Marcos 10

New Testament in Achi (ACR_IBS) vs NVT

Sair da comparação
NVT Nova Versão Transformadora
1 Xoʼon panok, i Jesus xel pa tinimit Capernaum, xa ʼe cʼa pa jyub Judéa; xu ʼaxuj i ya Jordan, y xupon che i jyub pa oriénte re i ya. Chila xe moltaj chic uqʼuial winak ruʼ, y ire xoc chic chu cʼutic chique pacha ʼax coʼon wi.
1 Então Jesus deixou Cafarnaum e foi para a região da Judeia, a leste do rio Jordão. Mais uma vez, multidões se juntaram ao seu redor e, como de costume, ele as ensinava.
2 Are ʼuri, je ʼo jujun aj Fariséo xe upon ruʼ, xa quiqui tzucuj tzaksabal re. Xqui tzʼonoj che we i ʼatbal tzij cu ya che jun, we craj cu jach i rixokil. Queje ile quiqui cʼambej u pam, xqui bij ique.
2 Alguns fariseus vieram e tentaram apanhar Jesus numa armadilha com a seguinte pergunta: “Deve-se permitir que um homem se divorcie de sua mulher?”.
3 Are ʼuri i Jesus xu bij chique: —¿Wach xu bij i mam Moises ujer chi qui ʼano?
3 Jesus respondeu: “O que Moisés disse na lei a respeito do divórcio?”.
4 Ique xqui bij: —I mam Moises u yom can chake chi jun achi xa cu tzʼibaj jun wuj y cu ya che i ixok, jachbal-re —xqui bij che.
4 “Ele o permitiu”, responderam os fariseus. “Disse que um homem poderia dar à esposa um certificado de divórcio e mandá-la embora.”
5 Teʼuri i Jesus xu bij: —I mam Moises xu ya ile chiwe xa rumal n-quiwaj ta qui ʼan pacha craj i Dios.
5 Jesus, porém, disse: “Moisés escreveu esse mandamento porque vocês têm o coração duro,
6 Xui-ri chu xebal ʼij sak, i Dios, are xu yijba ronojel u wach i jyub taʼaj, xak xe u ʼan i winak, “jun achi, jun ixok xe u yijba”. (Queje ile cu bij u wuj i Dios.)
6 mas ‘Deus os fez homem e mulher’ desde o princípio da criação.
7 “Rumal ʼuri, jun achi ʼo u chac quel cuʼ u kajaw u chuch, man cacucʼaj quib ruʼ i rixokil.
7 ‘Por isso o homem deixa pai e mãe e se une à sua mulher,
8 Ique che queb, xa jun chʼaculaj queʼelok.” (Queje ile cu bij u wuj i Dios.) Queʼel ʼuri are i je queb, queʼelok xa je jun.
8 e os dois se tornam um só’. Uma vez que já não são dois, mas um só,
9 Rumal-i, i winak n-ta piquiʼab quiqui yoj ile chi u yijbam i Dios, chi xa jun u ʼanom chique —xu bij i Jesus chique.
9 que ninguém separe o que Deus uniu”.
10 Are xe oc pa ja, i u tijoxelab xqui tzʼonoj jubiʼ chic che, puwi i tzij-le.
10 Mais tarde, quando Jesus estava em casa com seus discípulos, eles tocaram no assunto outra vez.
11 Rumal-i, i Jesus xu bij chique: —Pachin jun cu jach i rixokil, we xqʼuiji ruʼ jun chic, queʼel ʼuri chi ʼo u mac i achi chuwach i Dios, xak chuwach i nabe rixokil.
11 Jesus respondeu: “Quem se divorcia de sua esposa e se casa com outra mulher comete adultério contra ela.
12 Xak queje jun ixok, we cu jach i rachijil y ca qʼuiji chic ruʼ jun achi, ʼo ni u mac ʼuri chuwach i Dios, xak chuwach i nabe rachijil —xu bij i Jesus chique.
12 E, se a mulher se divorcia do marido e se casa com outro homem, comete adultério”.
13 Xoʼon panok, je ʼo jujun winak xe qui cʼam li cacʼal ruʼ i Jesus, cu yabej na re u ʼab piquiwi. Xui-ri, i u tijoxelab xqui jek qui ʼatixic i je ucʼawnak i acʼalab.
13 Certo dia, trouxeram crianças para que Jesus pusesse as mãos sobre elas, mas os discípulos repreendiam aqueles que as traziam.
14 I Jesus, are xrilo, xpe roywal y xu bij chique: —Chi ya chique i acʼalab que cʼun wuʼ; me i ʼatij, man ʼo que ique che i ʼatbal tzij re i Dios, xak chique i je pacha acʼalab.
14 Ao ver isso, Jesus ficou indignado com os discípulos e disse: “Deixem que as crianças venham a mim. Não as impeçam, pois o reino de Deus pertence aos que são como elas.
15 Katzij i quin bij chiwe: pachin jun, we n-cu ya ta che i Dios cu ʼat ni tzij puwi, pacha coʼon jun acʼal, lic n-coc ta ʼuri pa cu ʼat wi tzij i Dios —xu bij i Jesus.
15 Eu lhes digo a verdade: quem não receber o reino de Deus como uma criança de modo algum entrará nele”.
16 Teʼuri xe u tzʼulej i acʼalab; xu ya u ʼab piquiwi conojel, y xu tzʼonoj ʼutz piquiwi.
16 Então tomou as crianças nos braços, pôs as mãos sobre a cabeça delas e as abençoou.
17 I Jesus xu maj chubi u be; are ʼuri xcʼun jun achi paʼanem y xuqui chuwach. Xu bij che: —ʼUtz laj Mayes, ¿wach quin ʼan yin, quin rikbej na re in cʼaslemal chi n-tu qʼuisic? —xu bij.
17 Quando Jesus saía para Jerusalém, um homem veio correndo em sua direção, ajoelhou-se diante dele e perguntou: “Bom mestre, que devo fazer para herdar a vida eterna?”.
18 —¿Wuchac ca bij “ʼutz” chwe yin? —xu bij i Jesus—. N-ta jun chi ʼutz, xui Dios —xu bij.
18 “Por que você me chama de bom?”, perguntou Jesus. “Apenas Deus é verdadeiramente bom.
19 Yet awetaʼam wach cu bij i lajuj u tzij u pixab i Dios: cu bij “Ma min awib ruʼ jun ixok chi n-awixokil taj; mat camsanic; ma ʼan elaʼ; ma bij mentir chirij jun winak; mat tʼoronic; cha cojo qui ʼij a kajaw a chuch.” Ile awetaʼam chic —xu bij i Jesus che i achi.
19 Você conhece os mandamentos: ‘Não mate. Não cometa adultério. Não roube. Não dê falso testemunho. Não engane ninguém. Honre seu pai e sua mãe’.”
20 —Mayes, ronojel ile ʼis quin tijin chu ʼanic; in jekom na lok cʼa are in chʼutin —xu bij i achi che.
20 O homem respondeu: “Mestre, tenho obedecido a todos esses mandamentos desde a juventude”.
21 I Jesus xu maj u takexic i achi; lic cʼax xu naʼo. —Cʼo ni rajwaxic chawe —xu bij—: niʼpa i ʼo awuʼ, ja cʼayij, ca tobej que i nibaʼib. Ca rik na ʼuri a beyomal chicaj. Teʼuri chat petok y chat terej chwij, tupu cat cam na rumal —xu bij i Jesus che.
21 Com amor, Jesus olhou para o homem e disse: “Ainda há uma coisa que você não fez. Vá, venda todos os seus bens e dê o dinheiro aos pobres. Então você terá um tesouro no céu. Depois, venha e siga-me”.
22 Are xu ta i achi ile, lic xoc ʼil, y ca bisonic xa ʼec, man ire lic beyom.
22 Ao ouvir isso, o homem ficou desapontado e foi embora triste, pois tinha muitos bens.
23 Teʼuri i Jesus cʼula xe u tzu u tijoxelab, y xu bij chique: —I beyomab, cʼax coquic puʼab i Dios—xu bij.
23 Jesus olhou ao redor e disse a seus discípulos: “Como é difícil os ricos entrarem no reino de Deus!”.
24 I u tijoxelab, are xqui ta ile, lic xqui bisoj. Are ʼuri i Jesus xu bij chic chique: —Ix wacʼal, niʼpa i qui cubam qui cʼux che i qui beyomal, cʼax coquic ʼuri pu ʼatbal tzij i Dios.
24 Os discípulos se admiraram de suas palavras. Mas Jesus disse outra vez: “Filhos, entrar no reino de Deus é muito difícil.
25 Cʼax u ʼanic chi jun beyom cu jach rib puʼab i Dios; cʼax ile chuwach i ricʼawic jun camey che i tel re acuxa —xu bij.
25 É mais fácil um camelo passar pelo buraco de uma agulha que um rico entrar no reino de Deus”.
26 I u tijoxelab, are xqui ta ile, lic xqui bisoj. Teʼuri xe oc chu chʼobic chiquiwach: —¿Pachin quelsax na ʼuri chupam u mac?
26 Perplexos, os discípulos perguntaram: “Então quem pode ser salvo?”.
27 I Jesus xu maj qui takexic y xu bij chique: —I winak n-que tiqui ta chu ʼanic ile, xui-ri, i Dios ca tiqui che; ire, ronojel ʼis ca tiqui che —xu bij.
27 Jesus olhou atentamente para eles e respondeu: “Para as pessoas isso é impossível, mas não para Deus. Para Deus, tudo é possível”.
28 Are ʼuri i ma Pédro xu bij che: —Kajwal, yoj, ronojel niʼpa i ʼo kuʼ xka canaj canok y oj terejnak chawij —xu bij.
28 Então Pedro começou a falar: “Deixamos tudo para segui-lo”.
29 I Jesus xu bij chique: —Katzij i quin bij chiwe, pachin croʼtaj can u bitak-re wumal yin, nim na cu chʼac puwi ile. We ʼo jun cu canaj can i rachoch, xak i rulew, xak i ratz u chaʼ, xak u chuch u kajaw, xak i rixokil ralcʼwal, xa wumal yin, xak rumal u paxsaxic u tzij i Dios,
29 Jesus respondeu: “Eu lhes garanto que todos que deixaram casa, irmãos, irmãs, mãe, pai, filhos ou propriedades por minha causa e por causa das boas-novas
30 ʼo ni cu chʼac ʼuri woʼor chuwach i jyub taʼaj, xak ʼo ni cu chʼaco coʼon panok. Ca yaʼ na ʼuri jun ciénto che, puwi ile chi xa jun ʼo ruʼ; we are i rachoch xu canaj canok, we are i ratz u chaʼ, we are u chuch, we are i racʼal, we are i rulew xu canaj canok, ca yaʼ na chic jun ciénto puwi; xui-ri, xak cu tij uyej cumal i winak. Péro n-ta coʼono, man coʼon panok, ʼo ni u cʼaslemal chi n-ca qʼuis ta chic.
30 receberão em troca, neste mundo, cem vezes mais casas, irmãos, irmãs, mães, filhos e propriedades, com perseguição, e, no mundo futuro, terão a vida eterna.
31 Xui-ri, niʼpa i je ʼo pa nabeal, je qʼui na que canaj can pa qʼuisbal-re; xak je qʼui chi woʼor je ʼo pa qʼuisbal-re, are ique que nabeaj na —xu bij i Jesus chique.
31 Contudo, muitos primeiros serão os últimos, e muitos últimos serão os primeiros”.
32 Je ʼo pa be, ʼelic bi que pa Jerusalen, i Jesus nabe chiquiwach u tijoxelab. Ique lic xqui bisoj che, wach ca tijin chu ʼonquil, chi ca ʼe pa Jerusalen; lic qui xim quib xe terej bic. I Jesus xe u siqʼuij juyac chic i cablajuj u tijoxelab ruʼ. Xoc ʼuri chu bixquil chique wach i cʼax quicʼaw wi.
32 Por esse tempo, subiam para Jerusalém, e Jesus ia à frente. Os discípulos estavam muito admirados, e o povo que os seguia tinha grande temor. Jesus chamou os Doze à parte e, mais uma vez, começou a descrever tudo que estava prestes a lhe acontecer.
33 —Yix iwetaʼam ya xka maj bi ka be pa Jerusalen. Are coj upon chila, yin chi in Achi aj Chicaj, quin jachtaj na piquiʼab i cajʼatzil i sacerdóte, tak piquiʼab i tijonel re i ʼatbal tzij re i mam Moises. Quiqui ʼat na tzij pinwi, y quiqui bij na chi ʼo u chac quin camsaxic, xak quin qui jach na piquiʼab i ne te aj Israel.
33 “Ouçam”, disse ele. “Estamos subindo para Jerusalém, onde o Filho do Homem será traído e entregue aos principais sacerdotes e aos mestres da lei. Eles o condenarão à morte e o entregarão aos gentios.
34 Quin yoʼyax na, quin qui chʼay na, xak quiqui chubaj qui cʼaxaj chwe, xak quin camsax na. Xui-ri, churox ʼij quin walij che i camic —xu bij i Jesus chique.
34 Zombarão dele, cuspirão nele, o açoitarão e o matarão, mas depois de três dias ele ressuscitará.”
35 Teʼuri i ma Jacóbo, i ma Wan chi je u cʼojol i mam Zebedéo, xe tejeb ruʼ i Jesus. —Mayes —xqui bij che—, caka tzʼonoj jun pawor chawe —que cha.
35 Então Tiago e João, filhos de Zebedeu, vieram e falaram com ele: “Mestre, queremos que nos faça um favor”.
36 —¿Wach quiwaj quin ʼan chiwe? —xu bij i Jesus.
36 “Que favor é esse?”, perguntou ele.
37 Ique xqui bij che: —Are at ʼo chic che a ʼatbal tzij, chi nim u ʼij u chomal, cakaj yoj ca ya chake coj qʼuiji ni jujun pa tak a tzal: jun pa wikabim, jun pa moxim —xqui bij che.
37 Eles responderam: “Quando o senhor se sentar em seu trono glorioso, queremos nos sentar em lugares de honra ao seu lado, um à sua direita e outro à sua esquerda”.
38 —Yix n-iwetaʼam taj wach qui tzʼonoj —xu bij i Jesus chique—. ¿Quix tiqui yix chu chʼijic i cʼax, pacha i cʼax quin icʼaw wi yin che? ¿Quix tiqui yix chu chʼijic uyej pacha uyej quin icʼaw wi yin? —xu bij chique.
38 Jesus lhes disse: “Vocês não sabem o que estão pedindo! São capazes de beber do cálice que beberei? São capazes de ser batizados com o batismo com que serei batizado?”.
39 —Coj tiquiʼic —xe cha ique. I Jesus xu bij: —Katzij, yix quix icʼaw na chupam i cʼax-le; xak qui tij ni uyej-le, pacha quin icʼaw na wi yin.
39 “Somos!”, responderam eles. Então Jesus disse: “De fato, vocês beberão do meu cálice e serão batizados com o meu batismo.
40 Xui-ri, n-pinʼab ti yin ʼo wi u bixquil pachin que cubi pin wikabim, xak pin moxim. Ca yaʼ ni-le chique pachin u chʼobom i Dios cu ya chique —xu bij i Jesus.
40 Não cabe a mim, no entanto, dizer quem se sentará à minha direita ou à minha esquerda. Esses lugares serão daqueles para quem eles foram preparados”.
41 I je lajuj chic u tijoxelab, are xqui ta qui tzij i ma Jacóbo i ma Wan, xpe coywal chiquij.
41 Quando os outros dez discípulos ouviram o que Tiago e João haviam pedido, ficaram indignados.
42 Are ʼuri i Jesus xe u siqʼuij ruʼ y xu bij chique: —Iwetaʼam yix, niʼpa i je ʼatol tzij piquiwi i tinimit, quiqui ʼan che quib pacha je rajaw piquiwi; xak i winak chi nimak qui patan que rajawin piquiwi i cach winak.
42 Então Jesus os reuniu e disse: “Vocês sabem que os que são considerados líderes neste mundo têm poder sobre o povo, e que os oficiais exercem sua autoridade sobre os súditos.
43 Xui-ri, yix n-ix ta queje ile. Are i qui ʼan ni yix, pachin craj queʼelok nim u ʼij, cha chacun ʼuri chiquij i rachiʼil.
43 Entre vocês, porém, será diferente. Quem quiser ser o líder entre vocês, que seja servo,
44 Pachin craj cu ya rib chu nabeal, chu ʼana ʼuri che rib pacha mocom chiquij conojel.
44 e quem quiser ser o primeiro entre vocês, que se torne escravo de todos.
45 Queje chi ʼana ile, man i Achi aj Chicajmi te ne ire xcʼun chu tzucuxic pachin ca chacun chirij; xcʼun ire pacha mocom chiquij conojel; xcʼun chu yaʼic rib che i camic, tojbal re i quelbal pa cʼax i je qʼui —xu bij i Jesus chique.
45 Pois nem mesmo o Filho do Homem veio para ser servido, mas para servir e dar sua vida em resgate por muitos”.
46 Cʼa que tijin qui ʼenam pa Jerusalen, xe icʼaw pa Jerico. Are ca tijin quelic i Jesus cuʼ u tijoxelab, je qʼui i winak je teren chiquij. ʼO jun mawach, ma Bartiméo u bi, chi u cʼojol i ma Timéo; ire cul pa be, ca tijin chu tzʼonoxic u mer chique i winak.
46 Então chegaram a Jericó. Quando Jesus e seus discípulos saíam da cidade, uma grande multidão os seguiu. Um mendigo cego chamado Bartimeu, filho de Timeu, estava sentado à beira do caminho.
47 Are xu ta chi are i Jesus aj Nazaret chi ca tijin ricʼawic, ire xsiqʼuin chu bixquil: —¡Kajwal Jesus! ¡Yet chi at umuk uxiquin can i mam David, chawila toʼbal in wach! —xu bij.
47 Quando Bartimeu soube que Jesus de Nazaré estava perto, começou a gritar: “Jesus, Filho de Davi, tenha misericórdia de mim!”.
48 Je qʼui i winak xe yajawic man cacaj cu mayij siqʼuinic, xui-ri, ire xa xu cowij u bixquil che i Jesus: —¡Yet chi at umuk uxiquin can i mam David, chawila toʼbal in wach! —xu bij.
48 Muitos lhe diziam aos brados: “Cale-se!”. Ele, porém, gritava ainda mais alto: “Filho de Davi, tenha misericórdia de mim!”.
49 I Jesus, are xu ta, xtacʼ canic y xu bij: —Chi siqʼuij. Teʼuri xqui siqʼuij i mawach y xqui bij che: —Cha cowij a cʼux. Chat walijok man ire cat u siqʼuij —xe cha che.
49 Quando Jesus o ouviu, parou e disse: “Falem para ele vir aqui”. Então chamaram o cego. “Anime-se!”, disseram. “Venha, ele o está chamando!”
50 Juntir xu cʼak bi i cʼul u licʼom chirij, y xsacʼlin chicaj. Teʼuri xtejeb pan ruʼ i Jesus.
50 Bartimeu jogou sua capa para o lado, levantou-se de um salto e foi até Jesus.
51 I Jesus xu tzʼonoj che: —¿Wach cawaj quin ʼan chawe? I mawach xu bij che: —Mayes, cwaj yin quin a tzunsaj —coʼono.
51 “O que você quer que eu lhe faça?”, perguntou Jesus. O cego respondeu: “Rabi,
52 I Jesus xu bij che: —ʼUtz cat ʼec; ya xat utziric, man xa cuba a cʼux chwe —xu bij. I mawach juntir xtzunic, y xterej bi chirij i Jesus pa be.
52 Jesus lhe disse: “Vá, pois sua fé o curou”. No mesmo instante, o homem passou a ver e seguiu Jesus pelo caminho.

Ler em outra tradução

Comparar com outra

Estude este capítulo no WhatsApp

Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Marcos 10, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.