Marcos 12
New Testament in Achi (ACR_IBS) vs ARA
1 Teʼuri i Jesus xu jek u bixquil i tijojbal tak tzij chique. Xu bij: —ʼO jun achi xu tic juban u ticon, úva ca bixic, y xu coj coral chirij. Xu yijba pa quiqui yitzʼ wi u waʼal i úva, xak xu yijba jun ral ja tacʼtic chupam i ticon, chajbal re ronojel. Teʼuri xe u coj jujun ajchaquib, je aj a média ruʼ, y xa ʼe ire naj che jun tinimit.
1 Depois, entrou Jesus a falar-lhes por parábola: Um homem plantou uma vinha, cercou-a de uma sebe, construiu um lagar, edificou uma torre, arrendou-a a uns lavradores e ausentou-se do país.
2 Are xu rik i ʼij re i cosech, xu tak li jun u mocom chu tzʼonoxic i re ire chique i raj mediant.
2 No tempo da colheita, enviou um servo aos lavradores para que recebesse deles dos frutos da vinha;
3 Are xuponic, ique xqui chapo, xqui chʼayo, y xqui tzalijsaj chubic, n-ta xqui ya bi che.
3 eles, porém, o agarraram, espancaram e o despacharam vazio.
4 Teʼuri i rajaw xu tak chal jun chic u mocom. Are xupon ire, xqui coj abaj che, xqui soc u jolom, y xqui yoʼya.
4 De novo, lhes enviou outro servo, e eles o esbordoaram na cabeça e o insultaram.
5 I rajaw xu tak chal jun chic u mocom; ire lic xqui camsaj. Teʼuri xe u tak chal juban chic, je qʼui. ʼO jujun chique xqui ʼan cʼax chique; xak ʼo i xe qui camsaj.
5 Ainda outro lhes mandou, e a este mataram. Muitos outros lhes enviou, dos quais espancaram uns e mataram outros.
6 Xeʼelok, n-ta chic que u tako, xui-ri cʼo jun, ile are u cʼojol chi lic cʼax cu naʼo. Xu bij ire, “Woʼor quin tak bi wacʼal cuʼ; que cojon na ʼuri che in cʼojol”, xu bij; y pa qʼuisbal-re, xu tak bi cuʼ.
6 Restava-lhe ainda um, seu filho amado; a este lhes enviou, por fim, dizendo: Respeitarão a meu filho.
7 Xui-ri, are xquil u cʼojol i rajaw ulew, xqui bij chiquiwach: “Ire-le are i rajaw ulew coʼon panok”, xe cha. “Chaka camsaj, y yoj coj canajic oj rajaw”, xe cha.
7 Mas os tais lavradores disseram entre si: Este é o herdeiro; ora, vamos, matemo-lo, e a herança será nossa.
8 Are ʼuri xqui chapo, y xqui camsaj, y xqui cʼak bi u chʼacul rij coral —xu bij i Jesus chique.
8 E, agarrando-o, mataram-no e o atiraram para fora da vinha.
9 Teʼuri xu tzʼonoj chique: —¿Wach coʼon i rajaw ulew ʼuri? Ire ca cʼunic, y que u camsaj i ajchaquib chi je ʼo chuwach ulew; teʼuri cu ya i ulew piquiʼab juban chic.
9 Que fará, pois, o dono da vinha? Virá, exterminará aqueles lavradores e passará a vinha a outros.
10 ¿Xataba n-iwilom taj wach i tzʼibtal can chupam u wuj i Dios? Queje iri tzʼibtalic:
10 Ainda não lestes esta Escritura:
11 Queje ile tzʼibtal canok —xu bij i Jesus chique.
11 isto procede do Senhor, e é maravilhoso aos nossos olhos?
12 I nimak tak mamʼib, are xqui ta ile, laj xqui cʼam bi pa cárcel, man xqui ta ique chi u tzij i Jesus-le lic cojbal qui mac ique. Xui-ri, xqui xij quib chique i winak, rumal-i, xqui canaj canok, y xe ʼec.
12 E procuravam prendê-lo, mas temiam o povo; porque compreenderam que contra eles proferira esta parábola. Então, desistindo, retiraram-se.
13 Xoʼon panok, ʼo jujun aj Fariséo, xak jujun aj u partído i ma Heródes, je taktal bi ruʼ i Jesus, que qui cʼambej u pam, tzaksabal re cacaj ique.
13 E enviaram-lhe alguns dos fariseus e dos herodianos, para que o apanhassem em alguma palavra.
14 Are xe upon ruʼ i Jesus, xqui bij i tzij-i che: —Mayes, ketaʼam chi yet, wach i ca bij, lic sak laj tzij, man yet lic n-ca ʼan ta cas che, wach quiqui bij i winak chawij. Lic n-ta awe che, wach u patan jun winak, we nim, o we n-nim taj, lic ca bij i sak laj tzij che wach craj i Dios. Cha bij ʼu chake, ¿ʼutz nawi caka toj impuésto che i ʼatol tzij pa Róma, o n-ʼus taj? I ujer ʼatbal tzij, ¿cu ya nawi chake caka tojo, o n-taj? —xe cha.
14 Chegando, disseram-lhe: Mestre, sabemos que és verdadeiro e não te importas com quem quer que seja, porque não olhas a aparência dos homens; antes, segundo a verdade, ensinas o caminho de Deus; é lícito pagar tributo a César ou não? Devemos ou não devemos pagar?
15 Péro i Jesus retaʼam chi xa cʼambal u pam quiqui ʼano. Xu bij chique: —¿Wuchas qui tzucuj tzaksabal we? —xu bij—. Chi cʼama li jun sak pwak, y chi cʼutu chwe —coʼono.
15 Mas Jesus, percebendo-lhes a hipocrisia, respondeu: Por que me experimentais? Trazei-me um denário para que eu o veja.
16 Xqui cʼam lok y xqui cʼut che. Are xrilo, i Jesus xu tzʼonoj chique: —¿Pachin u qʼuexwach iri ʼo chuwach? ¿Pachin u bi iri tzʼibtal chuwach? —xu bij. —Re i ʼatol tzij —xqui bij.
16 E eles lho trouxeram. Perguntou-lhes: De quem é esta efígie e inscrição? Responderam: De César.
17 Are ʼuri xu bij i Jesus: —Chi ya che i ʼatol tzij wach ʼo re ire che; xak chi ya che i Dios wach ʼo re ire che —xu bij chique. Ique lic xqui bisoj che, wach i xu bij.
17 Disse-lhes, então, Jesus: Dai a César o que é de César e a Deus o que é de Deus. E muito se admiraram dele.
18 Xoʼon panok, xe upon juban aj Saducéo ruʼ i Jesus. I aj Saducéo, ique quiqui bij chi i camnak n-que walij ta chic. Rumal-i xqui bij i tzij-i che i Jesus:
18 Então, os saduceus, que dizem não haver ressurreição, aproximaram-se dele e lhe perguntaram, dizendo:
19 —Tijonel, u tzʼibam can i mam Moises, we ʼo jun achi xcamic, we ʼo can rixokil chi n-ta racʼal ruʼ, we je ʼo can ratz u chaʼ i achi, ʼo junok chique, ʼutz ca cʼuli ruʼ i ixok malcan man ca qʼuiji racʼal ruʼ, pu qʼuexel i achi xcamic. Queje ile u tzʼibam can i mam Moises.
19 Mestre, Moisés nos deixou escrito que, se morrer o irmão de alguém e deixar mulher sem filhos, seu irmão a tome como esposa e suscite descendência a seu irmão.
20 Bay, oʼonom-lok, je ʼo wukub achiab catz qui chaʼ quib. Are i ʼatz xcʼuli nabe, y xcamic, n-ta racʼal xqʼuiji canok.
20 Ora, havia sete irmãos; o primeiro casou e morreu sem deixar descendência;
21 I ucab chaʼaxel xcʼuli chic ruʼ ixok malcan, y xak xcamic, xak n-ta racʼal xu canaj can ruʼ ixok. Xak queje xoʼon ruʼ urox chaʼaxel.
21 o segundo desposou a viúva e morreu, também sem deixar descendência; e o terceiro, da mesma forma.
22 Queje xqui ʼan ile conojel je wukub, ʼis xe cʼuli ruʼ i ixok-le; n-ta jun cacʼal xqʼuiji ruʼ i ixok malcan. Pa qʼuisbal-re xcam i ixok.
22 E, assim, os sete não deixaram descendência. Por fim, depois de todos, morreu também a mulher.
23 Bay, are cu rik i ʼij piqui walijbal i camnak, are que walij niʼpa i camnak, ¿pachinok chique i wukub-le chi mer rachijil i ixok? Man conojel i je wukub-le xe cʼuli ruʼ —xe cha.
23 Na ressurreição, quando eles ressuscitarem, de qual deles será ela a esposa? Porque os sete a desposaram.
24 Teʼuri i Jesus xu laʼ u wach chique: —Yix xa ix sachnak na. Ix sachnak, man n-iwetaʼam taj wach i tzʼibtal can chupam u wuj i Dios, xak n-iwetaʼam taj wach i nim laj u choʼab i Dios.
24 Respondeu-lhes Jesus: Não provém o vosso erro de não conhecerdes as Escrituras, nem o poder de Deus?
25 I camnak, are que walij na, queʼelok je pacha i ángel chi je ʼo chicaj; n-que cʼuli taj. I achiab, i ixokib n-que cʼuli ta chic.
25 Pois, quando ressuscitarem de entre os mortos, nem casarão, nem se darão em casamento; porém, são como os anjos nos céus.
26 I qui walijbal i camnak, katzij ʼolic. ¿Xataba n-iwilom ti yix chupam i wuj chi u tzʼibam can i mam Moises wach xu bij i Dios che? I Dios, are xu ʼijla i mam Moises chupam i ʼaʼ chi ca juluw che i ral cheʼ, xu bij che: “Yin cʼa in u Dios i mam Abraham, xak i mam Isaac, xak i mam Jacob”, xu bij che. I oxib-le je camnak chic are xu bij i Dios ile. Bay, chuwach i Dios, cʼa je cʼas na;
26 Quanto à ressurreição dos mortos, não tendes lido no Livro de Moisés, no trecho referente à sarça, como Deus lhe falou:
27 I Dios n-are ti qui Dios i je camnak, are i qui Dios i je cʼaslic —xu bij i Jesus chique—. Yix, ʼut, xa ix sachnak na. (Queje ile xu sakij chique chi ʼo ni qui walijbal i camnak.)
27 Ora, ele não é Deus de mortos, e sim de vivos. Laborais em grande erro.
28 Chila xak ʼo jun mayes re i ujer ʼatbal tzij. Ire ʼis xu ta ile chi xu bij i Jesus chique i aj Saducéo. Xu ta chi Jesus ʼis ʼutz u laʼic u wach xu ʼano. Rumal-i, xtejeb pan ruʼ, y xu tzʼonoj jun tzij che. Xu bij: —I lajuj u tzij u pixab i Dios, ¿pachique chique mas ʼo u chac coj cojon che? —xu bij.
28 Chegando um dos escribas, tendo ouvido a discussão entre eles, vendo como Jesus lhes houvera respondido bem, perguntou-lhe: Qual é o principal de todos os mandamentos?
29 I Jesus xu bij che: —I jun chique chi mas ʼo u chac are i jun chi queje iri cu bij: “Chitapeʼ, ix aj Israel, i Kajwal Dios, xui ire i Kajwal.
29 Respondeu Jesus: O principal é:
30 Cʼax cha na i Awajwal Dios ronojel a cʼux, ronojel awanima, ronojel a nojbal, ronojel a choʼab”, cu bij. Are i jun-le chi mas ʼo u chac quix cojon che —xu bij i Jesus che—.
30 Amarás, pois, o Senhor, teu Deus, de todo o teu coração, de toda a tua alma, de todo o teu entendimento e de toda a tua força.
31 Teʼuri i ucab tzij (chi ʼo u chac coj cojon che) laj cumaj i jun-le: “Cʼax che a na a loʼcʼanij pacha cʼax u naʼic awib yet ca ʼano”, cu bij. N-ta chic jun chic chiquixol i lajuj tzij pixab nim ni u ʼij chuwach i queb-le —xu bij i Jesus che.
31 O segundo é:
32 Teʼuri i tijonel re i ujer ʼatbal tzij xu bij: —Lic ʼutz i xa bij, Mayes. Lic katzij i xa bij chi xa jun i Dios, n-ta chic jun chic.
32 Disse-lhe o escriba: Muito bem, Mestre, e com verdade disseste que ele é o único, e não há outro senão ele,
33 We cʼax caka na i Dios ronojel ka cʼux, ronojel i ka nojbal, ronojel i kanima, ronojel i ka choʼab, xak we que kaj i kach loʼcʼanij pacha cakaj kib yoj, niʼpa tak ile mas ʼutz chuwach u poroxic tak chicop chuwach i Dios, xak u sujuxic tak sipon chuwach ire —xu bij che i Jesus.
33 e que amar a Deus de todo o coração e de todo o entendimento e de toda a força, e amar ao próximo como a si mesmo excede a todos os holocaustos e sacrifícios.
34 I Jesus xu ta chi lic ʼo u noʼoj niʼpa i xu bij, rumal-i xu bij che: —Yet, xa jubiʼ chic craj ca jach awib che u ʼatbal tzij i Dios —xu bij che. Teʼuri, mi jun xu cowij chic u cʼux chu tzʼonoxic mas tzij che i Jesus.
34 Vendo Jesus que ele havia respondido sabiamente, declarou-lhe: Não estás longe do reino de Deus. E já ninguém mais ousava interrogá-lo.
35 Xoʼon chupan jubiʼ, i Jesus ca tijin chu cʼutic chique i winak pa rachoch i Dios. Xu bij chique: —I je tijonel, re i ujer ʼatbal tzij, ¿wuchac quiqui bij chi i Tolque coyʼem, are na jun umuk uxiquin i mam David?
35 Jesus, ensinando no templo, perguntou: Como dizem os escribas que o Cristo é filho de Davi?
36 ¿Wuchac quiqui bij ile? man lic are i mam David u bim can i tzij-i: Xu bij i Kajwal Dios che i Wajwal Crísto:Queje ile u tzʼibam can i mam David ujer, y are u Tewal i Dios yawnak pu jolom chi xu bij i tzij-le.
36 O próprio Davi falou, pelo Espírito Santo:
37 ¿Wach u ʼonquil ʼuri chi i Crísto xa umuk uxiquin i mam David? ¿Wach u ʼonquil ile, man lic are i mam David xu bij “Wajwal” che i Crísto? —xcha. I uqʼuial winak je ʼo chila lic que quicot chu tayic.
37 O mesmo Davi chama-lhe Senhor; como, pois, é ele seu filho? E a grande multidão o ouvia com prazer.
38 I Jesus, are ca tijin chu cʼutic chique, xe u pixbaj ruʼ tak i tzij-i: —Chi ʼana cwent chique i tijonel re i ujer ʼatbal tzij chi xa kus quiquilo que malcat pa tak be ruʼ qui ʼuʼ naj rakan; xak kus quiqui ta are ca yaʼ rutzil qui wach cumal i winak, ocsabal re qui ʼij.
38 E, ao ensinar, dizia ele: Guardai-vos dos escribas, que gostam de andar com vestes talares e das saudações nas praças;
39 Are que oc pa ja re i molbalʼib, xa quiqui tzucuj qui cubibal chi ʼo u ʼij; are que ʼe pa waʼim re tak nimaʼij, xa quiqui tzucuj qui qʼuijibal ʼo u ʼij.
39 e das primeiras cadeiras nas sinagogas e dos primeiros lugares nos banquetes;
40 Xak quiqui maj i cachoch ixokib malcanib; teʼuri nim i oracion quiqui ʼan chiquiwach i winak, sachsabal-re chique wach qui ʼanom. Ique ʼut, ca yaʼ jun tojpen chique lic nim na u tojic —xu bij i Jesus chique.
40 os quais devoram as casas das viúvas e, para o justificar, fazem longas orações; estes sofrerão juízo muito mais severo.
41 I Jesus cul pa rachoch i Dios chuwach li caxa, yabal re qui mer i winak. Are ʼo chila, que u takej i winak are que tijin chu yaʼic qui mer pa caxa. Je qʼui i beyomab, mas i mer xqui yaʼo.
41 Assentado diante do gazofilácio, observava Jesus como o povo lançava ali o dinheiro. Ora, muitos ricos depositavam grandes quantias.
42 Are ʼuri xupon jun ixok malcan lic nibaʼ, xu ya queb u mer chi n-ta kas rajil.
42 Vindo, porém, uma viúva pobre, depositou duas pequenas moedas correspondentes a um quadrante.
43 Teʼuri i Jesus xe u siqʼuij u tijoxelab ruʼ, y xu bij chique: —Katzij i quin bij chiwe, i ixok nibaʼ-i, i u mer xu yaʼo, mas nim chuwach ile chi qui yom conojel i juban pa caxa.
43 E, chamando os seus discípulos, disse-lhes: Em verdade vos digo que esta viúva pobre depositou no gazofilácio mais do que o fizeram todos os ofertantes.
44 Ique, wach i qui yom, xa are quesam che wach i sobrinak cuʼ; xui-ri, i ixok-le, chi lic nibaʼ, ronojel xu yaʼo, niʼpa i ʼo ruʼ; n-ta chic xu canaj re u cʼaslemal —xu bij i Jesus chique.
44 Porque todos eles ofertaram do que lhes sobrava; ela, porém, da sua pobreza deu tudo quanto possuía, todo o seu sustento.
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Marcos 12, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.