban chic quiqui bij chi yet at jun chic ajbil u tzij i Dios, quiqui bij i winak chawij. Queje ile xqui bij u tijoxelab che.
28 Os discípulos responderam: — Alguns dizem que o senhor é João Batista; outros, que é Elias; e outros, que é um dos
29 Teʼuri i Jesus xu tzʼonoj chique u tijoxelab: —Y yix, ¿wach i qui bij yix chi in pachin yin? I ma Pédro xu bij: —Yet at Crísto (chi Tolke koyʼem) —xu bij che.
29 — E vocês? Quem vocês dizem que eu sou? — perguntou Jesus. — O senhor é o
30 Xui-ri i Jesus xu bij chique chi mi jun quiqui lap wi pachin ire.
30 Então Jesus proibiu os discípulos de contarem isso a qualquer pessoa.
31 Teʼuri i Jesus xoc chu bixquil chique chi ire, chi Achi aj Chicaj, lic cu tij ni uyej, xak ca xutux na cumal i nimak tak mamʼib, xak cumal i cajʼatzil i sacerdóte, xak cumal i aj tijonel re i ujer ʼatbal tzij. Xu bij chique chi ca camsax na, teʼuri churox ʼij ca walijic.
31 Jesus começou a ensinar os discípulos, dizendo: — O
32 Ile lic sakil xu bij chique. Are ʼuri i ma Pédro xu siqʼuij pan jubiʼ ruʼ, y xoc chu ʼatixic wach i ca tijin chu bixquil.
32 Jesus dizia isso com toda a clareza. Então Pedro o levou para um lado e começou a repreendê-lo.
33 I Jesus xu pisquilij rib, y xe u tzu u tijoxelab. Are ʼuri xu yaj i ma Pédro: —¡Chat el chinwach, a-Satanas! A nojbal yet n-queje taj pacha u chʼobom i Dios. Ca chʼob yet pacha quiqui chʼob i toʼ winak —xu bij che.
33 Jesus virou-se, olhou para os discípulos e repreendeu Pedro, dizendo:
34 Teʼuri i Jesus xe u siqʼuij u tijoxelab ruʼ, xak i uqʼuial winak, y xu bij chique: —Pachin jun craj ca terej chwij, ʼo u chac mu chʼob chic rib, xui-ri charekaj bi u cruz, y cha terej na chwij, tupu ca cam na rumal.
34 Aí Jesus chamou a multidão e os discípulos e disse:
35 Queje ile chu ʼana man pachin jun xa cʼax cu na u cʼaslemal re waral, xa cu sach ʼuri u cʼaslemal chi sakil. Xui-ri, pachin jun ca sachsax nu wach u cʼaslemal waral xa wumal yin, xak rumal i ʼutz laj tzij re i Dios, cu rik ʼuri u cʼaslemal sakil.
35 Pois quem põe os seus próprios interesses em primeiro lugar nunca terá a vida verdadeira; mas quem esquece a si mesmo por minha causa e por causa do
36 We ʼo jun u chʼacom ronojel i beyomal re u wach i jyub taʼaj, xui-ri we cu sach u cʼaslemal sakil, ile n-ta queʼel wi, n-ta u chʼacom ʼuri.
36 O que adianta alguém ganhar o mundo inteiro, mas perder a vida verdadeira?
37 ¿Wach u tojic ʼuri coʼon na, chʼacbal re i u cʼaslemal sakil we u sachom? N-taj.
37 Pois não há nada que poderá pagar para ter de volta essa vida.
38 We ʼo jun ca qʼuix na chwe yin, xak che in tzij, chiquiwach i winak re woʼor chi lic je ajmaquib, xak yin quin qʼuix na che ire are quin cʼun tan chic. Yin, chi in Achi aj Chicaj, quin cʼun chic ruʼ u ʼij u chomal in Kajaw, xak cuʼ i loʼlaj ángel —xu bij i Jesus chique.
38 Portanto, se nesta época de incredulidade e maldade alguém tiver vergonha de mim e dos meus ensinamentos, então o Filho do Homem, quando vier na
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Marcos 8, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.