Lucas 5
New Testament in Achi (ACR_IBS) vs VC
1 I Jesus tacʼal chiya, Genesaret u bi. Lic je qʼui i winak xe uponic, lic quiqui tacpuj chic quib, man cacaj quiqui ta u tzij i Dios.
1 Estando Jesus um dia à margem do lago de Genesaré, o povo se comprimia em redor dele para ouvir a palavra de Deus.
2 I Jesus xril queb bárco, ʼo chu chiʼ i ya, pa xqui canaj wi can i aj chapol car. Ique que tijin chu chʼajic i cataraya.
2 Vendo duas barcas estacionadas à beira do lago, - pois os pescadores haviam descido delas para consertar as redes -,
3 I Jesus xoc chupam jun bárco chi re i ma Simon. Teʼuri xu tzʼonoj pawor che i rajaw chi cocsax pan jubiʼ pa ya. Are ʼuri i Jesus xcubi chupam i bárco y xoc chu cʼutic chique i winak.
3 subiu a uma das barcas que era de Simão e pediu-lhe que a afastasse um pouco da terra; e sentado, ensinava da barca o povo.
4 Are xutzin u chʼaʼatic cuʼ i winak, xu bij che i ma Simon: —Cha binsaj bi a bárco pa cho, teʼuri cha cʼaka bi awataraya chila y ʼo ca riko —xu bij.
4 Quando acabou de falar, disse a Simão: Faze-te ao largo, e lançai as vossas redes para pescar.
5 I ma Simon xu bij che: —Nim laj winak, lic coj tijinic jun aʼab, péro n-ti xka riko. Xui-ri, we queje ca bij yet ile, quin ʼan na —xu bij.
5 Simão respondeu-lhe: Mestre, trabalhamos a noite inteira e nada apanhamos; mas por causa de tua palavra, lançarei a rede.
6 Teʼuri xqui cʼak bi i cataraya. Lic qʼui i car xu jecʼ li ataraya; xu ticba u rakcrijic rumal.
6 Feito isto, apanharam peixes em tanta quantidade, que a rede se lhes rompia.
7 Xqui ʼan pan séña chique i cachiʼil ruʼ chic jun bárco, chi que ol qui to na ruʼ i cataraya. I juban xe cʼunic y xe qui to i cachiʼil; xnoj i queb bárco che i car, laj xe muktaj pa ya rumal.
7 Acenaram aos companheiros, que estavam na outra barca, para que viessem ajudar. Eles vieram e encheram ambas as barcas, de modo que quase iam ao fundo.
8 I ma Simon Pédro, are xril ile, xuqui chuwach i Jesus y xu bij che: —¡Chat el chinwach, Kajwal, man yin xa in ajmac laj achi! —xcha.
8 Vendo isso, Simão Pedro caiu aos pés de Jesus e exclamou: Retira-te de mim, Senhor, porque sou um homem pecador.
9 Queje xu bij i ma Simon ile, man lic xu xij rib. Xak niʼpa i je ʼo ruʼ ʼis xe oc ʼil rumal ni uqʼuial car xqui chapo.
9 É que tanto ele como seus companheiros estavam assombrados por causa da pesca que haviam feito.
10 Xak i juban cachiʼil xqui xij quib, chi je are i ma Jacóbo i ma Wan, chi je u cʼojol i mam Zebedéo. I Jesus xu bij che i ma Simon: —Ma xij awib; woʼor quin ʼan chawe at aj tzucul-que i winak pacha ca ʼan chique i car —xu bij che.
10 O mesmo acontecera a Tiago e João, filhos de Zebedeu, que eram seus companheiros. Então Jesus disse a Simão: Não temas; doravante serás pescador de homens.
11 Teʼuri xquesaj li qui bárco chu chiʼ i ya; ronojel ʼis xqui canaj canok y xe terej bi chirij.
11 E atracando as barcas à terra, deixaram tudo e o seguiram.
12 Xoʼon panok, i Jesus, are ʼo che jun tinimit, xupon jun achi ruʼ, ʼo itzel laj yobil che, lépra ca bixic. Ire, are xril i Jesus, xuqui chuwach y xu kajsaj u jolom cʼa chuwach ulew; lic xu tzʼonoj utzil chomal che. Xu bij: —Nim laj winak, we ta cawaj, cat tiqui chi relsaxic itzel laj yobil ʼo chwe —coʼono.
12 Estando ele numa cidade, apareceu um homem cheio de lepra. Vendo Jesus, lançou-se com o rosto por terra e lhe suplicou: Senhor, se queres, podes limpar-me.
13 Teʼuri i Jesus xu chap ruʼ u ʼab; —Cwaj —xu bij—. ¡Chat utzirok! Are xu bij ile che, juntir xchomar chic u chʼacul i achi.
13 Jesus estendeu a mão, tocou-o e disse: Eu quero; sê purificado! No mesmo instante desapareceu dele a lepra.
14 I Jesus xu bij che: —Mi jun ma lap che wach in ʼanom. Xui-ri, jat, ja cʼutu awib che i sacerdóte chi at utzirnak, cha sujuj a sipon chuwach i Dios, pacha u bim can i mam Moises. Queje cha ʼana ile, man caquetamaj conojel i winak chi at utzirnak chic, chʼam chic a chʼacul —xu bij che.
14 Ordenou-lhe Jesus que o não contasse a ninguém, dizendo-lhe, porém: Vai e mostra-te ao sacerdote, e oferece pela tua purificação o que Moisés prescreveu, para lhes servir de testemunho.
15 Teʼuri i Jesus, mas xpax u tzijol wach ca tijin chu ʼonquil. I winak lic quiqui tzucuj; je qʼui xe moltaj chu tayic u tzij; xak chu tzʼonoxic che, chi que utzirsaxic.
15 Entretanto, espalhava-se mais e mais a sua fama e concorriam grandes multidões para o ouvir e ser curadas das suas enfermidades.
16 Xui-ri, ire ʼolic ca ʼe pa tak jyub tzʼinilic chu tzʼonoxic che i Dios.
16 Mas ele costumava retirar-se a lugares solitários para orar.
17 Xoʼon panok, i Jesus ca tijin chu cʼutic chique i winak. Xak chila je cul juban aj Fariséo, xak jujun chique i tijonel re i ujer ʼatbal tzij. Ique je petnak pa ronojel tak i aldéa re i jyub Galiléa, xak i re i jyub Judéa, xak ʼo jujun je petnak cʼa pa tinimit Jerusalen. I Jesus, lic ʼo u choʼab i Dios ruʼ, che i cutzirsaxic iwabib.
17 Um dia estava ele ensinando. Ao seu derredor estavam sentados fariseus e doutores da lei, vindos de todas as localidades da Galiléia, da Judéia e de Jerusalém. E o poder do Senhor fazia-o realizar várias curas.
18 Are ʼuri, xe upon juban achiab, cucʼam bi jun achi chuwa chʼat, lic siquirnak u chʼacul. Cacaj que oc bi pa ja, quiqui yabej-re chuwach i Jesus.
18 Apareceram algumas pessoas trazendo num leito um homem paralítico; e procuravam introduzi-lo na casa e pô-lo diante dele.
19 N-xqui rik taj pa que oc wi, cumal i winak lic je qʼui. Rumal ʼuri, xe ʼel chuwi ja y xquesaj i xot. Teʼuri xqui kajsaj bi iwab chuwa chʼat cʼa paja. Lic chiquixol i winak xqui kajsaj wi, mer chuwach i Jesus xqui ya wi.
19 Mas não achando por onde o introduzir, por causa da multidão, subiram ao telhado e por entre as telhas o arriaram com o leito ao meio da assembléia, diante de Jesus.
20 I Jesus xrilo, chi i achiab-le lic qui cubam qui cʼux che. Rumal ʼuri, xu bij che i iwab: —Wacʼal, niʼpa i a mac ya cuytajnak chic —xu bij.
20 Vendo a fé que tinham, disse Jesus: Meu amigo, os teus pecados te são perdoados.
21 Are ʼuri, i tijonel re i ujer ʼatbal tzij, xak i aj Fariséo xe oc chu chʼobic piqui cʼux: “¿Bi ruxic i achi-le? I tzij xu bij-le, cu kajsaj u ʼij i Dios ruʼ. Mi jun ʼo puʼab cu cuy i qui mac i winak; ¡xui i Dios!” xe cha.
21 Então os escribas e os fariseus começaram a pensar e a dizer consigo mesmos: Quem é este homem que profere blasfêmias? Quem pode perdoar pecados senão unicamente Deus?
22 Xui-ri, i Jesus retaʼam wach quiqui chʼobo. Rumal-i xu bij chique: —¿Wuchac qui chʼob ile pi cʼux?
22 Jesus, porém, penetrando nos seus pensamentos, replicou-lhes: Que pensais nos vossos corações?
23 Ile n-cʼax tu bixquil chi “Ya xcuytaj a mac.” Are i cʼax u bixquil are iri: “Chat walijok, y chat binok,” are ile cʼax u ʼonquil che jun winak.
23 Que é mais fácil dizer: Perdoados te são os pecados; ou dizer: Levanta-te e anda?
24 Xui-ri yin chi in Achi aj Chicaj quin ʼalijinsaj na chiwe chi ʼo pinʼab quin cuy ni qui mac i winak waral chuwach i jyub taʼaj —xu bij chique. Teʼuri xu bij che i achi chi siquirnak: —Chatapeʼ, chat walijok, cha yaca bi a soc, y jat chi awachoch —xu bij.
24 Ora, para que saibais que o Filho do Homem tem na terra poder de perdoar pecados {disse ele ao paralítico}, eu te ordeno: levanta-te, toma o teu leito e vai para tua casa.
25 Juntir xwalij i iwab chiquiwach i winak. Xu yac bi u soc chi cotzʼol te chuwach, y xa ʼe chi rachoch, ca tijin chu cojic u ʼij i Dios.
25 No mesmo instante, levantou-se ele à vista deles, tomou o leito e partiu para casa, glorificando a Deus.
26 Conojel lic xqui bisoj, y xe oc chu bixquil u ʼij i Dios. Lic je ocnak ʼil, xqui bij: “I kilom woʼor, lic jun milágro,” xe cha.
26 Todos ficaram transportados de entusiasmo e glorificavam a Deus; e tomados de temor, diziam: Hoje vimos coisas maravilhosas.
27 Are xu ʼan ile, i Jesus xa ʼec. Are ca tijin chi be, xril jun aj tzʼonol alcawal cul pu qʼuijibal. I achi-le, ma Lewi u bi. I Jesus xu bij che: —Chat terej chwij —coʼono.
27 Depois disso, ele saiu e viu sentado ao balcão um coletor de impostos, por nome Levi, e disse-lhe: Segue-me.
28 I ma Lewi juntir xwalijic, ʼis xu canaj can ubitak-re, y xterej chirij.
28 Deixando ele tudo, levantou-se e o seguiu.
29 Xoʼon panok i ma Lewi xu ʼan jun nim laj cenar che rachoch, cojbal u ʼij i Jesus. Je qʼui i aj tzʼonol alcawal je ʼo cuʼ chi mexa, xak je ʼo chic juban winak cuʼ.
29 Levi deu-lhe um grande banquete em sua casa; vários desses fiscais e outras pessoas estavam sentados à mesa com eles.
30 I aj Fariséo chila, je cachiʼilam i qui tijonel, chi je ajʼatzil re i ujer ʼatbal tzij. Ique xe oc chi qui chʼachʼaxic u tijoxelab i Jesus. Y xqui bij: —¿Wuchac queje qui ʼan yix ile? Xa qui tij i wa y qui tuʼ i yaʼ cuʼ i aj tzʼonol alcawal, xak i juban ne te ʼutz laj tak winak —xe cha chique.
30 Os fariseus e os seus escribas puseram-se a criticar e a perguntar aos discípulos: Por que comeis e bebeis com os publicanos e pessoas de má vida?
31 I Jesus xu laʼ u wach chique: —Quin ʼan iri, man are i je iwab craj jun ajcun chique; i ʼutz qui wach, n-tu chac jun ajcun chique.
31 Respondeu-lhes Jesus: Não são os homens de boa saúde que necessitam de médico, mas sim os enfermos.
32 Yin in cʼun-nak chi qui siqʼuixic i je ajmaquib, man quiqui rik ni u jalwachixic i qui cʼaslemal. Niʼpa i je ʼutz, n-tu chac quin ʼat in pen cuʼ —xu bij chique.
32 Não vim chamar à conversão os justos, mas sim os pecadores.
33 Teʼuri ique xe oc chu tzʼonoxic che i Jesus: —¿Wuchac i a tijoxelab yet n-cacoʼtaj ta jun ʼij queb ʼij i qui waʼim chuwach i Dios, pacha caka ʼan yoj? —xqui bij—. I u tijoxelab i ma Wan quiqui ʼano; xak queje caka ʼan yoj oj aj Fariséo. Xui-ri, i awe yet n-quiqui ʼan taj; ʼij ʼij que waʼic y que tuʼunic —xqui bij che.
33 Eles então lhe disseram: Os discípulos de João e os discípulos dos fariseus jejuam com freqüência e fazem longas orações, mas os teus comem e bebem...
34 I Jesus xu bij chique: —I winak, we que ʼe pa nimaʼij re jun achi ya ca cʼuliʼic, ¿xataba yix qui ʼan chique we n-quiqui tij ti wa ruʼ? Quiqui tijo pues.
34 Jesus respondeu-lhes: Porventura podeis vós obrigar a jejuar os amigos do esposo, enquanto o esposo está com eles?
35 Xui-ri, we xu rik i ʼij chi ʼelsam chic i achi chiquixol, teʼuri quiqui mayij i waʼim. Queje i tijojbal tzij ile xu bij i Jesus chique.
35 Virão dias em que o esposo lhes será tirado; então jejuarão.
36 Xak ʼo jun chic tijojbal tzij xu bij chique; are iri: —Jun, we craj cu cʼojoj jun u ʼuʼ ʼel chic, n-cu cʼatzij ti chʼakap che u ʼuʼ cʼacʼ, cu cʼoj-bej re u ʼuʼ ʼel. Mi jun ca ʼanaw ile. We ta queje cu ʼan ile, cu ʼan mal che u ʼuʼ cʼacʼ; xak queje i chʼakap cʼacʼ, n-ʼus ta cu ʼan che u ʼuʼ ʼel. (Queje xu bij i Jesus ile chique, cʼutbal-re chique chi i costúmbre re ujer, n-cu chʼij taj coc ruʼ i cʼutunic cʼacʼ.)
36 Propôs-lhes também esta comparação: Ninguém rasga um pedaço de roupa nova para remendar uma roupa velha, porque assim estragaria uma roupa nova. Além disso, o remendo novo não assentaria bem na roupa velha.
37 —Xak queje ile, mi jun cu coj víno cʼacʼ chupam i ʼel tak surum. N-quiqui ʼan taj man i víno cʼacʼ xa cu rakchʼij i surum. Queʼelok, coʼon mal i surum, xak ca sach i víno.
37 Também ninguém põe vinho novo em odres velhos; do contrário, o vinho novo arrebentará os odres e entornar-se-á, e perder-se-ão os odres;
38 Rumal-i ʼo u chac qui cʼol i víno cʼacʼ chupam i surum cʼacʼ. Queje ile, ca totaj ni víno, xak i surum. Queje ile xu bij i Jesus chique. Xak xu bij:
38 mas o vinho novo deve-se pôr em odres novos, e assim ambos se conservam.
39 Jun, we ʼax cu tuʼ wi i ujer víno, n-craj ta tan cu tuʼ i cʼacʼ. Cu chʼob ire, “Mas ʼutz i ujer víno,” cu bij ire. (Queje i tijojbal tzij ile xu bij i Jesus chique, cʼutbal-re chique chi cʼax u jalwachixic qui costúmbre re ujer.)
39 Demais, ninguém que bebeu do vinho velho quer já do novo, porque diz: O vinho velho é melhor.
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Lucas 5, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.