Marcos 4

New Testament in Achi (ACR_IBS) vs NTLH

Sair da comparação
NTLH Nova Tradução na Linguagem de Hoje 2000
1 Xoʼon panok, i Jesus ʼo chu chiʼ i alagun, ca tijin tan chic chi qui tijoxic i winak. Xe moltaj uqʼuial winak ruʼ, rumal-i, xoc ire chupam jun bárco y xcubi chila. I bárco, ʼo pan jubiʼ pa ya, i uqʼuial winak je ʼo chu chiʼ i ya.
1 Jesus começou a ensinar outra vez na beira do lago da Galileia. A multidão que se ajuntou em volta dele era tão grande, que ele entrou e sentou-se num barco perto da praia, onde o povo estava.
2 Ire, mas tak i cʼutunic xoʼon chila. Are i cʼutunic xu ʼano, xui tak ejémplo xu bij chique, tijojbal que. Jun tijojbal tzij xu bij chique are iri:
2 Jesus usava parábolas para ensinar muitas coisas. Ele dizia:
3 —Chitape in tzij-i —xu bij chique—. ʼO jun achi xa ʼe chu tiquic u ticon.
3 — Escutem! Certo homem saiu para semear.
4 Are xe u quirij i rijaʼ, ʼo jubiʼ xeʼe tzak pa be; teʼuri xe cʼun i tzʼiquin y xqui tij bic.
4 E, quando estava espalhando as sementes, algumas caíram na beira do caminho, e os passarinhos comeram tudo.
5 Xak jubiʼ chic i ija xeʼe tzak pa tak abaj chi n-ta kas ulew che. Juntir xalax lok, man n-naj taj ʼenak wi pulew.
5 Outra parte das sementes caiu num lugar onde havia muitas pedras e pouca terra. As sementes brotaram logo porque a terra não era funda.
6 Xui-ri, are xel li ʼij, xchakij na, man n-naj taj ʼenak i raʼ.
6 Mas, quando o sol apareceu, queimou as plantas, e elas secaram porque não tinham raízes.
7 Xak juban chic xeʼe tzak pa qʼuix. Are xpoʼic, xqʼuiy i qʼuix chirij, y xcamic; n-xwachin taj.
7 Outras sementes caíram no meio de espinhos, que cresceram e sufocaram as plantas. Por isso nada produziram.
8 Xak ʼo ni ija xeʼe tzak che ulew chom. Chila xpoʼ wi, y xqʼuiyic, y xu ya u wach chom. ʼO jujun xu ya tréinta u wach; xak ʼo i xu ya sesénta u wach; xak ʼo i xu ya cien u wach —xu bij i Jesus chique.
8 Mas as sementes que caíram em terra boa brotaram, cresceram e produziram na base de trinta, sessenta e até cem grãos por um.
9 Are xutzin u bixquil ile chique, xu bij: —We yix ʼo i xiquin chu tayic, chi ta u be ʼuri —xu bij chique.
9 E Jesus terminou, dizendo:
10 Are utuquel chic i Jesus, xe upon i cablajuj u tijoxelab ruʼ, tak juban chic chique i je terejnak chirij, xol qui tzʼonoj che chi ca sakirsax chique wach usucʼ i tijojbal tzij xu bij-le.
10 Quando a multidão foi embora, as pessoas que ficaram ali começaram, junto com os doze discípulos, a fazer perguntas a Jesus sobre parábolas .
11 Xu bij ʼuri chique: —Yix ʼut, i Dios u yom chiwe qui ta u be wach usucʼ i ʼatbal tzij aj chicaj, chi n-xa ʼetamax ta ujer. Xui-ri, i juban winak (chi n-que terej ta chwij), xa ruʼ tijojbal tzij ca ʼani i cʼutunic chique.
11 Jesus disse a eles:
12 (Queʼel chique pacha i tzʼibtal canok rumal i mam Isaías ujer): Quiqui ta neri, péro n-quiqui ta tu be; que tzun neri, péro n-ta quiquilo. Man we ta quiqui ta u be, quiqui jalwachij ʼuri qui cʼaslemal, y ca cuytaj qui mac ʼuri rumal i Dios —xu bij chique.
12 para que olhem e não enxerguem nada e para que escutem e não entendam; se não, eles voltariam para Deus, e ele os perdoaria.
13 Teʼuri i Jesus xu bij chique: —¿Xak yix n-qui ta tu be i tijojbal tzij-le? We n-xi ta tu be i ral tak tzij-le, ¿wach u tayic ʼuri u be i juban tijojbal tzij quin bij na?
13 Então Jesus perguntou:
14 I aj ticanel re ija-le are aj paxsal u tzij i Dios.
14 E continuou:
15 I ija-le chi ca tzak pa be, queʼelok pacha quiqui ʼan i winak chi quiqui ta u tzij i Dios, xui-ri, weʼ ca cʼun i Satanas cuʼ, col resaj i tzij chi tictal piqui cʼux.
15 Algumas pessoas que a ouvem são como as sementes que caíram na beira do caminho. Logo que ouvem, Satanás vem e tira a mensagem que foi semeada no coração delas.
16 Xak je ʼo jujun pacha xoʼon i ija chi xtzak pa abaj: are quiqui ta u tzij i Dios, que quicotic quiqui cʼam pa canima.
16 Outras pessoas são como as sementes que foram semeadas onde havia muitas pedras. Quando ouvem a mensagem, elas a aceitam logo com alegria;
17 Xui-ri, n-naj taj ʼenak i raʼ pa canima, rumal-i, n-quiqui chʼij ta naj. Are ca pe i cʼax piquiwi, xak we ca pe chʼoʼoj chiquij rumal u tzij i Dios, xa cacoʼtaj canok.
17 mas depois de pouco tempo essas pessoas abandonam a mensagem porque ela não criou raízes nelas. E, quando por causa da mensagem chegam os sofrimentos e as perseguições, elas logo abandonam a sua fé.
18 Xak je ʼo jujun pacha ija xtzak pa qʼuix: quiqui ta u tzij i Dios;
18 Ainda outras são parecidas com as sementes que foram semeadas no meio dos espinhos. Elas ouvem a mensagem,
19 xui-ri, xa que cʼachir rumal i cʼaslemal waral chuwach i jyub taʼaj; xak i qui rayijbal re mas i mer, mas i ubitak que, xak u rayijbal re i qui chʼacul, niʼpa tak ile xa cu chup i ʼutz laj tzij. Rumal-i, n-ta ca wachin chique.
19 mas, quando aparecem as preocupações deste mundo, a ilusão das riquezas e outras ambições, estas coisas sufocam a mensagem, e ela não produz frutos.
20 Xui-ri, je ʼo jujun quiqui ta u tzij i Dios, y quiqui cʼam piqui cʼux. Teʼuri, ca wachin chique pacha xoʼon i ija tictal pa ʼutz laj ulew. ʼO jujun chique je pacha i rakan chi xu ya tréinta u wach, xak ʼo jujun quiqui ya sesénta, xak ʼo jujun quiqui ya cien u wach —xu bij i Jesus chique.
20 E existem aquelas pessoas que são como as sementes que foram semeadas em terra boa. Elas ouvem, e aceitam a mensagem, e produzem uma grande colheita: umas, trinta; outras, sessenta; e ainda outras, cem vezes mais do que foi semeado.
21 I Jesus xak xu bij chic jun tzij chique. —Jun cantil, are qui cʼam lok, ¿xataba qui ya chuxeʼ jun cajon, o chuxeʼ jun chʼat? N-queje ta ile. I ʼaʼ-le ca yaʼ ʼan chicaj, man ca ʼe u tzunbal.
21 Jesus continuou:
22 Xui-ri, niʼpa i n-ca ʼiltaj taj, ca ʼalijinsax na; xak ronojel niʼpa i uwam u wach ʼis quelsax na chi sak.
22 Pois tudo o que está escondido será descoberto, e tudo o que está em segredo será conhecido.
23 We yix ʼo i xiquin chu tayic, chi ta u be ʼuri —xu bij chique.
23 Se vocês têm ouvidos para ouvir, então ouçam.
24 I Jesus xak xu bij i tzij-i chique: —Chi cojo retalil che wach quix tijin chu tayic. Ruʼ i pajbal pa quix pajan wi yix, xak ruʼ ile ca paj wi chiwe yix. (We lic qui coj retalil che i sak laj tzij re i Dios, ire cu ya ʼuri mas u nojbal chiwe. Y coʼon panok, mas cu ya na chic chiwe puwi ile.)
24 Disse também:
25 Jun, we ʼo na chic ʼo ruʼ, ca yaʼ na mas ʼuri che; xak queje i jun, we n-ta ʼo ruʼ, quelsax na i jubiʼ ʼo ruʼ —xu bij i Jesus chique.
25 Quem tem receberá mais; mas quem não tem, até o pouco que tem será tirado dele.
26 I Jesus xu bij chic jun tijojbal tzij chique. Xu bij: —I ʼatbal tzij re i Dios quin junamsaj ruʼ juban ija tictal na. Queʼelok pacha coʼon jun achi chi cu tic ija pulew.
26 Jesus disse:
27 Ire n-cretamaj taj wach i qʼuiyic coʼon u ticon; ire xa cwaric ʼab ʼab, xak cwalij ronojel u sakirbal. Queje coʼon ire ile, tzʼakat quicʼaw i tiémpo. I u ticon ca poʼic y ca qʼuiyic. Ire n-retaʼam taj wach mer rumal xpoʼ u ticon.
27 Quer ele esteja acordado, quer esteja dormindo, ela brota e cresce, sem ele saber como isso acontece.
28 Utuquel i ulew xoʼon che i ticon chi xqʼuiyic y xwachinic. Nabe, calaxic, teʼuri ca qʼuiy i rakan, ca pe i ochʼ che, y pa qʼuisbal-re, coʼon ʼan.
28 É a própria terra que dá o seu fruto: primeiro aparece a planta, depois a espiga, e, mais tarde, os grãos que enchem a espiga.
29 Are ya ʼan chic, ca jachʼic, man ya xu rik i ʼij molbal-re. (Queje i tijojbal tzij ile xu bij i Jesus, wach coʼon i Dios chique i qui jachom chic quib puʼab i u ʼatbal tzij ire.)
29 Quando as espigas ficam maduras, o homem começa a cortá-las com a foice, pois chegou o tempo da colheita.
30 Teʼuri i Jesus xu bij chique: —I ʼatbal tzij re i Dios, ¿wach nawi quin junamsaj ruʼ, sakirsabal-re chiwe wach usucʼ? ¿Wach i tijojbal tzij quin bij na chiwe?
30 Jesus continuou:
31 Quin junamsaj ruʼ jun ija re i mostas. I ija-le ca tiquic, are mer chʼutik chuwach ronojel niʼpa ija.
31 Ele é como uma semente de mostarda, que é a menor de todas as sementes.
32 Xui-ri, are tictal chic, ca qʼuiyic, y mas nim queʼel chiquiwach i rachiʼil. Ca pe i u ʼab lic nimak, teʼuri que cʼun i tzʼiquin y quiqui ʼan ni qui soc che u mujbal u ʼab. (Queje i tijojbal tzij ile xu bij i Jesus chique, sakirsabal-re wach u qʼuiyaric i u ʼatbal tzij i Dios chique.)
32 Mas, depois de semeada, cresce muito até ficar a maior de todas as plantas. E os seus ramos são tão grandes, que os passarinhos fazem ninhos entre as suas folhas.
33 Queje u cʼutic ile xoʼon i Jesus. Ruʼ uqʼuial ejémplo xe u tijoj che u tzij i Dios, niʼpa tak i tzij chi xe tiqui chu tayic u be.
33 Assim, usando muitas parábolas como estas, Jesus falava ao povo de um modo que eles podiam entender.
34 Are i cʼutunic xoʼon ire chique i winak, ʼis ruʼ tijojbal tzij xu bij chique, xui-ri xu sakij ni usucʼ chique u tijoxelab.
34 E só falava com eles usando parábolas, mas explicava tudo em particular aos discípulos.
35 Che i ʼij-le, are xoc aʼab, teʼuri i Jesus xu bij chique u tijoxelab: —Coj ʼax chʼaka alagun —xu bij.
35 Naquele dia, de tardinha, Jesus disse aos discípulos:
36 Teʼuri xe qui canaj can i winak y xqui cʼam bi i Jesus chupam i bárco pa cul wi ire; queje ile xqui ticba ʼenam puwi i ya. Xak je ʼo juban chic winak xe ʼe cuʼ chupam juban chic bárco.
36 Então eles deixaram o povo ali, subiram no barco em que Jesus estava e foram com ele; e outros barcos o acompanharam.
37 Are que tijin chi be, xpe jun nim laj tew puwi i ya. I tew lic cu yac u wi i ya chicaj, y xoc chupam qui bárco, laj xnoj rumal.
37 De repente, começou a soprar um vento muito forte, e as ondas arrebentavam com tanta força em cima do barco, que ele já estava ficando cheio de água.
38 I Jesus xa cwar pan che u je i bárco, u yom u jolom pujaʼ u chʼaquet. Ique xe ʼe qui cʼastaj, y xqui bij che: —Mayes, ¿yet n-ta ca chʼob che we coj muktaj pa ya? —xe cha.
38 Jesus estava dormindo na parte detrás do barco, com a cabeça numa almofada. Então os discípulos o acordaram e disseram: — Mestre! Nós vamos morrer! O senhor não se importa com isso?
39 I Jesus xwalijic y xu ʼatij i tew. Xak xu bij che i ya: —¡Cha mayij! ¡Chat uxlanok! —xu bij che. Teʼuri i tew juntir xuxlanic; xak i ya n-ca silab ta chic.
39 Então ele se levantou, falou duro com o vento e disse ao lago: O vento parou, e tudo ficou calmo.
40 Teʼuri xu bij chique u tijoxelab: —¿Wuchac xi xij iwib? ¿Wuchac n-tu cubibal i cʼux chwe? —xu bij chique.
40 Aí ele perguntou:
41 Ique lic je ocnak ʼil che. Xqui bij chiquiwach: —¿Bi chi achial ile chi que cojon i ya che, xak i loʼlaj tew? —xqui bij chiquiwach.
41 E os discípulos, cheios de medo, diziam uns aos outros: — Que homem é este que manda até no vento e nas ondas?!

Ler em outra tradução

Comparar com outra

Estude este capítulo no WhatsApp

Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Marcos 4, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.